INSURATEI D.O.C.
OLTINA D.O.C.
TERASELE DUNARII I.G.
VIGNETI OSTROV
INSURAŢEI
DOC denumire de origine controlată
CAIET DE SARCINI
25/07/2011
(Fonte O.N.V.P.V.)
I. Definiţie
Vinul cu denumire de origine controlată ”INSURĂŢEI” este produsul care se obţine in perimetrul podgoriei Insurătei, delimitată geografic conform normelor naţionale şi cu respectarea prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Tăria alcoolică dobandită a vinurilor obţinute trebuie să fie de
minimum 11,00% vol.
II. Legatura cu mediul geografic şi trăsăturile specifice ale cadrului natural
Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlată ”INSURĂŢEI” este asigurată in primul rand de clima si solul regiunii. Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai lavorabile cultivării vţtei-de-vie, arealul fiind incadrat in zona viticola CII.
Localitatea Insurăţei a fost intemeiată in 1879 după legea insurăţeilor, de unde ii provine şi numele.
Prin această lege adoptată pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, 500 de tineri insurăţei au fost improprietăriţi cu cate 4 hectare de teren.
Astfel aceştia au intemeiat pe locul fostului cătun Parlădeni actuala localitate Insurăţei.
Declarat oraş in 1989, in prezent localitatea Insurăţei are aproximativ 7500 locuitori şi trei localităţi in subordine administrativă (Lacu Rezii, Măru Roşu şi Valea Călmăţuiului).
Plantaţiile viticole aflate in localitatea Insurăţei sunt poziţionate intr-un loc de vocaţie naturală certă, care are o semnificaţie geografică pancontinentală şi care sunt inconjurate de entităţi peisagistice, silvice şi hidrotehnice inginereşti unice nu doar pentru zona de sud-est a Campiei Romaniei.
Amplasamentul plantaţiilor viticole din Insurăţei se află pe o zonă centrală de terenuri roşiatice precum sunt cele din podgoria franceză Montpellier chiar şi „nisipuri zburătoare” considerate „pămantul viitorului” pentru principiile agriculturii ecologice.
Pădurea Viişoara un veritabil ecosistem natural din specia stejarului secular garantează sustenabilitatea pe termen lung a stării de echilibru pentru conservarea mediului inconjurător.
Centrul viticol independent ”Insurăţei” este poziţionat in estul Campiei Bărăganului, la o altitudine de 45 – 50 metri faţă de nivelul mării, incadrat in regiunea viticolă europeană CII, determinat de următoarele coordonate: paralela 44 grade şi 50 minute latitudine nordică şi meridianul 27 grade şi 45 minute longitudine estică.
Această zonă de cultură este semiprotejată peste iarnă (conform indicelui bioclimatic) cu valenţe de bioproductivitate spre limita superioară la soiurile de struguri de masă şi prin aptitudini oenologice de calitate se va pune accent, in principal, pe vinificaţia in roşu.
Factorii climatici şi pedologici sunt principalii factori care determină arealul de cultură al viţei de vie influenţa lor fiind hotăratoare in calitatea vinului obţinut.
Proximitatea Dunării, alături de factorii climatici caracteristici zonei, in special masele de aer uscate in contact cu reliful, care menţin un contrast ridicat de temperaturi intre iarnă şi vară, dar şi dominanta factorului de circulaţie atmosferică care se suprapune bilanţului radiativ cumulat şi bineinţeles cu contribuţia tipului de sol care vine să definească relieful intr-o manieră particulară sunt elemente ce se reflectă in compoziţia si structura vinurilor cărora le aduc o caracteristică de soi exprimată printr-o fructuazitate şi prospeţime deosebită datorate acidităţii ridicate, precum şi o valoare a substanţelor aromate şi antocianice.
Caracteristicile pedoclimatice ale arealului Insurăţei imprimă vinurilor albe un aspect limpede, cu luciu cristalin, o culoare galben verzui spre galben auriu şi un miros caracteristic soiului, cu un gust catifelat, moale şi pot fi obţinute de la seci pana la dulci ; la cele roşii regăsim un aspect limpede, cu luciu, o culoare de la roşu rubiniu la violaceu inten şi un gust slab taninat, corpolent.
Clima
Clima centrului viticol independent Insurăţei , prin elementele sale componente contribuie la crearea condiţiilor necesare pentru realizarea compoziţiei armonioase, a calităţii strugurilor şi respectiv a vinurilor.
Podgoria Insurăţei se incadrează in sectorul de climă temperat continentală, cu nuanţe de excesivitate care au o mare variabilitate in timp şi spaţiu.
Factorii genetici ai climei sunt: radiaţia solară, circulaţia generală a atmosferei şi caracterul suprafeţei subadiacente.
Radiaţia solară are o repartiţie puţin variabilă datorită diferenţelor mici de latitudine.
Energia radiantă este de 125-130 kcal/cm2 anual.
Circulaţia generală a atmosferei deasupra centrului viticol Insurăţei este determinată de evoluţia centrilor barici specifici Europei meridionale si de nord-est, mase de aer in general uscate, care in contact cu relieful de campie menţin un contrast mare de temperaturi de la iarnă la vară.
Caracterul suprafeţei subadiacente poartă amprenta părţi estice a Campiei Romane, sub raport pedo-genetic fiind o largă zonă depresionară.
In consecinţă climatul acestui teritoriu de campie este axat pe dominanţa factorului de circulaţie atmosferică asupra structurii suprafeţei active (cu slabe neomogenităţi de relief), pe fondul unui remarcabil aport al bilanţului radiativ cumulat cu influenţa antropică tot mai insistentă.
Regimul termic specific culturii viţei de vie în microclimatul Însurăţei
Temperatura medie anuală este de 10,5o C, maxima absolută inregistrată in anul 1951 ajungand la 44,5o C iar minima absolută scăzand pană la –30o C (1942). Poziţionarea geografică a podgoriei Insurăţei, situată in apropierea Mării Negre, conferă un aport de temperaturi medii mai ridicate cu 1,5o C faţă de celelalte zone viticole din Regiunea Viticolă a Teraselor Dunarii.
Din cauza temperaturii ridicate a aerului, evapotranspiraţia potenţială depăşeşte cu 300 – 350 mm cantitatea anuală de precipitaţii, ceea ce face ca seceta să fie, in această parte a ţării, un fenomen frecvent şi, adesea, de mare intensitate. Astfel, se produce maturarea simultană a zaharurilor acumulate, a fenolilor şi a taninurilor.
Precipitaţiile insumează anual pană la 450 mm, din care aproximativ 300 mm in perioada de vegetaţie, distribuite neuniform in timp, perioadele secetoase alternand cu perioade umede.
Circulaţia aerului in această zonă intampină cele mai reduse obstacole, relieful avand mici altitudini.
In anii in care, din mai pană in septembrie, frecvenţa vanturilor este reprezentată in proporţie de peste 65% de vanturile de N-NE şi S-SV, formate din mase de aer puternic continentalizate, regiunea se confruntă cu perioade secetoase care vin să influenţeze in mod pozitiv calitatea strugurilor şi a vinurilor obţinute.
Solul
Relieful ce se regăseşte in această regiune este proponderent de campie (40-60 m) parazitată de nisipuri vălurite eolian. Bio-pedo-climatul este de stepă cu psamosoluri şi cernoziomuri levigate cu o largă răspandire in teritoriu, avand o textură de nisip lutos.
Caracteristicile solurilor din centrul viticol Insurăţei sunt exemplificate prin studii pedologice complexe cu privire la proprietăţile mecanice, fizico-chimice şi chimice ale fiecărui tip de sol, depistarea factorilor limitativi ai fertilităţii cu formularea unor recomandări privind ameliorarea acestora in vederea realizării unui regim aerohidric favorabil dezvoltării optime a plantelor.
III. Delimitarea teritorială pentru producerea vinului cu D.O.C. ”ÎNSURĂŢEI”
Arealul delimitat pentru producerea strugurilor, materia primă, vinificarea, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine controlată ”INSURĂŢEI” cuprinde următoarele localităţi situate in
judeţul BRĂILA:
Comuna Insurăţei:
satele: Lacu Rezii, Măru Roşu, Valea Călmăţui;
Comuna Berteştii de Jos:
satele: Berteştii de Jos, Spiru Haret;
Comuna Victoria:
satul Victoria;
Comuna Bărăganul:
satul Bărăganul.
IV. Soiurile de struguri
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată ”INSURĂŢEI” sunt următoarele:
Soiuri albe utilizate pentru obţinerea următoarelor categorii de vinuri:
Chardonnay, Pinot Gris, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Fetească Regală, Fetească Albă, Aligote, Băbească gri.
Soiuri roşii utilizate pentru obţinerea următoarelor categorii de vinuri:
Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Syrah, Băbească neagră.
V. Producţia de struguri (q/ha)
Producţia de struguri pe soiuri admisă pentru obţinerea vinurilor este următoarea :
Soiul Producţia maximă realizata (q/ha)
Băbească gri: 120,00 q/ha;
Aligote: 120,00 q/ha;
Fetească albă: 140,00 q/ha;
Fetească regală: 140,00 q/ha;
Riesling italian: 140,00 q/ha;
Riesling de Rhin: 120,00 q/ha;
Chardonnay: 120,00 q/ha;
Pinot Gris: 140,00 q/ha;
Cabernet Sauvignon: 120,00 q/ha;
Fetească neagră: 120,00 q/ha;
Băbească Neagră: 120,00 q/ha;
Syrah: 120,00 q/ha.
Depăşirea producţiei maxime prevăzute atrage neacordarea dreptului de utilizare a denumirii de origine controlată revendicate pentru totalitatea recoltei obţinute in parcelele respective.
VI. Randamentul maxim în vin (hl/ha)
Soiul, Producţia maximă realizată (hl/ha):
Băbească gri. 78,00 hl/ha;
Aligote: 78,00 hl/ha;
Fetească albă: 91,00 hl/ha;
Fetească regală: 91,00 hl/ha;
Riesling italian: 91,00 hl/ha;
Riesling de Rhin: 78,00 hl/ha;
Chardonnay: 78,00 hl/ha;
Pinot gris: 91,00 hl/ha;
Cabernet Sauvignon: 78,00 hl/ha;
Fetească neagră: 78,00 hl/ha;
Băbească Neagră: 78,00 hl/ha;
Syrah: 78,00 hl/ha.
VII. Calitatea strugurilor la recoltare
Recoltarea se poate realiza manual sau mecanizat.
Calitatea strugurilor se constată in momentul recepţiei lor la cramă. Este interzisă mustuirea lor in vasele de transport sau transportarea lor in saci din folie de polietilenă.
Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor cu denumire de origine se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:
puritate de soi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi, o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10% , cu excepţia strugurilor culeşi la supramaturare, cu atac de mucegai nobil pe boabe;
un conţinut minim in zaharuri, stabilit astfel, in condiţiile utilizării menţiunilor tradiţionale:
DOC – CMD:
un conţinut in zaharuri corespunzator momentului maturitaţii depline, dar
mai mare de 187 g/l
DOC – CT:
minim 220 g/l pentru vinuri albe
minim 213 g/l pentru vinuri roşii,
DOC – CIB:
minim 240 g/l.
VIII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor
Plantaţiile din care se obţin vinuri cu denumire de origine controlată trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80% . Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.
Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
In plantaţiile destinate producerii vinurilor cu denumire de origine controlată trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.
In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:
densitatea plantaţiei – minim 4.100 plante/ha;
recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru vinurile cu D.O.C.;
irigarea - admisă numai in anii secetoşi, atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400 – 600 mc/ha) cu notificarea ONVPV;
incarcătura de rod (numărul maxim de ochi viabili pe butuc) se va stabili pentru fiecare soi in parte in urma analizei de viabilitate şi fertilitate astfel incat producţia de struguri să nu depăşească cantităţile prevăzute in tabelul de la capitolul V.
In cazul in care se constată că producţia de struguri realizată depăşeşte limita maxim admisă in acest caiet de sarcini se va proceda la normarea incărcăturii (producţiei) in cursul perioadei de vegetaţie dar nu mai tarziu de 25 august (cules in verde );
fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte certificate organic pentru producţia ecologică si administrarea de ingrăşăminte certificate ecologic
In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă numai prin utilizarea de produse fitosanitare admise in producţia ecologică .
In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.
IX. Practicile oenologice si tratamentele admise
Vinul produs in arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată „INSURĂŢEI” are o
Tărie alcoolică dobandită de minim 11,00% vol, şi dobandită de min 11,00% vol.
Strugurii pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. provin in proporţie de 100% din această arie geografică.
Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.
Practicile şi tratamentelor oenologice admise care se utilizeaza pentru strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi, mustul de struguri concentrat, vinul nou aflat incă in fermentaţie sunt cele prevazute de legislaţia in vigoare.
X. Tehnologia de obţinere a vinurilor cu D.O.C. ”ÎNSURĂŢEI”
a). Tehnologia de producere a vinurilor albe:
Strugurii se culeg dupa atingerea momentului maturităţii depline,la un conţinut in zaharuri corespunzător realizarii vinurilor cu D.O.C., manual sau mecanizat.
La cramă se face recepţia calitativă şi cantitativă. Strugurii se basculează in buncăr,unde se tratează cu enzime pectolitice de macerare şi limpezire, după care se desciorchineaza. Mustuiala este protejata cu o soluţie de SO2,
pană la o concentraţie de 30g/hl, apoi ajunge in presă.
Se separă mustul ravac de mustul de presă; mustul ravac se transvazează in cisterne, in vederea decantării gravitaţionale, timp de 18-20 ore, cu frig, sau deburbarea prin flotaţie, după care partea limpede se trage in cisterne cu fermentare dirijată.
Partea grosiera ramasă după decantare se filtrează, iar mustul rezultat in urma filtrării se amestecă cu partea limpede. Mustul limpede se insamanţează cu levuri selecţionate.
In partea a doua a fermentării este benefică o aerare sau o microoxigenare a mustului.
Fermentarea are loc la o temperatură de 12-18 °C . Dupa fermentarea vinului nou se face corecţia de SO2 pană la 30-35 g/hl si plinul vaselor, urmată de o bentonizare, 0.5-1 g/l in funcţie de rezultatele testelor de laborator.
După decantarea bentonitei, partea limpede se separă, se stochează in funcţie de destinaţia pe care urmează să o parcurga vinul, in cisterne.
Inainte de imbuteliere se fac filtrări mai fine, (se condiţionează) dupa care se transferă la imbuteliere conform cerinţelor.
La vinurile aromate cu DOC se utilizează aceeasi tehnologie ca la vinurile albe nearomate, cu particularitatea că se lasa mustuiala la macerare peliculara un timp mai indelungat (10-30 h) funcţie de soi.
Pe tot parcursul fluxului tehnologic la vinul alb incepand din buncăr se poate utiliza gheaţa carbonică, CO2 gazos sau azot pentru protecţia aromelor primare si proteţie antioxidativă.
b). Tehnologia de producere a vinurilor roşii :
Recoltarea strugurilor se face la maturarea fenolică, la maturitatea tehnologică privind conţinutul in antociani. Strugurii, culeşi manual sau mecanizat, sunt transportaţi la cramă in bene de transport, avand proteţie antioxidantă. Se face recepţia cantitativă , prin cantărire pe pod, basculă şi recepţia calitativă, prin vizualizarea stării de sanatate a strugurilor şi determinarea conţinutului in zaharuri, refractometric.
In continuare, după recepţia strugurilor are loc prelucrarea acestora, care se poate face clasic (macerare-fermentare pe bostină) sau eventual prin aplicarea de tratament termic, in anii cu favorabilitate redusă.
Prima etapă in procesul de prelucrare a strugurilor o reprezintă desciorchinarea şi zdrobirea acestora, prin zdrobirea boabelor se uşurează trecerea polifenolilor din pieliţe in must,in timpul macerării – fermentării pe boştină.
Administrarea taninurilor, SO2 şi acidului ascorbic pentru protecţie antioxidantă, drojdiilor selecţionate şi a enzimelor, in cazul fermentaţiei clasice, se face direct pe struguri, mustuialǎ sau in must.
Pe masura introducerii mustuielii in recipienţii de macerare – fermentare, se face injectarea, direct in conducta de mustuială a soluţiei de SO2 pentru proteţie antioxidantă şi antiseptică şi extragerea mai rapidă a antocianilor din pieliţa boabelor.
Macerarea-fermentarea se face in autovinificatoare (echipate cu instalaţii pentru recircularea şi răcirea controlată a mustului ), vinificatoare şi cisterne şi durează in jur de 7-20 zile, la temperaturi cuprinse intre 25-28 grade C, un rol foarte important avand aerarea mustuielii (polimerizarea antocianilor ).
Prin acest proces de natură fizico-chimică , se realizează extracţia fracţionată a compuşilor polifenolici şi a aromelor primare din struguri, in timpul contactului prelungit al mustului cu boştina. Astfel vinul roşu dobindeşte cele patru caracteristici de bază : culoare, tanin, extract şi arome primare.
Separarea mustului in fermentare de bostină, se face prin scurgerea gravitatională a ravacului şi presarea boştinei cu prese discontinui, atunci cand densitatea mustului in fermentare a ajuns la maxim 1,010.
La sfirşitul fermentaţiei alcoolice se declansează fermentaţia malolactică, absolut necesară vinurilor roşii deoarece conferă supleţe, catifelare, rotunjime acestora, precum şi stabilitatea culori şi stabilizarea biologica.
Factorii cei mai importanţi care se urmăresc in timpul fermentaţiei malolactice sunt : Ph –ul vinului, conţinutul in sulf ,temperatura vinului ,incărcătura de bacterii malolactice.
Controlul fermentaţiei malolactice se face prin cromatografie, urmărindu-se dispariţia acidului malic din vin.
La sfirşitul fermentaţiei malolactice vinul se sulfitează, bentonizează (optional), se trage de pe drojdie, se separă centrifugal, se filtrează prin filtrul tangenţial, urmează refrigerarea in flux continuu, efectuarea de analize fizico –chimice, după care se trage in cisterne sau bariq-uri in vederea maturării.
c) Pentru producerea vinurilor roze se aplică tehnologia specifică obţinerii vinurilor albe, la strugurii negri.
XI. Caracteristicile analitice şi organoleptice ale vinurilor la punerea lor în consum
Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zahar in boabe, aceasta stand la baza calitaţii vinurilor obţinute.
In funţie de soi, de condiţiile anului şi de momentul culesului ,in denumirea de origine controlată ”INSURĂŢEI” se pot obţine o varietare mare de vinuri, de la seci pană la dulci, oferind astfel o imagine elocventă a diversitaţii calitative sub care se poate realiza producţia de vinuri.
a) Caracteristicile analitice :
Vinurile cu D.O.C. ”INSURĂŢEI” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:
tărie alcoolică dobanditaă : minim 11,00% vol.;
tarie alcoolică totală: max 15,00% vol.;
aciditate totală (acid tartric ) : minim 4,50 g/l;
aciditate volatilă (acid acetic ):
maxim 1,08 g/l la vinul alb sau roze,
maxim 1,20 g/l la vinul roşu.
dioxid de sulf total, maxim :
150 mg/l pentru vinuri roşii seci;
200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;
200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5 g/l;
250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5 g/l;
dioxid de sulf liber: 10-50 mg/l, in funcţie de tipul de vin, astfel:
la vinurile roşii seci, 10-40 mg/l,
la vinurile albe şi roze seci, 15-45 mg/l,
la vinurile cu rest de zahăr, 20-50 mg/l.
b)Caracteristici organoleptice:
Vinurile cu D.O.C.”Insurăţei” sunt caracterizate prin prospeţime şi fructuozitate, cele obţinute din soiuri albe aromate si semiaromate au o pregnantă caracteristică de soi (arome si buchet de invechire) iar cele roşii conţin taninuri catifelate ce temperează asprimea şi astringenţa specifică soiurilor.
VINURI ALBE
Băbească gri:
poate fi numit ca Pinot gris romanesc.
Vin ce prezintă mare fineţe, se caracterizează printr-o compozţie armonioasă, sunt catifelate dar in acelaşi timp bogate, cu o aromă complexă ce aminteşte de floarea de salcam, iar lăsat puţin la aer aromele se duc spre busuioc.Vin cu reflexe galben-verzui, obişnuit sec, cu aciditate mai ridicată, plin de prospeţime şi supleţe, atunci cand este
consumat tanar.
După un an de invechire capătă valenţe cu totul deosebite, neintalnite la alte soiuri din podgorie.
După cum ii spune şi numele, soiul provine din Băbească neagră, străvechi soi autohton descinzand direct din Vitis Silvestris, viţa sălbatică.
Rezultatul a fost un soi alb remarcabil, cu poteţial in podgoria Insurăţei, vinul remacandu-se astfel prin unicitate. Note de citrice şi măr verde susţinute şi echilibrate de o aciditate invioratoare.Gustul este proaspăt cu o fructuozitate
intensă şi un finiş relaxant.
Aligoté:
este o varietate de viţă de vie utilizată pentru a produce sortimentul de vin cu acelaşi nume.
Este un vin alb, cu un gust specific uşor de pelin şi de cicoare, alţii identificand miasme de fructe.
Este un vin demisec spre sec, originar din zona Burgundia (Franţa), de unde s-a răspandit, aclimatizandu-se foarte bine in Romania.
Fetească regală:
defineşte potenţialul oenologic al podgoriei Insurăţei, vinul fiind apreciat pentru fructuozitate şi prospeţime. Se impune prin echilibrul intre componente, aroma discretă şi plăcută, care se aseamănă cu aroma florilor de camp.
Datorită climatului vinurile se caracterizează printr-o aciditate echilibrată. Buchet discret de fructe tropicale impletit armonios, bun de consumat vara.
Senzaţie de prospeţime şi confort.
Riesling italian:
vin de inaltă calitate cu o prospeţime şi fructuozitate aparte, de culoare verzui spre galben-pai.
Conţinutul ridicat in extract şi glicerol, ii conferă catifelare şi o oncuozitate la gust.
Vinul tanăr are arome de fermentare funcţie de drojdiile utilizate, iar mirosul şi gustul sunt intr-o armonie echilibrată. Sunt vinuri pline, ferme, echilibrate gustativ.
Fetească albă:
vin catifelat şi corpolent, extractiv. Fermentat la temperatură scăzută poate dezvolta o aromă secundară de fermentaţie, care poate să-i confere o savoare cu totul excepţională; vinurile pot fi seci sau demiseci, cu conţinut echilibrat in alcool (tarie 11,50% - 12,00%) şi aciditate, caracterizate prin mare fineţe.
Pinot gris:
este un vin cu aromă fină, gust dulce-amărui uşor condimentat.
Se impune prin bogăţia in componente şi extractivitate, prin fineţe deosebită.
Savoarea bogată şi complexă, dă o notă personală vinului de Pinot gris de Insurăţei.
Dintre soiurile cultivate, Pinot gris dovedeste cea mai ridicată capacitate de acumulare şi concentrare a zaharurilor.
Vinurile sunt alcoolice pline, vigurose, onctuoase. Prin invechire ating valori calitative deosebite.
Chardonnay:
vinuri ce prezintă mare fineţe, se caracterizează printr-o compoziţie armonioasă, sunt catifelate dar in acelaşi timp bogate, cu o aromă ce aminteşte de cea a untului şi florii de salcam.
Aceste vinuri impresioneză prin calitatea lor perfect echilibrată iar buchetul pe care-l capătă in timp ii conferă o nuanţă originară de migdale dulci.
Riesling de Rhin:
din podgoria Insurăţei, este un vin care are o culoare galben verzui; cultivat corect, va oferi o savoare specifică şi complexă. Este un vin pretabil la invechire. Cu o aciditate mai ridicată, are aromă şi gust de grapefruit, include arome florale, arome de miere si mosc.
VI NURI ROŞII
Băbească neagră:
soi destinat producerii vinurilor rosii de aleasa calitate;produce vinuri cu o culoare asemanatoare cu Pinot noir, limpede stralucitoare, bine rotunjite, cu miros de fructe de pădure roşii coapte, fragi, zmeură , cu gust plăcut condimentat , taninuri bine definite dezvoltand un buchet puternic prin invechire
Fetească neagră:
este soiul autohton care asigură in mod constant vinuri rosii de calitate superioară. Miros discret de fructe de pădure negre (coacăze, afine) şi prune uscate, moale, catifelat, corpolent gust echilibrat, consistent, lejer, fructuos şi cu o aciditate echilibrată.
Cabernet Sauvignon:
produce vinuri cu o calitate impunătoare, impresionand prin culoarea lor roşu rubiniu inchis.
Aroma discretă de coacăze negre, fin la miros, plăcut, extractiv, corpolent, catifelat, oferă o senzaţie plăcută gustativă de plinătate şi armonie a componentelor sale, caracterizat prin extractivitate, vigoare, buchet vanilat.
Astringenţa dată de bogătia in taninuri ii conferă o notă bărbatească , robustă. Ating apogeul calitativ după o maturare la vas de aproximativ 2 ani, urmată de invechire la sticlă de cel putin 6 luni.
Syrah:
produce vinuri cu o fructuozitate specifica şi o culoare intensă, extractive, rotunjite, ce dezvoltă un buchet puternic prin invechire.
Este un vin roşu, cu un minunat buchet floral, ce aminteşte de fructele negre de pădure, condimente, ciuperci, fum, tutun. Densitatea sa este peste medie, de obicei cu un inalt nivel de acid tanic.
XII. Condiţiile de comercializare
Vinul cu D.O.C. ”INSURĂŢEI” poate fi comercializat către consumatorul final doar imbuteliat, cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Este permisă comercializarea in vrac in vederea imbutelierii ;
in acelaşi areal viticol,
in areale aflate in imediata vecinătate,
intr-un areal situat in aceeaşi unitate administrativă sau
in cadrul unei unităţi administrative invecinată.
Ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”INSURĂŢEI” se face, in mod obligatoriu, in butelii de sticlă de la 0,187 l pană la 1,5 litri şi /sau in Bag in Box cu capacitate maximǎ de pana la 3 litri.
Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.
In sistemul de ambalare şi etichetare pentru vinurile cu denumire de origine controlată ”Insurăţei” se folosesc eticheta principală şi contraeticheta cu următoarele indicaţii obligatorii şi facultative.
1. Indicaţii obligatorii :
a) denumirea la vanzare : vin cu denumire de origine controlată, insoţită de una dintre menţiunile tradiţionale:
C.M.D.- cules la maturitate deplină,
C.T.- cules tarziu,
C.I.B.-cules la innobilarea boabelor, abreviată sau nu;
b) numele denumirii de origine controlată ”Insurăţei”;
c) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri;
d) tăria alcoolică dobandită a vinului, exprimată in procente volume;
e) numarul lotului care să permită identificarea datei imbutelierii
f) tipul vinului dat de conţinutul său in zaharuri:
sec pentru vinul cu un conţinut de zahar mai mic de 4,00 g/l
demisec, pentru vinul cu un conţinut de zahar cuprins intre 4,01 si 12,00 g/l;
demidulce, pentru vinul cu un conţinut de zahar cuprins intre 12,01 si 45,00 g/l
dulce, pentru vinul cu un conţinut de zahar mai mare de 45,01 g/l
g) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole;
h) menţiunea ,,conţine sulfiţi”;
i) Indicarea provenienţei („vin din Romania” sau „produs in Romania”)
j) numele şi adresa imbuteliatorului
2. Indicaţii facultative:
a) denumirea soiului/soiurilor in cazul vinului cu denumire de origine controlata “Insurăţei”:
- in cazul in care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiul menţionat;
- in cazul in care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul in cauză să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie să fie menţionate in ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizandu-se caractere de aceeaşi dimensiune;
b) marca comercială, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;
c) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;
d) culoarea specifică;
e) alte menţiuni, in conformitate cu legislaţia in vigoare
f) distincţii acordate, numai pentru lotul in cauză
g) „Fermentat/maturat in baric din lemn de stejar” sau, „Fermentat/maturat in prezeţa aşchiilor
de lemn de stejar”.
h) Menţiuni facultative privind imbutelierea la „castel”, „podgorie” „proprietate”, etc.
Indicaţiile obligatorii vor fi grupate in acelaşi camp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine in evidenţă de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicaţii scrise şi desenate.
Menţiunile obligatorii referitoare la importator şi numărul lotului, cat şi menţiunea „conţine sulfiţi” pot fi inscrise in afara campului vizual in care figurează celelalte indicaţii obligatorii.
XIII. Menţiuni tradiţionale
Vinurile cu denumirea de origine controlată ”Insurăţei”, pot purta urmatoarele menţiuni tradiţionale:
- C.M.D. – cules la maturitatea deplină,
C.T. – cules târziu
C.I.B. – cules la înnobilarea boabelor,
date de conţinutul in zaharuri la recoltarea strugurilor, in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”Insurăţei”.
Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie in intregime, fie prescurtat, astfel:
D.O.C. – C.M.D., D.O.C. – C.T. sau D.O.C. – C.I.B..
- Rezervă - In cazul vinurilor maturate minim 6 luni in vase de stejar şi invechite in sticlă timp de cel puţin 6 luni
- Vin de vinotecă - In cazul vinurilor maturate minim un an in vase de stejar şi invechit in sticlă timp de cel puţin 4 ani.
XIV. Declasarea vinului cu denumire de origine controlată “ÎNSURĂŢEI”
In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată ”Insurăţei”,, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate in categorii inferioare pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V..
1.Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului cu D.O.C. la altă categorie.
XV. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului
Autoritatea cu competenţe de control, clasare şi certificare şi gestiunea vinului cu denumire de origine controlata ”Insurăţei” este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.
Adresa Inspectoratului teritorial O.N.V.P.V.: str. Republicii nr. 5; Tel:0040237.222.593,
0040237.622.200; Fax: 0040237.622.594; e-mail: vrancea@onvpv.ro, Focsani, jud. Vrancea.
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., evidenţa vinurilor cu D.O.C., clasarea şi declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obtinute in denumirea de origine controlată ”Insurăţei” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini,in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.
Controlul in vederea clasării vinului, este efectuat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „INSURĂŢEI”; constă in:
a) examinarea analitică a vinurilor, care presupune verificarea buletinului de analiză ce trebuie să conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală şi dobandită;
aciditate totală;
aciditate volatilă;
dioxid de sulf total;
zaharuri reducatoare
b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor, aşa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros )
c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.
Comisia de examinare care efectueaza controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai asociaţiei producătorilor din arealul delimitat Insurăţei sau ai organizaţiei de producători recunoscute la nivel naţional.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:
eşantionare şi
control sistematic in toate fazele de producţie.
In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:
instalaţiile utilizate la obţinerea vinurilor conform prevederilor prezentului caiet de sarcini
produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului
XVI. ALTE ASPECTE
Dreptul de comercializare a vinurilor DOC se acordă prin Certificate de atestare a dreptului de comercializare conform prevederilor legale şi instrucţiunilor ONVPV.
La solicitarea asociaţiilor de producători sau ale producătorilor, pentru evaluarea vinurilor cu denumire de origine controlata „INSURĂŢEI”, se constituie periodic Comisii de degustare.
Vinurile cu denumire de origine controlata „INSURĂŢEI” vor fi analizate pe loturi, atat din punct de vedere organoleptic cat şi fizico-chimic.
Asociaţia de producători reprezentativă din cadrul denumirii de origine „INSURĂŢEI” stabileşte criteriile de selecţie a reprezentantului/reprezentanţilor producătorilor din cadrul Comisiei de degustare.
Modificări ale specificaţiilor produsului
Asociatia de producatori reprezentativa, conform legislaţiei in vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor prevăzute in prezentul caiet de sarcini pentru denumirea de origine controlată ”Insurăţei”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice in domeniu sau pentru a redefini aria geografică.
OLTINA
DOC denumire de origine controlată
CAIET DE SARCINI
25/07/2011
(fonte O.N.V.P.V.)
I. DEFINIŢIE
Denumirea de origine controlată “Oltina” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ
Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlată “Oltina” este asigurată în primul rând de clima şi solul regiunii care aparţine podişului Oltina din dreapta Dunării, în sudul Dobrogei. Arealul este încadrat în zona viticolă CII, conform ordinului 645/2005 în zonele viticole ale Uniunii Europene.
Solurile caracteristice zonei sunt: molisoluri, soluri balane şi cernoziomuri formate pe şisturi calcaroase.
Precipitaţiile medii lunare sunt între 25 şi 48 mm. Durata medie lunară de strălucire efectivă a soarelui în perioada de vegetaţie este între 187- 315 ore.
Temperatura medie lunară a aerului în perioada de vegetaţie este cuprinsă între 10,7 - 22ºC.
Relieful care este cultivat cu viţă de vie este reprezentat de dealuri cu interfluvii deluroase cu altitudini cuprinse între 100 şi 200 m, ceea ce permite datorită temperaturilor din timpul iernii cultivarea viţei de vie în sistem neprotejat sau folosind forme înalte şi semiinalte cu cepi de rezervă la baza butucului.
Producţiile se încadrează în limitele obţinerii unor vinuri de calitate datorită amplasamentului în sudul judeţului Constanţa, unde intensitatea şi durata de strălucire a soarelui, temperatura, precipitaţiile, solurile calcaroase bogate în oxizi de fier vin în sprijinul obţinerii unor vinuri structurate, bogate în elementele de importanţă majoră pentru vinurile cu D.O.C. (conţinut în zahăr, extract sec, aciditate, compuşi de aromă, compuşi fenolici etc.)
Pe lângă acestea, noile tehnologii de vinificaţie dau un plus de calitate şi echilibru olfacto-gustativ.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. ”OLTINA”
Arealul delimitat pentru producerea de vinuri cu denumire de origine controlată “Oltina” cuprinde următoarele localităţi situate în judeţul Constanţa:
Comuna Ostrov:
satele: Ostrov, Almălău, Gârliţa
Comuna Oltina:
satele: Oltina,Satul Nou, Răzoarele, Strunga
Comuna Lipniţa:
satele: Lipniţa, Coşlogea, Canlia
Comuna Aliman:
satele: Aliman , Dunăreni, Vlahii, Floriile;
Comuna Ion Corvin:
satele: Ion Corvin, Viile, Crângu , Brebeni, Rariştea
Oraş Băneasa:
localitatea: Băneasa şi satele Negureni şi Făurei
Comuna Chirnogeni:
satul: Chirnogeni.
Denumirea de origine controlată “Oltina” poare fi completată în funcţie de interesul producătorului cu una din următoarele denumiri de plai:
OSTROV, LIPNIŢA, VIILE, ALIMAN, DUNĂRENI, VLAHII, DERVENT, RĂZOARE, CHIRNOGENI.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. “Oltina” sunt următoarele:
soiuri albe:
Fetească albă, Chardonnay, Sauvignon, Pinot gris, Muscat Ottonel, Fetească regală, Riesling italian, Crâmpoşie.
soiuri roşii:
Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Fetească neagră, Syrah, Burgund mare.
Vinurile pot fi valorificate ca soiuri pure sau ca sortiment alb şi sortiment roşu .
V. PRODUCŢIA MAXIMĂ DE STRUGURI (q/ha)
În funcţie de menţiunea tradiţională pe care o vor purta, producţiile de struguri sunt următoarele:
Sauvignon: CMD 15,00 t/ha, CT 12,00 t/ha;
Riesling Italian: CMD 15,00 t/ha, 10,00 t/ha;
Fetească regală: CMD 15,00 t/ha, CT 12,00 t/ha;
Crâmpoise: CMD 15,00 t/ha, CT 12,00 t/ha;
Fetească albă : CMD 12,00 t/ha, CT 10,00 t/ha;
Chardonnay : CMD 12,00 t/ha, CT 10,00 t/ha;
Pinot gris : CMD 12,00 t/ha, CT 10,00 t/ha;
Muscat Ottonel: CMD 12,00 t/ha, CT 10,00 t/ha;
Fetească neagră: CMD 16,00 t/ha, CT 10,00 t/ha;
Merlot: CMD 16,00 t/ha, CT 10,00 t/ha;
Syrah: CMD 16,00 t/ha, CT 10,00 t/ha;
Burgund mare: CMD 12,00 t/ha, CT 10,00 t/ha;
Cabernet Sauvignon: CMD10,00 t/ha, CT 8,00 t/ha;
Pinot noir : 10,00 t/ha, CT 8,00 t/ha.
VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha):
Randamentul în vin va fi:
pentru vinurile D.O.C.-C.T., maxim 72 hl/ha
pentru vinurile D.O.C.-C.M.D., maxim 78 hl/ha.
VII.CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Strugurii trebuie să fie sănătoşi, culeşi la maturitate deplina si cu
un conţinut minim de 187g/l zahăr;
puritatea de soi, în proporţie de 100% , se va asigura prin sortare la cramă.
VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR
Pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată “Oltina”, condiţiile de cultură a viţei de vie se stabilesc în vederea obţinerii de struguri de calitate care să acumuleze cantităţi de zahăr la recoltare prevăzute pentru fiecare tip de vin.
Densitatea plantatiei : minim 3.500 plante / ha.
Irigarea este admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V. atunci când conţinutul apei în sol pe adancimea de 0 -100 cm scade la 50% din I.U.A. prin folosirea unei norme moderate de udare (400- 600 m³/ha ).
IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE
Fără dispoziţii suplimentare.
Practicile şi tratamentele se realizează în conformitate cu încadrarea D.O.C. “Oltina” în zona viticolă C ІІ şi se vor încadra în limitele cuprinse în legislaţia în vigoare.
Îndulcirea vinurilor D.O.C. “Oltina” se realizează cu ajutorul:
a) mustului de struguri sau mustului de struguri concentrat care provine din aceeaşi denumire de origine controlată;
b) mustului de struguri concentrat rectificat.
Îndulcirea vinurilor este permisă numai în stadiul producţiei şi al comercializării en-gros.
X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. “OLTINA”
desciorchinarea strugurilor;
macerarea pe boştina la soiurile roşii, albe aromate şi semiaromate;
presarea numai cu prese discontinue, presarea cu prese continui la vinurile roşii se admite numai cu condiţia utilizarii fracţiunii de must răvac ;
dirijarea temperaturii de fermentare a mustuielii;
la vinurile roşii macerarea-fermentarea pe boştină până la realizarea culorii dorite, realizarea fermentaţiei malolactice, este interzis tratamentul termic al mustuielii;
maturarea la vas şi învechirea la sticle pe durata necesară desăvârşirii calitative a vinului.
XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. “OLTINA” LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM
Vinurile trebuie să prezinte următoarele însuşiri calitative generale:
limpiditate perfectă,
culoare caracteristică tipului şi vârstei vinului,
însuşiri superioare de aromă şi gust, buchet la vinurile vechi, armonie gusto-olfactivă şi finite, caracteristici de tipicitate imprimate de arealul de producere şi de soi .
a) Caracteristicile analitice:
Vinurile cu denumire de origine controlată “Oltina” pot fi produse sub forma tipurilor de vin indicate în tabelul de mai jos cu condiţia realizării caracteristicilor de compoziţie a strugurilor şi vinurilor menţionate pentru fiecare tip de vin :
tărie alcoolică dobândită:
minim 12,50% vol. alcool pentru vinuri D.O.C.-C.T. ca soiuri;
minim 12,00% vol. alcool pentru vinuri D.O.C.-C.T. ca sortiment ;
minim 11,00% vol. alcool pentru vinuri D.O.C.-C.M.D. ca soiuri şi sortiment ;
aciditate totală ( acid tartric): minim 4,50 g/l
aciditate volatilă (acid acetic):
maxim 1,08 g/l pentru vinurile albe şi roze;
maxim 1,2 g/l pentru vinurile roşii;
extract sec nereducător:
minim 20,00 g/l la vinurile D.O.C.-C.T. albe;
minim 23,00 g/l la vinurile D.O.C.-C.T. roşii;
minim 17,00 g/l la vinurile D.O.C.-C.M.D. albe;
minim 21,00 g/l la vinurile D.O.C.-C.M.D. roşii;
dioxid de sulf total , maxim :
160 mg/l la vinurile roşii seci;
210 mg/l la vinurile albe şi roze seci, roşii demiseci;
260 mg/l la vinurile albe şi roze demiseci;
300 mg/l la vinurile demidulci şi dulci;
dioxid de sulf liber,maxim:
40 mg/l la vinurile roşii seci;
40 mg/l la vinurile albe şi roze seci;
50 mg/l la vinurile albe şi roze demiseci;
50 mg/l la vinurile demidulci şi dulci.
Categoriile de calitate, soiurile şi/sau sortimentele de soiuri şi tipurile de vin:
I. VINURI D.O.C. – C.T.
Chardonnay, Fetească albă, Sauvignon blanc, Pinot gris, Muscat Ottonel, sortiment alb seci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 220 g/l,
Alcool dobândit: 12,50%,
Zaharuri: max. 4,00 g/l,
Extract nereducător min.: 20,00 g/l;
Chardonnay, Fetească albă, Sauvignon blanc, Pinot gris, Muscat Ottonel, sortiment alb demiseci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 220 g/l,
Alcool dobândit: 12,50%,
Zaharuri: 4,00 – 12,00 g/l,
Extract nereducător min.: 20,00 g/l;
Chardonnay, Fetească albă, Sauvignon blanc, Pinot gris, Muscat Ottonel, sortiment alb demidulci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 220 g/l,
Alcool dobândit: 12,50%,
Zaharuri min.: 12,00 g/l,
Extract nereducător min.: 20,00 g/l;
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, sortiment rosu seci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 213 g/l,
Alcool dobândit: 12,50%,
Zaharuri max.: 4,00 g/l,
Extract nereducător min.: 23,00 g/l;
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, sortiment rosu demiseci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 220 g/l,
Alcool dobândit: 12,50%,
Zaharuri : 4,00 – 12,00 g/l,
Extract nereducător min.: 23,00 g/l;
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, sortiment rosu demidulci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 220 g/l,
Alcool dobândit: 12,00%,
Zaharuri min.: 12,00 g/l,
Extract nereducător min.: 23,00 g/l;
II. VINURI D.O.C. – C.M.D.
Chardonnay, Fetească albă, Sauvignon blanc, Pinot gris, Muscat Ottonel, Fetească regaă, Riesling Italian, Crâmpoise, sortiment alb seci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 187 g/l,
Alcool dobândit: 11,00%,
Zaharuri: max. 4,00 g/l,
Extract nereducător min.: 17,00 g/l;
Chardonnay, Fetească albă, Sauvignon blanc, Pinot gris, Muscat Ottonel, Fetească regaă, Riesling Italian, Crâmpoise, sortiment alb demiseci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 192 g/l,
Alcool dobândit: 11,00%,
Zaharuri: 4,00 – 12,00 g/l,
Extract nereducător min.: 17,00 g/l;
Chardonnay, Fetească albă, Sauvignon blanc, Pinot gris, Muscat Ottonel, Fetească regaă, Riesling Italian, Crâmpoise, sortiment alb demidulci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 200 g/l,
Alcool dobândit: 11,00%,
Zaharuri: min. 12,00 g/l,
Extract nereducător min.: 17,00 g/l;
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Syrah, sortiment rosu seci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 187 g/l,
Alcool dobândit: 11,00%,
Zaharuri: max. 4,00 g/l,
Extract nereducător min.: 21,00 g/l;
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Syrah, sortiment rosu demiseci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 192 g/l,
Alcool dobândit: 11,00%,
Zaharuri: 4,00 – 12,00 g/l,
Extract nereducător min.: 21,00 g/l;
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Syrah, sortiment rosu demidulci:
Conţinutul în zahăr al strugurilor la cules g/l min.: 200 g/l,
Alcool dobândit: 11,00%,
Zaharuri min.:12,00 g/l,
Extract nereducător min.: 21,00 g/l;
b) Caracteristici organoleptice:
Datorită amplasamentului podgoriei Ostrov în care viţa de vie beneficiază de condiţii climatice favorabile, de o expoziţie bună, de orientarea rândurilor N-S în majoritate, de solurile calcaroase bogate în oxizi de fier , vinurile obţinute din soiurile de struguri de vin capătă caracteristici particulare de structură, de amprentă gusto-olfactivă, de culoare care la vinurile albe este galben-pai până la galben –verzui în aspect vioi pe cand la vinurile roşii imprimă o culoare de roşu închis până la roşu –violaceu intens .
Noile tehnologii de vinificaţie controlată vin în ajutorul scoaterii în evidenţă şi a conservării îndelungate a complexului aromatic şi a fructuozităţii vinurilor.
1.CHARDONNAY
Acest vin se distinge prin structură şi echilibru gustativ dând senzaţia de plinătate şi în acelaşi timp de armonie şi delicateţe aromatică ,imprimate de o bună aciditate şi de o deosebită fructuozitate ce duce spre fructe bine coapte cum ar fi mere, miere şi nuci, complexitatea lui fiind accentuată după momentul îmbutelierii moment în care îşi arată armonia şi eleganţa gusto-olfactivă.
2.FETEASCĂ ALBĂ
Este un vin rotund,fin ,catifelat, amplu, corpolent cu o aciditate nu prea accentuată care în stadiul de fermentare la temperatură controlată se îmbogăţeşte în arome de fermentare ce dau note florale şi fructuoase cum ar fi fructele exotice ca bananele şi ananasul.
3.SAUVIGNON
Soiul Sauvignon este semiaromat, suav, delicat , onctuos ,aroma specifica de flori de vita de vie dandu-i o personalitate aparte . Se bucura de un bun echilibru structural in ce priveste armonia intre continutul in alcool , aciditate si componente dulci, fiind accentuat de onctuozitate care-i confera o buna persistenta postgustativa.
4.PINOT GRIS
Este un vin viguros, cu character, ce dezvoltă arome florale şi de fructe ,fermentat la temperatură controlată. Dă impresia de caldură datorită conţinutului ridicat în alcool, dar plăcut evidenţiată datorită onctuozităţii lui.Prezintă armonie şi plinătate fiind foarte apreciat.
5.MUSCAT OTTONEL
Soi aromat,în care alcoolul terpenic numit linalol dezvoltă acea plăcută aromă de muscat, intensitatea aromatică fiind în concordanţă cu perioada de macerare şi modul de prelucrare. Este un vin fin, rafinat dar de multe ori deficient în aciditate ceea ce îl face mai moale, mai puţin corpolent.
6. FETEASCĂ REGALĂ
Acest vin este uşor,echilibrat,plăcut, odihnitor ,este semiaromat având arome de fructe coapte şi de flori având un echilibru gustativ bine conturat, aciditate bună,precum şi o plăcută amprentă postgustativă.Nu trebuie sa fie foarte alcoolic fiind mai plăcut la un conţinut în alcool mai moderat.
7.RIESLING ITALIAN
Vinul Riesling italian este plăcut ca vin sec, corpolent cu aromă primară, având şi o aromă de fermentare deosebită dând impresia de prospeţime şi savoare, are şi o aciditate plăcută ce face armonie cu celelalte componente a vinului.
8.CRÂMPOŞIE
Are o aciditate bună,fermentat la temperatură controlată dezvoltă un complex aromatic particular , rustic, plăcut, are structura bună, aciditate bună, este echilibrat având o notă gustativă aparte ,este fructuos şi proaspăt.
9.CABERNET SAUVIGNON
Exprimă vigoare, forţă,corpolenţă, extractivitate,plin , mai mult sau mai puţin astringent, rustic,cu o amprentă gusto-olfactivă ierboasă plăcută ce potenţează vigoarea.Este bogat în compuşi fenolici dând senzaţia de plinătate şi odată cu maturarea şi învechirea îşi rotunjeşte asperităţile.
10.MERLOT
Este un vin particular cu aromă ce duce spre aroma de zmeură şi alte fructe de pădure proaspete,prezintă un bun echilibru între compuşii fenolici, aromă, alcool,aciditate ,are o structură bună ,dă senzaţia de plinătate dar este mai puţin aspru decât Cabernet Sauvignon.
11.PINOT NOIR
Este un vin fin , amplu, rotund,moale cu o structură ce-i dă o notă de feminitate , fiind mai uşor ca expresivitate gusto-olfactivă dar cu o fineţe aparte.Nu excelează mereu în intensitate colorantă şi în compuşi fenolici.
12.FETEASCĂ NEAGRĂ
Acest vin este corpolent,amplu, catifelat, armonios,bogat în compuşi fenolici, echilibrat ,expresiv cu note aromate ce duce spre pruna uscată dar şi spre alte fructe supracoapte .Se remarcă printr-o amprentă olfacto-gustativă aparte fiind apreciat foarte mult pentru notele sale particulare.
13.SYRAH
Este fin, astringent, taninic, cu o aromă ce duce spre coacăze, afine, ardei iute,minerale cu parfum de violete.Este indicat să se consume în primii ani după producerea lui deoarece nu suportă o evoluţie îndelungată. Prelucrat la temperatură controlată caştigă în fructuozitate şi amprentă gustativă plăcută.
14.BURGUND MARE
Nu are o personalitate bine evidenţiată, dar este extractiv, echilibrat, rustic.La producţii sub 120 q/ha poate prezenta o structură placută , echilibrată ,putând obţine şi o bogată componentă fenolică ce-i dă un plus de structură şi corpolenţă gustativă , aromele ducând spre fructe de pădure.
XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
Ambalarea vinurilor cu D.O.C. “Oltina” se face în mod obligatoriu în butelii de sticlă, sistem bag in box sau ambalaje multistrat, închiderea fiind asigurată cu dopuri de plută, din derivate de plută , din materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată de la 0,25 litri până la 10 litri.
La etichetarea vinurilor cu D.O.C. “Oltina” vor fi folosite indicaţiile obligatorii şi facultative reglementate prin legislaţia în vigoare.
III. MENŢIUNI TRADIŢIONALE
Menţiunile tradiţionale
C.M.D. –cules la maturitate deplină,
C.T. – cules târziu
se utilizează obligatoriu la etichetare.
Se mai pot de asemenea utiliza menţiunile tradiţionale:
pentru vinurile maturate
minim 6 luni în vase de stejar
şi învechite în sticle timp de cel puţin 6 luni,
se poate utiliza la etichetare menşiunea tradiţională “REZERVĂ”.
in cazul vinurilor cu D.O.C. “Oltina” maturate minim
un an în vase de stejar
şi învechite la sticle timp de cel puţin 4 ani
se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională “VIN DE VINOTECĂ”.
XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ ”OLTINA”
În cazul în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu D.O.C. “Oltina” sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferioare de către O.N.V.P.V. la propunerea motivată şi scrisă a producătorului, în vinuri cu indicaţie geografică Terasele Dunării sau în alte categorii.
1.Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului cu D.O.C. la alte categorii.
XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată “Oltina” este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial, având sediul în str. Caraiman, nr. 6, Constanţa, Telefon/fax: 0040 241 691 328, e-mail: constanta@onvpv.ro.
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C. şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute în denumire de origine controlată “Oltina” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:
a). examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală și dobândită;
zaharuri totale, exprimate ca fructoză și glucoză;
aciditate totală;
aciditate volatilă;
dioxid de sulf total;
b). examinarea organoleptică, care constă în verificarea caracteristicilor, aşa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros)
c). verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) si lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”OLTINA”; Comisia este alcătuita din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:
eşantionare
control sistematic în toate fazele de producţie.
În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. controlează:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini;
produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă, respectiv O.N.V.P.V. şi care a fost adus la cunoştinţă operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.
O.N.V.P.V. controlează şi autorizează plantaţiile viticole pentru producerea de vinuri cu D.O.C. şi instalaţiile, capacităţile de producţie în orice etapă a procesului tehnologic.
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant îndreptăţit conform legislaţiei în vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată ”OLTINA”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
TERASELE DUNARII
I.G.
CAIET DE SARCINI
pentru producerea şi comercializarea vinurilor cu indicaţie geografică
(fonte ONVPV)
I. DEFINIŢIE
Indicaţia Geografică „Terasele Dunării” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini
Vinul cu Indicaţie Geografică „Terasele Dunării” este produsul care se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţiile de viţă de vie situate în regiunea viticolă delimitată a Teraselor Dunării, regiune caracterizată prin condiţii de climă şi relief asemănătoare.
Tăria alcoolică dobândită a vinurilor obţinute în această regiune trebuie să fie de minimum 10,00% vol.
II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ
„Terasele Dunării” sunt situate în sud Romaniei, pe partea stângă a fluviului Dunărea, începând de la Zimnicea jud. Teleorman (cel mai sudic centru viticol al ţării) şi terminând cu Însurăţei, jud. Brăila, situat în estul Câmpiei Bărăganului.
Calitatea vinurilor cu Indicaţie Geografică „Terasele Dunării” este asigurată de mediul geografic, cu factorii săi naturali şi umani, condiţiile naturale întâlnite aici fiind dintre cele mai favorabile cultivării viţei-de-vie.
Regiunea viticolă a „Teraselor Dunării” include, două podgorii,
Ostrov (jud. Constanţa)
şi Greaca (jud. Giurgiu),
la care se mai adaugă 4 centre viticole independente:
Giurgiu (jud. Giurgiu),
Zimnicea (jud. Teleorman),
Feteşti (jud. Ialomiţa)
şi Însurăţei (jud. Brăila).
Podgoria Ostrov include la rândul său centrele viticole
Ostrov,
Băneasa,
Oltina
şi Aliman.
Toate aceste podgorii şi centre viticole se caracterizeaza prin trăsături oarecum similare, determinate de structura geologica şi direcţiile de producţie.
Litologia este alcătuită în principal din loess şi depozite loessoide cu origine aluvio-pluviocoluvială şi secundar eoliană. Solurile zonei aparţin molisolurilor cernoziomice ale platourilor:
cernoziomuri castanii, cernoziomuri cambice, cernoziomuri argiloiluviale, cernoziomuri levigate, soluri bălane şi cenuşii, regosoluri, psamosoluri şi soluri antropice.
Însuşirile fizice şi chimice ale acestor tipuri de soluri le recomandă ca fiind foarte favorabile pentru cultura viţei-de-vie. În unele centre viticole (Giurgiu şi Zimnicea) se poate manifesta şi influenţa excesului de apă capilar freatică, datorat
adâncimii mici (2-3 m) la care se găseşte stratul freatic din cernoziomurile de sub fruntea terasei din aceste centre.
În general starea de aprovizionare a solurile cu potasiu şi fosfor asimilabil este foarte bună, starea de fertilitate azotică naturală fiind mijlocie.
Pe unele terenuri puternic erodate de pe versanţi sau frunţi de terase, datorită preezenţei excesive a carbonaţilor, crează pericolul apariţiei clorozei fero-calcice, care este evitată prin selectarea unor portaltoi cu toleranţă mijlocie şi mare la CaCO3 precum Kober 5BB, 41-B, SO4-4.
În general însă, nivelul de manifestare a clorozei în regiunea “Terasele Dunării” este mic.
Forma principală de relief este terasa, iar trecerea spre terasa următoare se face printr-un versant cu expoziţie sudică, fără procese de eroziune.
Sistemul de Terase al Dunării constituie o unitate geomorfologică distinctă şi a avut drept cauză a formării acumularea depozitelor loessoide şi fenomenului de ridicare continuă a Câmpiei Burnazului.
Relieful regiunii este aşadar alcătuit din suprafeţe plane de terasă şi din versanţi, inclusiv frunţi de terasă, spre văile Dunării, dar include şi de o zonă de câmpie parazitată de nisipuri vălurite eolian (Însurăţei).
Majoritatea plantaţiilor viticole sunt localizate pe treapta mai joasă şi pe pantele taluzului dunărean al acesteia şi pe cele ale versanţilor, văilor torenţiale amenajate în terase.
Altitudinea la care sunt situate plantaţiile este joasă şi nu depăşeşte 150 m, fiind de 40-60 m în centrele viticole Însurăţei, Feteşti, Giurgiu, Zimnicea şi podgoria Greaca, de 59 m în centru viticol Aliman, 69 m în centru viticol
Oltina, 110 m în centru viticol Ostrov şi 140-150 m în centru viticol Băneasa.
Plantaţiile viticole sunt situate în general pe terase şi pe versanţi cu pante line şi expoziţii sudice, sud-estice şi sud-vestice, unde există resurse optime de căldură şi lumină, iar viţa-de-vie este la adăpost de vânturi puternice, brume târzii de primăvară şi timpurii de toamnă.
Regiunea viticolă a „Teraselor Dunării” este caracterizată printr-un climat temperat continental de tranziţie sau temperat continental excesiv, cu un bilanţ caloric ridicat, amplitudini mari (77,7°C) ale temperaturii aerului (cu veri călduroase şi ierni geroase), cantităţi relativ reduse de precipitaţii, cu ploi torenţiale vara şi perioade de secetă presărate pe tot parcursul anului, dar şi cu influenţe datorate apropierii de fluviul Dunărea şi a lacurilor din zonă, care determină acumularea simultană a zaharurilor, antocianilor şi taninurilor.
Aici se întâlnesc unele din cele mai mari valori ale resurselor heliotermice din ţară.
Vânturile influenţează diferit vegetaţia şi producţia, masele de aer puternic continentalizat din perioada de vegetaţie venind să influenţeze în mod pozitiv maturarea strugurilor şi deci calitatea vinurilor obţinute.
Temperatura medie anuală este de 10,9°C (-1°C în luna ianuarie şi +22°C în luna iulie), temperaturile medii în perioada de vegetaţie sunt cuprinse între 10,5- 22°C, suma temperaturilor în perioada de vegetaţie înregistrând o valoare multianuală cuprinsă între 3451°C (Însurăţei) şi 3861°C (Zimnicea).
Cele mai mari valori de temperatură din timpul verii se înregistrează în centrele viticole Giurgiu şi Zimnicea, unde, media temperaturilor maxime din luna august este de 29,9°C, dar poate atinge şi valori de 42,9°C în această lună. Condiţiile de microclimat şi de relief cu micropante determină ca temperaturile în timpul iernii să coboare relativ frecvent şi până la -10-18°C (minima absolută de -34,8°C), cu excepţia cazului podgoriei Ostrov, care beneficiază de ierni mai blânde cu extreme minime de până la numai -24°C.
La suprafaţa solului valorile termice prezintă limite mai largi, datorită încălzirii şi răcirii puternice a solului faţă de aerul de deasupra, rezultând medii anuale mult mai ridicate cu implicaţii asupra culturilor.
Precipitaţiile medii anuale sunt între 450 mm (Ostrov) şi 580 mm (Zimnicea), distribuite neuniform în timp, iar deficitul de umiditate este contrabalansat prin irigare.
Evaporotranspiraţia potenţială prezintă valori în jurul a 700 mm, cu maxime În lunile de vară. Umiditatea relativă a aerului se situează între 60-80%, fiind optimă pentru creşterea şi fructificarea viţei de vie.
Apele curgatoare sunt semi-permanente sau temporare, cu debite consistente doar în timpul viiturilor scurte de vară, în restul timpului debitul reducându-se la valori neglijabile sau până la secare completă.
O sursa importantă o constituie limanele fluviale: Dunăreni, Oltina şi Buceag.
Apele subterane au, de asemenea debite reduse şi discontinui sau sunt cantonate la adâncimi mari.
Reţeaua hidrografică este reprezentată prin fluviul Dunărea, la sud, râul Vedea, lacul Oltina.
Dunarea şi locurile existente în areal creează un microclimat care oferă viţei-de-vie umiditate, căldură,luminozitate şi condiţii prielnice de care are nevoie pentru o bună dezvoltare.
Caracteristicile pedoclimatice ale Regiunii viticole „Terasele Dunării” imprimă vinurilor albe un aspect limpede, cu luciu cristalin, o culoare galben verzui spre galben auriu şi un miros caracteristic soiului, cu un gust catifelat, moale, iar vinurilor roşii un aspect limpede, lucios, o culoare de la roşu rubiniu la violaceu intens şi un gust slab taninos, corpolent.
III. DELIMITAREA GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ
Arealul viticol delimitat pentru producerea strugurilor materie primă, vinificarea, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor cu indicaţie geografică Terasele Dunării urmează ca o bandă cursul marelui fluviu, de la Zimnicea (jud. Teleorman) până la Feteşti (jud. Ialomiţa) şi Însurăţei (jud Brăila).
Regiunea viticolă aferenta Indicaţiei geografice „Terasele Dunării” include două podgorii,
Ostrov
Greaca,
la care se mai adaugă 4 centre viticole independente:
Giurgiu,
Zimnicea,
Feteşti
Însurăţei.
Podgoria Ostrov include la rândul său centrele viticole:
Ostrov,
Băneasa,
Oltina
Aliman.
judeţul Teleorman include viile din:
municipiul Zimnicea cu localităţile componente.
judeţul Giurgiu cuprinde:
com. Daia:
cu satele: Daia, Dăiţa, Plopşoru.
com. Greaca:
cu satele: Greaca, Puţu Grecii;
com. Hotarele:
cu satele: Hotarele, Izvoarele;
com. Prundu :
cu satele : Prundu, Puieni;
com. Băneasa:
cu satul Pietrele;
judeţul Constanţa:
com. Ostrov:
cu satele: Ostrov, Almălău, Gârliţa;
com. Lipniţa:
cu satele Lipniţa, Coslugea, Canlia;
com. Băneasa:c
u satele: Băneasa, Negureni, Făurei
com. Ion Corvin:
cu satele: Ion Corvin, Crângu, Brebeni, Răriştea, Viile;
com. Oltina:
cu satele: Oltina, Satu Nou, Răzoarele, Strunga;
com. Aliman:
cu satele: Aliman, Dunăreni, Vlahii, Floriile.
judeţul Ialomiţa:
municipiul Feteşti:
cu localităţile componente.
judeţul Brăila:
municipiul Însurăţei:
satele: Lacu Rezii, Măru Roşu, Valea Călmăţui
com. Berteştii de Jos:
cu satele: Berteştii de Jos, Spiru Haret;
com. Victoria:
cu satul Victoria;
com. Bărăganul:
cu satul Bărăganul.
IV. PARCELELE VITICOLE
Registrul plantaţiilor cuprinde datele de indentificare a tarlalelor, parcelelor viticole şi suprafeţelor pe soiuri din fiecare parcelă.
V. SOIURILE DE STRUGURI
Vinurile cu indicaţie geografică „Terasele Dunării” se produc ca vinuri varietale (soiuri) şi vinuri sortiment prin cupajarea a două sau mai multe soiuri declarate ca existente în cultură.
Soiurile de struguri care valorifică bine potenţialul zonei şi pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu indicaţie geografică „Terasele Dunării” sunt:
soiuri pentru vinuri albe:
Crâmpoşie selecţionată, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Riesling de Rhin, Pinot gris, Pinot blanc, Sauvignon, Chardonnay, Băbească gri, Aligoté, Traminer roz, Tămâioasă românească, Muscat Ottonel.
soiuri pentru vinuri roşii şi rozé:
Cabernet Sauvignon, Cabernet franc, Merlot, Malbec, Negru de Drăgaşani, Pinot noir, Fetească neagră, Băbească neagră, Sangiovese, Syrah, Dornfelder, Rebo.
VI. PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha)
Producţia de struguri la hectar se va încadra în limita maximă de:
17.000 kg/ha pentru soiurile:
Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Băbească gri;
15.000 kg/ha pentru soiurile:
Crâmpoşie selecţionată, Aligoté, Riesling de Rhin, Pinot gris, Pinot blanc, Sauvignon, Chardonnay, Traminer Roz, Tămâioasă românească, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Cabernet Franc, Fetească neagră, Băbească neagră, Syrah, Dornfelder, Rebo, Malbec, Negru de Dragasani, Sangiovese.
Depăşirea producţiei maxime prevăzute atrage neacordarea dreptului de utilizare a indicaţiei geografice revendicate pentru totalitatea recoltei obţinute în parcelele respective.
VII. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)
La vinificarea în alb, indiferent de tipul preselor, randamentul în must destinat obţinerii vinurilor va fi de:
maxim 135,00 hl/ha la soiurile pentru vinuri albe
maxim 120,00 hl/ha la soiurile pentru vinuri roşii şi rozé.
Cantitatea minimă de subproduse vitivinicole obţinute în urma procesului de vinificare va fi evidenţiată conform reglementărilor legale în vigoare.
VIII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Recoltarea se poate realiza manual sau mecanizat.
Este interzisă mustuirea strugurilor în vasele de transport sau transportarea acestora în saci din folie de polietilenă.
Calitatea strugurilor se constată în momentul recepţiei lor la cramă.
Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor cu indicatie geografica se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:
stare bună de sănătate, proporţia boabelor avariate neputând fi mai mare de 15%.
un conţinut minim în zaharuri la recoltare de 170,00 g zahăr/l.
IX. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR
Vinurile cu I.G. se pot obţine din soiuri de viţă-de-vie aparţinând speciei Vitis vinifera sau a unor încrucişări între Vitis vinifera şi alte specii din genul Vitis. Vinurile cu IG sunt admise la comercializare sub denumirea unui soi de viţă de vie numai dacă provin din soiul respectiv în proporţie de min. 85% din acelaşi areal.
În plantaţiile destinate producerii vinurilor cu IG trebuie folosite metode de cultură a viţei-devie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.
În acest scop realizarea producţiei de struguri se va face prin aplicarea unei agrotehnici corespunzătoare şi prin efectuarea operaţiunilor în verde, care să potenţeze calitatea recoltei, după cum urmează:
recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă, în cazul în care producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin prezentul caiet de sarcini pentru vinurile cu IG.
irigarea, admisă numai în anii secetoşi, atunci când conţinutul apei în sol pe adincimea de 100 cm scade la 50% din IUA (indicele umidităţii active), se va realiza prin folosirea unei norme moderate de udare;
fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate;
fertilizarea foliară se poate realiza pentru completarea necesarului plantei de macroelemente şi microelemente.
în plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei.
În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butuci cu masă foliară bogată, precum şi tratamente cu produse chimice care nu vor afecta calitatea fermentaţiei şi implicit pe cea a vinului.
Condiţiile de cultură al viţei de vie se stabilesc de către fiecare producător în aşa fel încât să se obţină producţii de struguri cantitative şi calitative în conformitate cu reglementările din prezentul caiet de sarcini.
X. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE
Practicile oenologice sunt aplicate în conformitate cu legislaţia în vigoare, fără dispoziţii suplimentare si se utilizează numai în scopul unei valorificări superioare a produsului. Întreaga zonă se încadrează în zona viticolă CII.
XI. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU INDICAŢIA „Terasele Dunării”
a) Tehnologia de producere a vinurilor albe:
Strugurii se culeg după atingerea momentului maturităţii tehnologice, la un conţinut în zaharuri corespunzător realizării vinurilor cu indicatie, recoltarea efectuându-se manual sau mecanizat. Strugurii sunt transportaţi la cramă având protecţie antioxidantă.
La cramă se efectuează recepţia cantitativă, prin cântărire şi înregistrare, şi recepţia calitativă, prin vizualizarea stării de sănătate a strugurilor şi determinarea conţinutului în zaharuri.
Strugurii se basculează în buncărele de recepţie unde se tratează cu enzime, după care se desciorchinează. Strugurii sau mustuiala se protejează cu antioxidanţi, fără a se depăşi nivelul de 60 mg/l SO2 liber în mustuială.
După desciorchinare, cu sau fără zdrobire, printr-un sistem automat sau semi-automat, mustuiala se trimite la prese. Se separă mustul ravac de mustul de presă.
Mustul ravac şi mustul rezultat prin presare se transvazează în cisterne, în vederea deburbării.
În procesul de deburbare se pot utiliza şi enzime pectolitice.
După finalizarea procesului de deburbare, partea limpede se trage în cisterne de inox pentru fermentare controlată. Partea grosieră rămasă după deburbare se poate filtra cu filtre cu vacuum, iar mustul rezultat în urma filtrării se poate amesteca cu partea limpede.
Mustul limpede se supune fermentării, cu sau fără adaos de materiale oenologice legal admise.
Pentru o fermentare în condiţii optime, în cazul în care mustul are deficit în azot asimilabil, se adaugă şi nutrienţi pe bază de săruri de azot şi fosfor.
Pe măsură ce fermentaţia progresează, în partea a doua a fermentării o aerare sau o microoxigenare a mustului, cu un eventual adaos de nutrienţi, poate fi benefică.
De asemenea sunt admise procedeele tehnologice de repornire a fermentaţiei, atunci când situaţia o impune. Fermentarea are loc la o temperatură controlată de 10-18°C.
După finalizarea fermentaţiei în vinul nou se realizează plinul vaselor, iar dacă nu se mai degna dioxid de carbon pentru a-i asigura protecţia se face corecţia de SO2 liber.
Tragerea de pe drojdie are loc după terminarea fermentaţiei liniştite. Vinurile se stabilizează prin aplicarea procedeelor legal admise.
Înainte de îmbuteliere se fac filtrări mai fine, pentru eliminarea totală a drojdiilor şi bacteriilor (stabilizare biologică).
Tehnologia de producere a vinurilor cu indicatie geografica aromate este asemănătoare cu a celor nearomate cu particularitatea că se aplică maceraţia peliculară a mustuielii înainte de presare timp de 8-45 ore, cu sau fără enzime de maceraţie, după care urmează acelaşi ciclu tehnologic ca la vinurile albe.
Pe întreg parcursul fluxului tehnologic se pot utiliza materiale oenologice admise pentru asigurarea protecţiei aromelor primare şi protecţiei antioxidante.
b) Tehnologia de producere a vinurilor roşii :
Recoltarea strugurilor se face la maturarea tehnologică, atunci când strugurii au acumulat în pieliţele boabelor cantităţile de antociani corespunzătoare tipului de vin ce se doreşte a se obţine.
Strugurii, culeşi manual sau mecanizat, sunt transportaţi la cramă, având protecţie antioxidantă.
Se face receptia cantitativă, prin cântărire şi înregistrare, şi recepţia calitativă, prin vizualizarea stării de sănătate a strugurilor şi determinarea conţinutului în zaharuri. În continuare, după recepţia strugurilor are loc prelucrarea acestora, care se poate face prin tehnologia clasică de macerare-fermentare pe boştină în fermentatoare verticale sau roto sau eventual prin termomaceraţie.
Prima etapă în procesul de prelucrare al strugurilor o reprezintă desciorchinarea şi zdrobirea boabelor facilitându-se astfel trecerea polifenolilor din pieliţe în must în timpul macerării – fermentării pe boştină.
Administrarea de enzime de extracţie, drojdiilor, taninurilor, SO2, în cazul fermentaţiei clasice, se face direct pe struguri sau în mustuială. Pe măsura introducerii mustuielii în recipienţii de macerare – fermentare, se face injectarea, direct în buncărul de recepţie (la recoltare mecanizată) sau în conducta de mustuială a substanţelor necesare protecţiei antioxidante şi extragerii mai rapide a antocianilor din pieliţa boabelor.
Macerarea-fermentarea se face în autovinificatoare (echipate cu instalaţii automate sau semiautomate pentru recircularea şi răcirea controlată a mustului), sau cisterne rotative şi durează în jur de 7-20 zile, la temperaturi cuprinse între 25-28°C, un rol foarte important avându-l aerarea mustuielii şi
asigurarea unui bun suport de tanin pentru stabilizarea culorii (polimerizarea antocianilor.
Separarea mustului în fermentare de boştină se face prin scurgerea gravitaţională a ravacului şi presarea boştinei
fermentate.
Mustul ravac se amestecă cu mustul de presă obţinut prin presările menajate şi se trimite în cisterne de inox, unde are loc finalizarea fermentaţiei alcoolice.
La sfârşitul fermentaţiei alcoolice este recomandată declanşarea fermentaţiei malolactice prin facilitarea procesului natural sau prin inoculare.
Se pot utiliza activatori de fermentaţie, atât pentru fermentaţia alcoolică, cât şi pentru fermentaţia malolactică.
La sfârşitul fermentaţiei malolactice vinul se trage de pe drojdie, se tratează antioxidant (pentru a se asigura 30 mg/l SO2 liber) şi se stabilizează prin cleire şi se limpezeşte prin centrifugare şi filtrare tangenţială sau filtrare aluvionară, urmată de refrigerare sau alt procedeu admis de stabilizare tartrică.
Vinurile roşii se pot matura în baricuri, budane de stejar sau în cisterne de inox.
c) Tehnologia de producere a vinurilor rozé :
Pentru vinurile rozé tehnologia este similară cu cea pentru vinurile roşii, perioada de contact a mustului cu boştina fiind însă mai scurtă.
XII. MENŢIUNILE REFERITOARE LA METODELE DE PRODUCŢIE
Metodele uzuale de producţie sunt cele convenţionale, prevăzute în legislaţia naţională şi europeană.
Aplicarea principiilor şi metodologiilor de viticultură ecologică poate fi de asemenea permisă şi recomandată pentru vinurile cu indicatie geografica.
XIII. AMBALAREA ÎN ARIA GEOGRAFICĂ DELIMITATĂ „Terasele Dunării”
Ambalarea vinurilor cu indicaţie geografică ”Terasele Dunării” se face în mod obligatoriu în butelii de sticlă de diverse capacităţi, sau în sistem bag-in-box, de capacităţi diverse, dar cu un volum maxim de 60 l.
La buteliile din sticlă închiderea este asigurată cu dopuri de plută, derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.
Pentru a putea purta indicaţia geografică „Terasele Dunării” vinul este obţinut în arealul viticol pentru indicaţia geografică respectivă.
Prin derogare, transferul strugurilor, mustuielii şi mustului în vederea vinificării, condiţionării şi îmbutelierii este permis şi în afara arealului în care au fost produşi stugurii, cu notificarea O.N.V.P.V. şi cu avizul organizaţiei de producători reprezentative din arealul delimitat.
XIV. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR IG ,,Terasele Dunării’’ LA PUNEREA ÎN CONSUM
Fiecare soi are capacitatea de a acumula zaharuri, acizi şi polifenoli în mod diferit, aceasta stând la baza calităţii vinurilor obţinute.
În funcţie de soiul materie primă, de condiţiile specifice ale anului viticol şi de momentul recoltării, dar şi în funcţie de influenţele datorate condiţiilor eco-pedologice specifice, se poate obţine o varietare mare de vinuri, de la seci şi până la dulci, de la albe la aromate, la roşii sau rozé.
a) Caracteristici analitice :
Vinurile cu indicaţie geografică “Terasele Dunării” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:
tărie alcoolică dobândită: minimum 10,00% vol.
aciditate totală (acid tartric): minimum 3,50 g/l
aciditate volatilă (acid acetic):
maximum 1,08 g/l pentru vinurile albe şi rozé şi 1,20 g/l pentru vinurile roşii.
Sunt acceptate depăşiri ale acestor valori dacă vinurile au fost supuse unei perioade de maturare în vase din lemn de stejar, de cel puţin 2 ani sau dacă au fost produse după metode speciale, cu condiţia să nu influenţeze negativ caracteristicile organoleptice.
dioxid de sulf total, maxim:
150 mg/l în vinurile roşii;
200 mg/l în vinurile albe şi roze;
dioxid de sulf total, pentru vinurile al căror conţinut de zaharuri exprimat prin suma glucoză + fructoză este egal cu sau mai mare de 5,00 g/l, maxim:
200 mg/l pentru vinurile roşii
250 mg/l pentru vinurile albe şi roze;
acidul citric – maximum 1,00 g/l;
zaharuri reducatoare exprimate ca glucoză şi fructoză - în conformitate cu tipul de vin obtinut şi prevăzut de legislaţia în vigoare.
extract sec nereducător:
minim 15,00 g/l pentru vinurile albe,
16,00 g/l pentru vinurile rozé
şi 17,00 g/l pentru cele roşii.
b) Caracteristici organoleptice:
Vinurile obţinute în regiunea delimitată a “Teraselor Dunării” sunt marcate compoziţional şi organoleptic de specificul pedo-climatic al acestui ecosistem viticol.
Ele sunt caracterizate la tinereţe prin prospeţime şi fructuozitate, adesea cu o pregnantă aromă varietală.
La majoritatea vinurilor roşii, dar şi la unele vinuri albe maturare la vas de stejar şi învechite în butelii de sticlă, se conturează un complex aromatic specific.
Soiurile albe au următoarele caracteristici organoleptice generale:
Aspect : limpede, cu luciu, limpede cristalin
Culoare : la vinurile tinere este verzui –gălbuie, galben – verzui, până la galben -pai; la vinurile maturate sau învechite spre galben auriu, auriu, auriu-roşcat;
Miros : caracteristic soiurilor şi gradului de maturare sau învechire;
Gust : sec, demisec, demidulce, dulce, fructos, proaspăt, echilibrat, amplu, corpolent, moale.
Soiurile roşii au următoarele caracteristici organoleptice generale:
Aspect: limpede, cu luciu mai mult sau mai puţin strălucitor
Culoare: la vinurile tinere, roşu, roşu-violaceu, roşu-cireaşă, roşu-închis; la vinurile maturate sau învechite, roşu-rubiniu, rubiniu-ars, roşu-cărămiziu;
Miros: caracteristic soiurilor şi gradului de maturare;
Gust: sec, demisec, demidulce, dulce, structurat, corpolent, echilibrat, catifelat.
VINURI ALBE
Crâmpoşie selecţionată:
este un soi cu aromă neutrală, dar inconfundabilă, care necesită o vinificare atentă cu drojdii selecţionate, pentru a-şi exprima întregul profil aromatic varietal.
Datorită climatului şi caracteristicilor biologice specifice soiului, vinurile se caracterizează printr-o aciditate mai bună, care îi conferă supleţe, vioiciune şi prospeţime.
Aroma este florală şi de fructe din climatul temperat (măr, pară, gutuie), iar gustul echilibrat, armonios, proaspăt, fructuos, răcoritor, suplu.
Fetească regală:
este un soi semiaromat, bine adaptat la condiţiile climatice din acest areal.
Vinul obţinut este corpolent, fructuos, cu o rusticitate aromatică şi prospeţime.
Se impune prin echilibrul gustativ.
La tinereţe are uşoară aromă şi parfum varietal, floral; prin uşoară maturare la vas, poate căpăta arome fine de înnobilare (fructe de toamnă, vanilie, etc.). Gustul este echilibrat, proaspăt, fructuos, bine conturat, particular.
Fetească albă:
este un soi din care se pot obţine vinuri cu extractivitate bună, dar cu supleţea şi fineţea specifice soiului. In anii viticoli favorabili, vinul se poate matura o perioadă scurtă de timp la vas de lemn.
Aroma este fină, florală, complexată la maturare cu fructe tropicale, asemănător bananei şi ananasului, iar gustul echilibrat, amplu, catifelat.
Riesling Italian:
este un soi cu aromă neutrală, din care se pot obţine vinuri de calitate, corpolente cu o prospeţime şi fructuozitate aparte, de culoare verzui spre galben-pai. Mirosul este spre neutral, tipic soiului, discret şi fin. După maturare la vas capătă structură, personalitate, gust echilibrat, rotund şi deosebit de plăcut, eleganţă şi o anumită complexitate de fructe de toamnă.
Gustul este echilibrat, bine structurat, corpolent, amplu.
Riesling de Rhin:
este un soi din care se pot obţine vinuri neutrale sau cu uşoare arome florale, câştigate prin fermentarea controlată.
În anii favorabili vinurile se pretează la o maturare la vase de lemn, de scută durată. Neutral la tinereţe, prin maturare la vas de lemn, apare buchetul de maturare discret, cu arome abia percepute de vanilie, de fructe de toamnă. Gustul este echilibrat, bine structurat, corpolent, amplu.
Pinot gris:
este un soi din care se obţin vinuri viguroase, extractive, corpolente.
Conţinutul ridicat în substanţe minerale, organice şi mai ales glicerol, le conferă catifelare şi onctuozitate.
Deşi vinurile tinere sunt mai rustice, ele sunt plăcute şi apreciate de consumatori.
Pentru înnobilare şi sporirea fineţii senzoriale se poate face cu succes maturarea prin păstrare la vase de lemn.
Mirosul este neutral, buchet de maturare, aromă discretă de fructe.
Gustativ vinurile se prezintă ca fiind extractive, pline, catifelate.
Pinot blanc:
este un soi care generează vinuri viguroase, dar în acelaşi timp de o mare fineţe, expresive, fructuoase şi savurose. Vinurile elaborate prin tehnici moderne de vinificare sunt caracterizate prin prospeţime şi aromă fină de flori şi fructe citrice. Mirosul este neutral, arome discrete şi fine, iar gustul echilibrat, savuros.
Chardonnay:
Vinurile acestui soi se caracterizează prin compoziţie chimică echilibrată, regăsită în însuşirile senzoriale armonioase. Vinurile tinere sunt bogate în extract, corpolente, dar catifelate.
Prin menţinerea pe depozitul de drojdii şi batonaj, completat cu maturarea la vas de lemn, vinurile capătă rotunjime şi fineţe gustativă.
Sub aspect olfactiv, vinurile tinere au arome varietale discrete, amintind de fânul proaspăt cosit sau de floarea de salcâm. De cele mai multe ori, mai ales după maturarea la vas de lemn se simte în postgust un uşor caşeu de unt proaspăt, dar şi de fructe tropicale.
Sauvignon:
este un soi din care se obţin vinuri corpolente, caracterizate prin aromă specifică varietală, inconfundabilă. La tinereţe aroma vinurilor este florală, de flori de viţă de vie sau de flori de citrice, uneori uşor vegetală erbacee; prin maturare aroma acestor vinuri se complexează, căpătând un buchet de maturare plăcut şi atrăgător, care le înobilează.
Aligoté:
cu un gust specific uşor de pelin şi de cicoare, putând identifica deasemenea arome de fructe sau ciuperci.
Băbească gri:
poate fi numit ca Pinot gris românesc. Vinuri ce prezinta mare fineţe, se caracterizează printr-o compoziţie armonioasa, sunt catifelate dar în acelasi timp bogate, cu o aromă complexă ce aminteşte de floarea de salcâm, iar lasăt puţin la aer aromele se duc spre busuioc.
Vinuri cu reflexe galben-verzui, obişnuit sec, cu aciditate mai ridicată, plin de prospeţime şi suplete, atunci când este consumat tânăr.
După un an de învechire capătă valenţe cu totul deosebite, neîntâlnite la alte soiuri din podgorie.
După cum îi spune şi numele, soiul provine din Băbească neagră, stravechi soi autohton.
Rezultatul a fost un soi alb remarcabil, cu potenţial, vinul remacându-se astfel prin unicitate.
Note de citrice şi măr verde susţinute şi echilibrate de o aciditate înviorătoare.Gustul este proaspăt cu o fructuozitate intensă şi un finiş relaxant.
VINURI ALBE AROMATE
Vinurile albe aromate ce se pot elabora în regiunea viticolă a Teraselor Dunării cuprinde soiurile:
Traminer roz, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească.
Ele se caracterizează prin aromă varietală bine conturată.
Sunt vinuri corpolente, dar echilibrate gustativ, în mod obişnuit vinificate ca vinuri demiseci, demidulci şi dulci.
Sub aspect tehnologic de cele mai multe ori sunt vinuri de cupaj, care vin să înnobileze aroma vinurilor obţinute din soiuri neutrale, dar se comercializează şi ca vinuri varietale.
Traminer roz:
este un soi din care se obţin vinuri onctuose şi catifelate, echilibrate, fin aromate, ce sugerează aroma florilor de fâneaţă sau a petalelor de trandafir, uneori cu gust de mirodenii, uşor picant, Echilibrat, uneori datorită tăriei alcoolice mai ridicate şi glicerolului se impune prin onctuozitate, persistenţă şi corpolenţă. Se preteaza la maturare de scurta durată şi apoi la învechire.
Muscat Ottonel:
este un soi aromat pentru vin, din care se pot obţine vinuri aromate caracterizate prin aroma varietală specifică, cu nuanţe florale tipice de muscat.
Gustul este armonios, uneori plat lipsit de aciditate, persistent.
Tămâioasă românească:
este un soi din care se pot obţine vinuri aromate şi echilibrate.
Aroma varietală, florală (flori de tei, de salcâm, de busuioc), specifică viurilor tinere de Tămâioasă, este bine conturată. Gustul este armonios, echilibrat, persistent.
Vinuri albe sortiment sunt vinuri obţinute prin asamblaje de struguri sau cupajare de vinuri aparţinând soiurilor cultivate în arealul Teraselor Dunării. Se pot obţine vinuri prin asamblaje şi cupaje cu struguri şi vinuri de la două sau mai multe soiuri în proporţii diferite.
Caracteristicile organoleptice ale vinurilor albe sortiment sunt:
Aspect : limpede, cu luciu, limpede cristalin;
Culoare: la vinurile tinere verzui-gălbuie, galben-verzui; la vinurile maturate spre galben-pai, galben auriu.
Miros : la vinurile tinere caracteristic soiurilor participante, floral sau de fructe; la vinurile maturate la vas de lemn sau învechite la sticlă, buchet de maturare sau învechire, bine conturat
Gust : sec, demisec, demidulce, dulce, fructos şi proaspăt la vinurile tinere; corpolent, structurat, echilibrat, moale la vinurile maturate.
VINURI ROŞII ŞI ROZÉ
Cabernet Sauvignon:
este un soi din care se obţin vinuri cu o mare personalitate, extractive, bine structurare, care exprimă vigoare, forţă, bărbăţie.
Culoarea vinurilor de Cabernet este intensă, de la roşu cu nuanţe violacee, când este tânăr, până la roşu rubiniu intens, după maturarea la vas de lemn.
Aroma varietală are tentă erbacee.
Prin maturare la vas de lemn un timp mai îndelungat, se formează buchetul cu arome de vanilie şi ciocolată, ampu şi complex. La gust vinul tînăr este astringent, extractiv, rustic, ierbos, robust, plin, corpolent; după maturare, devine amplu, generos, rotund.
Din soiul Cabernet Sauvignon se pot elabora şi vinuri rozé.
Datorită particularităţilor compoziţionale ale strugurilor, vinurile rozé sunt puternice, excesiv de extractive.
Merlot:
este un soi din care se obţin vinuri foarte bine colorate, de un roşu intens, cu personalitate inconfundabilă, cu aromă varietală plăcută, cu prospeţime şi savoare. Vinurile tinere au arome varietale sugerând arome de fructe de pădure (zmeur, fragi, mure). Vinul maturat la vas de lemn capătă culoare roşie cu nuanţe vişinii sau rubinii; buchetul format este amplu, generos, cu arome de vanilie şi condimente; gustul bine constituit şi plăcut, echilibrat, moale, delicat, rotund, amplu.
Se poare vinifica cu rezultate foarte bune în asamblaje sau cupaje cu alte soiuri pentru vinuri roşii.
Se poate vinifica şi în rozé, cu foarte bune rezultate.
Se obţin vinuri seci, demiseci şi demidulci echilibate.
Pinot noir:
soi care duce la obţinerea de vinuri cu intensitate colorantă mai mică decât Cabernet-ul sau Merlot-ul, dar cu personalitate inconfundabilă, aromă varietală plăcută, de fructe de pădure, de cireşe.
Prin vinificarea în rozé se obţin vinuri de calitate, cu o fructuozitate deosebită, specifică soiului, cu aromă varietală plăcută, armonioase, cu prospeţime, răcoritoare, suple.
Fetească neagră:
este un soi din care se pot obţine vinuri cu aromă varietală specifică, cu personalitate inconfundabilă.
Vinurile tinere sunt bine colorate, de un roşu-violaceu plăcut, cu aromă de fucte autohtone bine coapte (prune, piersici, pere, etc.) şi uneori cu arome fine de toporaşi.
După maturare în baricuri sau butoaie de lemn, vinurile devin mai corpolente, cu buchet de maturare şi nuanţe plăcute de prune uscate şi scorţişoară.
Syrah (Shiraz):
Vinurile obţinute din acest soi sunt bine colorate, cu aromă varietală pronunţată, echilibrate, bine structurate.
După maturarea în vase de lemn, vinul prezintă culoare frumoasă roşu închis, cu nuanţe de rubin, capătă buchet de maturare remarcabil, cu parfum intens de coacăze negre, condimente şi vanilie; vinul rezultat este armonios, şi onctuos.
Băbească Neagră:
Vinurile acestui soi sunt de un roşu-purpuriu luminos; au aromă specifică varietală cu nuanţe florale echilibrat, şi plăcut. Prin vinificarea în rozé se obţin vinuri suple şi savuroase.
Dornfelder:
soi din care se pot obţine vinuri foarte bine colorate, echilibrate şi structurate cu aromă discretă, specifică de fructe de coacăz negru şi de afin. Este un vin structurat, robust.
Rebo:
este un soi cu frunctuozitate şi cu notă florală de violete. Vinurile sunt bine structurate şi catifelate, cu o culoare profundă.
Malbec:
soi cu un continut ridicat in taninuri si antociani dar si cu o aciditate ridicata care poate da nastere unor vinuri corpolente, structurate, intens colorate, caracterizate prin prospetime, cu intense arome fructate, condimentate si uneori vanilate, acompaniate de note fine de tutun.
Cabernet Franc:
soi din care se pot obtine vinuri de culoare intensa de la rosu purpuriu la rosu inchis, structurate, care se rotunjesc prin invechire, cu iz de mirodenii si nuante balsamice.
Sangiovese:
soi din care se pot obtine vinuri taninoase, cu nivel de aciditate relativ ridicat, intens colorate cu reflexii violacee. Mirosul este fructat, cu arome dominante care includ scortisoara, vanilie, cirese, prune, capsuna, arome de fructe roşii şi fine note condimentate, iar gustul de structură medie, echilibrat, fin şi persistent.
Este un vin bogat, robust, ce poate fi usor, astrigent si comun sau ferm si usor condimentat.
Negru de Drăgaşani:
soi din care se obţine o aromă exceptională de mure, porumbar şi visine.
Se prezintă cu o culoare adâncă roşu-rubinie, tanin fin şi o aciditate bună; acest vin dovedeşte multă personalitate proprie şi caracter şi arată potenţialul bogat al soiului şi al regiunii.
Vinuri roşii şi rozé sortiment:
sunt vinurile obţinute prin asamblaje de struguri sau cupajare de vinuri aparţinând soiurilor cultivate în arealul Terasele Dunării.
Vinurile respective vor avea amprenta compoziţonală şi senzorială specifică arealului Terasele Dunării. Se pot obţine vinuri prin asamblaje şi cupaje cu struguri şi vinuri de la două sau mai multe soiuri în proporţii diferite.
Caracteristicile organoleptice ale vinurilor roşii şi rozé sortiment sunt:
Aspect: limpede cu luciu, limpede cristalin;
Culoare: la vinurile tinere roşu sau rozé de diferite tente rubinii; la vinurile maturate roşu sau rozé cu diferite nuanţe spre carămiziu.
Miros: la vinurile tinere caracteristic soiurilor participante, floral sau de fructe; la vinurile maturate la vas de lemn sau învechite la sticlă, buchet de maturare sau învechire, bine conturat cu nuanţe de vanilie, ciocolată, scorţişoară, alte condimente etc.;
Gust: sec, demisec, demidulce, dulce, extractiv, structurat, fructos şi proaspăt la vinurile tinere; corpolent, bine structurat, echilibrat, moale la vinurile maturate
XV. ETICHETAREA ŞI PREZENTAREA
Etichetarea se poate face utilizând o etichetă principală sau etichetă principală şi contraetichetă la care se mai pot adăuga şi alte modalităţi suplimentare de înscriere a unor descrieri şi alte menţiuni, însemne, ilustraţii sau mărci care caracterizează produsul.
La etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică ”Terasele Dunării” vor fi folosite indicaţiile obligatorii şi facultative reglementate prin legislaţia în vigoare.
În etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică ”Terasele Dunării” se folosesc următoarele
Indicaţii obligatorii:
a) menţiunea „vin cu indicaţie geografică”;
b) indicaţia geografică ” Terasele Dunării”;
c) volumul nominal al produsului (în mililitri, centilitri, decilitri sau litri);
d) tăria alcoolică dobândită, în volume; indicarea tăriei alcoolice dobândite în volum se face în unităţi sau semiunităţi de procentaj în volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşească 0,50% vol. alcool;
e) numele şi adresa îmbuteliatorului/producătorului;
f) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
sec pentru vinul cu un conţinut de zahar mai mic de 4,00 g/l ;
demisec, pentru vinul cu un conţinut de zahar cuprins între 4,01 si 12,00 g/l;
demidulce, pentru vinul cu un conţinut de zahar cuprins între 12,01 si 45,00 g/l
dulce, pentru vinul cu un conţinut de zahar mai mare de 45,10 g/l
Pentru vinurile seci si demiseci este admisa definirea tipului de vin tinand conform reglementarilor nationale si comunitare in vigoare, tinand cont de corelatia continutului de zahar rezidual si a aciditatii vinurilor, in special pentru vinurile destinate pietelor externe
g) numărul lotului care să permită identificarea datei îmbutelierii;
h) menţiunea "conţine sulfiţi;
i) provenienţa: „vin din Romania” sau „produs in Romania”
j) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)
Indicaţiile obligatorii vor fi grupate în acelaşi câmp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine în evidenţă de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicaţii scrise şi desenate.
Menţiunile obligatorii referitoare la importator şi numărul lotului, cât şi menţiunea "conţine sulfiţi" pot fi inscrise în afara câmpului vizual în care figurează celelalte indicaţii obligatorii.
Aceste date se înscriu, prin marcare, pe oricare din elementele de etichetare (etichetă, contraetichetă, capsulă, sticlă, etc).
În etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică ”Terasele Dunării” pot fi folosite şi următoarele
indicaţii facultative:
a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;
b) denumirea soiului sau un sinonim al acestuia, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiulrespectiv;
c) numele mai multor soiuri de viţă-de-vie, menţionate în ordinea descrescătoare a proporţiei;
d) culoarea vinului;
e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie, precum “fermentat maturat în baric" sau
"fermentat maturat în prezenţa aşchiilor de lemn de stejar";
f) distincţii acordate, numai pentru lotul în cauză;
g) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu o denumire de origine controlată sau denumirea unei indicaţii geografice;
h) menţiuni privind îmbutelierea „la podgorie”, „la proprietate” sau altele asemenea.
i) numele persoanei (persoanelor) fizice şi/sau denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;
j) codul de bare al produsului;
k) indicarea simbolului comunitar pentru indicaţie geografică protejată
l) alte menţiuni cu respectarea legislaţiei în vigoare
Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile.
Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.
Indicarea termenului de valabilitate este obligatorie numai în cazul băuturilor cu tărie alcoolică mai mică de 10,00% în volume.
Produsele definite în prezentul caiet de sarcini pot fi puse în circulaţie în recipienţi cu o capacitate nominală de până la 60 l si se etichetează conform prevederilor prezentului caiet de sarcini
Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile corespunzătoare prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.
XVI. MENŢIUNI TRADIŢIONALE
Menţiunile tradiţionale care pot fi utilizate la etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică „Terasele Dunării” sunt următoarele:
a).„rezervă” ce poate fi atribuită vinurilor care au fost supuse unei perioade de maturare
de minimum 6 luni, în vase de stejar
şi învechit în sticlă timp de cel puţin 6 luni;
b) „vin tânăr” ce poate fi atribuită vinurilor supuse comercializării la sfârşitul anului calendaristic în care a fost produs.
XVII. PROTEJAREA ŞI APLICAREA PROTECŢIEI
Indicaţia Geografică „Terasele Dunării” este de utilitate publică poate fi folosită numai la etichetarea şi prezentarea vinurilor la a căror producere şi comercializare au fost respectate întocmai prevederile prezentului caiet de sarcini.
XVIII. PROCEDURA DE DECLASARE A VINURILOR CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ ”TERASELE DUNĂRII”
În cazul în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile pentru producerea şi comercializare corespunzătoare indicaţiei geografice ”Terasele Dunării” ori îşi pierd aceste condiţii sau calităţi organoleptice vor fi declasate.
Declasarea se face în următoarele situaţii:
a) la deţinător, când se constată că vinul şi-a modificat negativ caracteristicile organoleptice şi de compoziţie, nemaiîndeplinind caracteristicile stabilite pentru vinul respectiv în prezentul caiet de sarcini.
b) la cererea scrisă a producatorului de vinuri cu indicaţie geografică.
c) dacă vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru aceasta categorie de calitate.
XIX. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea al vinului cu Indicaţie Geografică este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial, care verifică respectarea legislaţiei viti-vinicole şi a prevederilor caietului de sarcini pentru vinuri cu indicatie.
Adresa Inspectoratului teritorial O.N.V.P.V.: Jud. Constanta, Loc. Cernavoda, Str. Unirii, Bl. M 9, Sc. 1, Ap. 3, e-mail: constanta@onvpv.ro, tel/fax: 0040 241 619 328, mobil 0752 100979.
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu indicatia geografica „Terasele Dunării”, controlul vinurilor cu indicatia „Terasele Dunării”, eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de coemrcializare a vinurilor sau declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.
Controlul, este efectuat de către Comisia de degustare constituită la nivelul indicaţiei geografice ”Terasele Dunarii” şi constă în:
a) examinarea analitică a vinurilor, care presupune verificarea buletinului de analiză ce trebuie să
conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală şi dobandită;
aciditate totală;
aciditate volatilă;
dioxid de sulf total;
zaharuri totale, exprimate ca glucoză şi fructoză;
extract sec
b) examinarea organoleptică (facultativ), care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros )
c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.
Comisia de examinare care efectueaza controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai asociaţiei producătorilor din arealul delimitat sau ai organizaţiei de producători recunoscute la nivel naţional.
În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. controlează:
instalaţiile din dotare,
produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă, respectiv ONVPV, şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.
XX. CONTROLUL ANUAL
Controlul anual se realizează de către ONVPV, prin Inspectoratul Teritorial.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:
eşantionare şi
control sistematic in toate fazele de producţie.
XXI. DISPOZIŢII FINALE
Comercializarea în vrac este permisă către imbuteliatori de vin.
Pentru livrare la export şi intracomnitar vinurile cu indicatie geografica se pot prezenta în stare îmbuteliată sau vrac, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Transportul de vin în vrac va fi însoţit în mod obligatoriu de certificatul de atestare a dreptului de comercializare a vinului cu indicatie geografica, eliberat de O.N.V.P.V.
Asociatia de producatori reprezentativa, conform legislaţiei în vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor prevăzute în prezentul caiet de sarcini pentru indicatia geografica „Terasele Dunarii”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice in domeniu sau pentru a redefini aria geografică.
