CERNĂTEŞTI PODGORIA D.O.C.
PIETROASA D.O.C.
ŞTEFĂNEŞTI D.O.C.
DEALURILE MUNTENIEI I.G.
DEALURILE MUNTENIEI SPUMANT I.G.
VIGNETI PIETROASELE
CERNĂTEŞTI PODGORIA
DOC
DECIZIE NR. 2447 22/09/2006
Pentru acordea dreptului de producere a vinurilor cu denumirea de origine controlată
(fonte O.N.V.P.V.)
Articolo 1
La DOC “denumirea de origine controlată” “Cernăteşti Podgoria” è attribuita ai vini bianchi, rossi e rosati, ottenuti da uve prodotte nell’area delimitata per questa DOC all’articolo 4, nel rispetto delle condizioni e dei requisiti stabiliti dal presente “decizia”.
Le condizioni generali per produrre e commercializzare vini con “Denumire de origine controlată” sono stabilite dal documento tecnico approvato dal Ministero dell’Agricoltura con “Ordinul nr. 52/2003”.
Articolo 2
La DOC “Cernăteşti Podgoria” può essere completata, in funzione dell’interesse dei produttori, con una delle seguenti menzioni di posizioni viticole “plai viticol”:
Săpoca
Plaiul Nucului
Aldeni
Poşta Câlnău
Blăjani
Soreşti
Racoviţeni
Grebănu
Răduceşti
Articolo 3
In funzione della tipologia e qualità delle uve di origine, della tecnologia utilizzata, la loro proprietà organolettica e composizione, la DOC “Cernăteşti Podgoria”, può essere inserita nelle seguenti categorie:
uve bianche:
Cernăteşti Podgoria DOC-CT:
Fetească Albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, sortiment alb;
Cernăteşti Podgoria DOC-CMD:
Fetească Albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, Riesling Italian, Chardonnay, Fetească Regală, Fetească Regală, sortiment alb;
uve rosse:
Cernăteşti Podgoria DOC-CT:
Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, sortiment roşu ;
Cernăteşti Podgoria DOC-CMD:
Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, sortiment roşu ;
In funzione della tecnologia utilizzata con i vitigni a bacca nera si possono ottenere vini rosati.
Articolo 4
L’area geografica delimitata per la produzione della DOC “Cernăteşti Podgoria” comprende la totalità dei seguenti territori delle località: municipalità cittadine (municipii) o città (oraşe), comuni centri extra urbani (comune), villaggi (satele):
distretto di Buzău:
comune di Cernăteşti:
villaggio di Cernăteşti;
comune di Săpoca:
villaggi di Săpoca, Măteşti;
comune di Zărneşti:
villaggi di: Comisoaia, Vadu-Soreşti, Zărneşti, Fundeni, Pruneni;
comune di Blăjani:
villaggi di: Vlăjani, Soreşti;
comune di Racoviţeni:
villaggi di: Racoviţeni, Petrişoru, Budrea;
comune di Poşta Câlnău:
villaggi di: Poşta Câlnău, Sudiţi, Coconari, Aliceni;
comune di Grebănu:
villaggi di: Grebănu, Livada, Livada Mică, Plevna, Zaplazi, Homeşti;
comune di Podgoria:
villaggi di: Podgoria, Cotatcu, Orăţia, Tăbăcari;
comune di Topliceni:
villaggi di: Topliceni, Răduceşti.
Articolo 5
I vini a DOC “Cernăteşti Podgoria” possono essere prodotti nelle tipologie indicate nell’allegato di questa “decizie”, a condizione che rispettino le caratteristiche di composizione delle varietà di vite e dei requisiti specifici per ogni classificazione.
Articolo 6
Per produrre vini a DOC “Cernăteşti Podgoria” nelle tipologie elencate nell’allegato , i produttori devono rispettare le condizioni di coltura dell’uva al fine di raggiungere il minimo di zuccheri naturali richiesti nell’allegato per ciascun tipo di vino.
La densità di impianto per ettaro non deve essere inferiore a 3.330 ceppi.
Le forme di allevamento sono basse o semialte e il sistema di potatura deve lasciare una carica massima per ceppo di:
30 gemme per Pinot noir, Chardonnay, Muscat Ottonel, Riesling italian, Pinot gris;
36 gemme per i restanti vitigni;
E’ ammessa l’irrigazione in anni particolarmente siccitosi, previa approvazione di ONDOV, quando il contenuto di umidità del suolo nella profondità da 0 a 100 cm, è inferiore del 50%, con utilizzo moderato di quantità di acqua (400-600 mc/ettaro).
Se la produzione potenzialmente supera il limite massimo ad ettaro è obbligatorio eseguire una cernita sulla pianta dei grappoli prima della vendemmia.
Articolo 7
La produzione massima per ettaro di uva ammessa per ottenere vini a DOC “Cernăteşti Podgoria” dovrà rispettare i i seguenti limiti massimi:
vini bianchi:
Cernăteşti Podgoria DOC-CT:
Muscat Ottonel: 70,00 q/ha.;
Fetească Albă, Sauvignon: 80,00 q/ha.;
Cernăteşti Podgoria DOC-CMD:
Muscat Ottonel, Chardonnay: 80,00 q/ha.;
Fetească Albă, Riesling Italian, Sauvignon: 100,00 q/ha.;
Fetească Regală: 120,00 q/ha.;
vini rossi
Cernăteşti Podgoria DOC-CT:
Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot noir: 70,00 q/ha.;
Merlot: 80,00 q/ha.;
Cernăteşti Podgoria DOC-CMD:
Cabernet Sauvignon, Pinot noir Fetească Neagră: 80,00 q/ha.;
Merlot: 100,00 q/ha.
Articolo 8
Per le pratiche enologiche utilizzate per la produzione dei vini a DOC “Cernăteşti Podgoria” vengono stabilite le seguenti condizioni:
accurata scelta dei grappoli delle uve (in modo accurato per CT);
pressatura con torchi discontinui per le uve bianche, presse continue o pigiatrici diraspatrici per le uve rosse;
macerazione pellicolare per le uve aromatiche e semiaromatiche e per le uve rosse (breve per i rosati) in modo da ottenere la giusta colorazione dei vini;
resa massima dell’uva in vino 65%;
controllo della temperatura ideale di fermentazione;
realizzare la fermentazione malo lattica (uve rosse);
maturazione in legno e affinamento in bottiglia per la durata necessaria per ottenere il livello qualitativo desiderato.
Articolo 9
Nei casi in cui il vino non rispetti le condizioni e requisiti stabiliti del presente disciplinare di produzione, il vino perde il diritto alla DOC è viene declassato a categorie inferiori “vinuri de calitate superiora “ o “vinuri de consum curent” dall’ONDOV, oppure il produttore può optare volontariamente al declassamento previa dichiarazione agli organi Ispettivi dell’ONDOV.
Allegato 1A
Limiti produttivi per categorie di qualità, vitigni o uvaggi e tipologia di vini DOC “Cernăteşti Podgoria”, pronti per la commercializzazione:
vini bianchi:
vinuri DOC_CT:
Fetească Albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, sortiment alb secchi (sec):
zucchero minimo del mosto: 220,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 12,50% vol.;
zuccheri residui massimo: 4,00 gr/l.;
estratto non riduttore minimo: 21,00 gr/l.;
Fetească Albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, sortiment alb abboccati (demisec):
zucchero minimo del mosto: 220,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 12,50% vol.;
zuccheri residui: da 4,00 a 12,00 gr/l.;
estratto non riduttore minimo: 21,00 gr/l.;
Fetească Albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, sortiment alb amabili (demidulce):
zucchero minimo del mosto: 220,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 12,00% vol.;
zuccheri residui minimo: 12,00 gr/l.;
estratto non riduttore minimo: 21,00 gr/l.;
vinuri DOC-CMD:
Fetească Albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Chardonnay, Riesling Italian, sortiment alb secchi (sec):
zucchero minimo del mosto: 187,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 11,00% vol.;
zuccheri residui massimi: 4,00 gr/l.;
estratto non riduttore minimo: 19,00 gr/l.;
Fetească Albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Chardonnay, Riesling Italian, sortiment alb abboccati (demisec):
zucchero minimo del mosto: 192,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 11,00% vol.;
zuccheri residui: da 4,00 a 12,00 gr/l.;
estratto non riduttore minimo: 19,00 gr/l.;
Fetească Albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, Fetească Regală, Chardonnay, Riesling Italian, sortiment alb amabili (demdulce):
zucchero minimo del mosto: 200,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 11,00% vol.;
zuccheri residui minimi: 12,00 gr/l.;
estratto non riduttore minimo: 19,00 gr/l.;
vini rossi:
vinuri DOC-CT:
Fetească Neagră,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, sortiment roşu secchi (sec):
zucchero minimo del mosto: 213,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 12,50% vol.;
zuccheri residui massimi: 4,00 gr/l.;
estratto non riduttore minimo: 23,00 gr/l.;
Fetească Neagră,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, sortiment roşu abboccati (demisec):
zucchero minimo del mosto: 220,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 12,50% vol.;
zuccheri residui: da 4,00 e 12,00 gr/l.;
estratto non riduttore minimo: 23,00 gr/l.;
Fetească Neagră,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, sortiment roşu amabili (demidulce):
zucchero minimo del mosto: 220,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 12,00% vol.;
zuccheri residui minimo: 12,00 gr/l.;
estratto non riduttore minimo: 23,00 gr/l.;
vini rossi e rosati:
vinuri DOC-CMD:
Fetească Neagră,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, sortiment roşu secchi (sec):
zucchero minimo del mosto: 187,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 11,00% vol.;
zuccheri residui massimi: 4,00 gr/l.;
estratto non riduttore vini rossi minimo: 21,00 gr/l.;
estratto non riduttore vini rosati minimo: 19,00 gr/l.;
Fetească Neagră,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, sortiment roşu abboccati (demisec):
zucchero minimo del mosto: 192,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 11,00% vol.;
zuccheri residui: da 4,00 a 12,00 gr/l.;
estratto non riduttore vini rossi minimo: 21,00 gr/l.;
estratto non riduttore vini rosati minimo: 19,00 gr/l.;
Fetească Neagră,Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, sortiment roşu amabili (demidulce):
zucchero minimo del mosto: 200,00 gr/l.;
titolo alcolometrico volumico svolto minimo: 11,00% vol.;
zuccheri residui minimi: 12,00 gr/l.;
estratto non riduttore vini rossi minimo: 21,00 gr/l.;
estratto non riduttore vini rosati minimo: 19,00 gr/l.;
le caratteristiche uniche per tutte le tipologie sono:
acidità totale minima: 4,50 gr/l.;
acidità volatile massima:
vini bianchi e rosati: 1,08 gr/l.;
vini rossi: 1,20 gr/l.;
I vini con due anni di invecchiamento e/o con il titolo alcolometrico volumico totale superiore a 13,00% vol. possono superare i detti limiti per l’acidità volatile purché vi sia armonia perfetta gusto-olfattiva.
anidride solforosa totale massima:
vini bianchi e rosati secchi: 210,00 mgr/l.;
vini bianchi e rosati abboccati: 260,00 mgr/l.;
vini bianchi e rosati amabili o dolci: 300,00 mgr/l.
vini rossi secchi: 160,00 mgr/l.;
vini rossi abboccati: 210,00 mgr/l.;
vini rossi amabili: 300,00 mgr/l.;
intensità colorimetrica vini rossi minima (DO 420+DO520/cm.):
Cabernet Sauvignon: 3,80 CT 3,60 CMD
Merlot: 3,60 CT 3,40 CMD
Pinot noir: 3,40 CT 3,20 CMD
Fetească Neagră: 3,60 CT 3,40 CMD
Sortiment roşu: 3,60 CT 3,40 CMD
Sortiment alb:
vini bianchi della DOC-CT e CMD, ottenuti da un coacervo di uve a bacca bianca autorizzate per questa denominazione con proporzioni (minimo 15% per il vitigno in minoranza) a scelta del produttore purché, in etichetta sotto la menzione “Sortiment Alb” siano scritti in modo decrescente tutti i vitigni che fanno parte dell’uvaggio.
Sortiment roşu:
vini rossi della DOC-CT e CMD, ottenuti da un coacervo di uve a bacca nera autorizzate per questa denominazione con proporzioni (minimo 15% per il vitigno in minoranza) a scelta del produttore purché, in etichetta sotto la menzione “Sortiment roşu” siano scritti in modo decrescente tutti i vitigni che fanno parte dell’uvaggio.
Per tutte le DOC i vitigni menzionati in etichetta devono rappresentare un minimo dell’85% del volume vinificato.
I vini devono presentare le seguenti caratteristiche organolettiche: limpidezza perfetta, colore caratteristico secondo il tipo di uva e di invecchiamento, aroma tipico dell’uva di origine e bouquet ampio nei vini vecchi, armonia gusto-olfattiva, caratteri di finezza e tipicità dovuti all’origine geografica e al tipo di suolo.
PIETROASA
DOC denumire de origine controlată
CAIET DE SARCINI
25/07/2011
(fonte O.N.V.P.V.)
I. DEFINIŢIE
Vinul cu D.O.C. “PIETROASA” este produsul care se obţine din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ
Vinurile cu denumire de origine controlată “PIETROASA” au calitatea asigurată, în primul rând, de clima şi solul regiunii.
Pe harta viticolă a României, Pietroasa se află în zona viticola CII.
Expoziţia sudică, sud-estică şi sud-vestică a versanţilor, altitudinea în jur de 300 m şi roca mamă alcătuită din calcare cochilifere ajunse uneori la suprafaţă determină realizarea unui microclimat specific, cu influenţă pozitivă asupra maturării strugurilor.
Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.
a) Condiţii de climă. Clima are o nuanţă continental temperată, prezentând anumite particularităţi faţă de climatul general al podgoriei.
Temperatura medie anuală a aerului este de 11,4°C, iar media lunară înregistrează valori negative numai în luna ianuarie (-1,9°C). Temperaturile critice pentru viţa de vie se înregistrează la un interval de 5-6 ani la baza pantei, în timp ce în partea de mijloc şi superioară a versantului asemenea temperaturi sunt rare şi cu totul excepţionale.
Suma totală a gradelor de temperatură în perioada de vegetaţie (1 aprilie – 31 octombrie) este de 3748°C, iar suma temperaturilor eficace din aceeaşi perioadă este de 1651°C. In anii normali, via îşi începe ciclul vegetativ în prima decadă a lunii aprilie şi îl încheie la sfărşitul lunii octombrie, având o perioadă de vegetaţie de circa 210 de zile.
Beneficiind de o perioadă de vegetaţie lungă, strugurii au posibilitatea să acumuleze mari cantităţi de zaharuri, iar coardele se maturează în bune condiţii. Datorită acestor particularităţi ale climei, conducerea în forme înalte şi semiînalte poate fi practicată fără riscuri, mai ales în partea de mijloc şi superioară a versantului.
Regimul heliotermic este deosebit de favorabil pentru viţa de vie, durata de strălucire a soarelui totalizând anual 2100 ore, din care 1622 ore în cursul perioadei de vegetaţie.
Acumularea de zaharuri este favorizată de condiţiile de temperatură, insolaţie şi precipitaţii din lunile iulie, august, septembrie. În acest interval, la Pietroasa s-a înregistrat o sumă medie a temperaturilor de peste 1800°C, un număr mare al orelor de strălucire a soarelui, 778 şi un regim de precipitaţii moderat, 157 mm.
b) Orografia terenurilor reprezintă un factor important în viticultură. Cele mai favorabile pentru cultura viţei de vie sunt pantele cu înclinaţie moderată, de până la 25%. Terenul are o expoziţie predominant sudică. Altitudinea sa variază de la 130 m la baza pantei, până la 450 m la limita sa superioară (satul Bădeni).
c) Solurile sunt formate pe calcare cochilifere.
Roca mamă se găseşte la mică adâncime, iar în unele porţiuni apare la suprafaţă.
Între solurile cu însuşiri distincte pot fi enumerate:
solurile scheletocalcaroase, care ocupă porţiunea superioară a versantului, solurile coluviale cu schelet în partea de mijloc şi solurile coluviale cernoziomice şi cernoziomurile propriu-zise la baza pantei, unde este amplasată plantaţia de portaltoi şi pepiniera viticolă.
Solurile scheletice prezintă o bună permeabilitate şi o influenţă pozitivă asupra excesului de umiditate; aceste caracteristici îmbunătăţesc regimul termic al solului, îl aerează mai bine şi îi micşorează compactitatea.
Solurile cernoziomice şi coluviale carbonatate, care predomină, s-au format pe materialul colluviale loessoid, amestecat cu material coluvial provenit din eroziunea solurilor calcaroase din zona colinară, favorizând astfel îmbogăţirea solului în carbonat de calciu.
Aceste soluri sunt mai profunde şi mai fertile, fiind indicate cu precădere în cultivarea viţei de vie.
Solurile prezintă însuşiri fizico-chimice favorabile culturii viţei de vie şi a portaltoiului, determinând bune acumulări de glucide, compuşi fenolici şi aromatici.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. ”PIETROASA”
1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată ”PIETROASA” cuprinde următoarele localităţi situate în judeţul Buzău:
Com: Pietroasele
Satele:
Pietroasele, Pietroasa Mică, Clondiru de Sus, Dara, Şarânga, Câlţeşti.
2. Denumirea de origine controlata ”PIETROASA” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol:
VIA VECHE, DEALUL ISTRIŢA, ŞARÂNGA, DARA.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. ”PIETROASA” sunt următoarele:
soiuri albe:
Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon, Chardonnay, Pinot gris, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească;
soiuri roşii rosé:
Burgund mare, Fetească neagră, Băbească neagră, Pinot noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Busuioacă de Bohotin.
V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (randamentul viticol) (q/ha):
dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D, producţia de struguri este de maximum :
100 q/ha la soiurile:
Chardonnay, Pinot gris, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră;
110 q/ha la sciurile:
Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon blanc, Merlot, Burgund mare;
140 q/ha la soiurile:
Fetească regală şi Băbească neagră.
dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T., producţia de struguri este de maximum :
90 q/ha la soiurile:
Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Pinot gris, Busuioacă de Bohotin Fetească neagră, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon blanc, Burgund mare, Merlot
dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.I.B., producţia de struguri este de maximum :
70 q/ha la soiurile:
Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Pinot gris, Busuioacă de Bohotin, Fetească neagră, Pinot noir, Cabernet Sauvignon
VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha):
dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D randamentul în vin este de maximum:
70 hl/ha la soiurile:
Chardonnay, Pinot gris, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Pinot noir, Cabernet Sauvignon blanc, Fetească neagră;
77 hl/ha la soiurile:
Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon blanc, Burgund mare, Merlot;
98 hl/ha la soiurile:
Fetească regală şi Băbească neagră.
dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T. randamentul în vin este de maximum:
60 hl/ha la soiurile:
Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Pinot gris, Busuioacă de Bohotin Fetească neagră, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Chardonnay, Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon blanc, Burgund mare, Merlot
dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.I.B. randamentul in vin este de maximum:
42 hl/ha la soiurile:
Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, Pinot gris, Busuioacă de Bohotin, Fetească neagră, Pinot noir, Cabernet Sauvignon
Vinurile cu D.O.C. ”PIETROASA” se produc ca vinuri soi şi vinuri sortiment. Sortimentul se constituie prin cupajarea a două sau mai multe soiuri din D.O.C. ”PIETROASA”.
Sortiment alb:
Obţinut prin cupajarea a două sau mai multe soiuri şi/sau vinificarea în comun a strugurilor.
Sortimentului alb poate fi realizat din soiurile:
Riesling italian, Fetească albă, Fetească regală şi Tămâioasă Românească în proporţii variabile.
Sortiment roşu: Obţinut prin cupajare sau vinificare în comun a două sau mai multe soiuri pentru vinuri D.O.C. În vederea realizării Sortimentului roşu în cupaj se pot include:
Merlot, Burgund mare, Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbeasca neagră şi Busuioacă de Bohotin în proporţii variabile.
Sortiment rozé: Obţinut prin cupajare a două sau mai multe soiuri pentru vinuri D.O.C. vinificate în rozé separat sau în comun. În vederea realizării Sortimentului rozé în cupaj se pot include:
Băbeasca neagră, Merlot, Pinot noir şi Busuioacă de Bohotin în proporţii variabile.
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu D.O.C. ”PIETROASA” trebuie sa fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite. Este necesar ca strugurii recoltaţi să fie introduşi cât mai rapid în procesul de fabricaţie.
Vinurile cu D.O.C. ”PIETROASA” se produc din struguri care au la recoltare conţinutul de zahăr de minim:
187 g/l pentru D.O.C. –C.M.D.;
213 g/l pentru D.O.C. – C.T.;
240 g/l pentru D.O.C. – C.I.B.
VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR
Plantaţiile din care se obţin vinurile trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.
Butuciiimpurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri, pe cât posibil, se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.
Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
Puritatea de soi a strugurilor va fi de 85% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi.
Starea de sănătate a strugurilor la recoltare trebuie să fie bună, proporţia boabelor avariate neputnd fi mai mare de 10%.
Pot fi destinate producerii vinurilor cu denumire de origine controlată plantaţiile viticole care au vârsta minimă de 3 ani.
Plantaţiile din care se obţin vinurile trebuie să aibă densitatea de plantare de minimum 3.330 viţe la hectar.
Irigarea este admisă numai în anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 0-100 cm scade la 50% din I.U.A.
Pentru irigare se pot folosi norme moderate de udare, de 400-600 m3/ha.
Este obligatorie aplicarea operaţiunilor în verde de reducere a numărului de ciorchini, la intrarea în pârgă, când se constată că producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.
Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 kg/ha etc.).
În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări bune de sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial, în zona strugurilor, la butucii cu masă foliară bogată.
IX. PRACTICILE ŞI TRATAMENTELE OENOLOGICE ADMISE
Arealul delimitat pentru D.O.C. ”PIETROASA” se încadrează în zona viticolă CII, conform încadrării în zonele viticole ale Uniunii Europene.
Strugurii provin în proporţie de 100% din această arie geografică.
Vinul produs în D.O.C. ”PIETROASA” are o
tărie alcoolică naturală de min. 9,50% vol.
Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.
a) Îndulcirea şi îmbogăţirea
Îmbogăţirea este permisă în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare.
Îndulcirea este permisă pentru produsele D.O.C. numai cu utilizarea de must concentrat sau must concentrat rectificat. Mustul de struguri concentrat trebuie să provină din arealul delimitat. Vinurile supuse îmbogăţirii nu pot fi supuse ulterior îndulcirii.
b) Acidificare şi dezacidificare
Acidificare şi dezacidificare este permisă în condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.
Acidificarea mustului de struguri sau mustului de struguri parţial fermentat se poate face doar până la limita maximă de 1,5 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidifierea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,5 g/l, exprimată în acid tartric sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.
Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.
Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
Acidificarea şi dezacidificarea produselor vitivinicole (cu excepţia vinurilor) nu sunt autorizzate decât dacă se efectuează în timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat.
Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.
Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor nu poate avea loc decât în centre de vinificare din arealul delimitat din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi.
Toate procedurile menţionate anterior la punctele a) şi b) vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi în documentele de transport în baza cărora circulă produsele astfel tratate.
X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. ”PIETROASA”
Pentru producerea vinurilor cu D.O.C. ”PIETROASA” se aplică următoarele secvenţe tehnologice obligatorii:
A. VINURI ALBE
Desciorchinarea strugurilor;
Maceraţie peliculară pentru soiurile semiaromate (Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon blanc) şi macerare-fermentare la soiul Tămâioasă românească);
Presarea strugurilor;
Deburbare prin flotaţie pentru soiurile Fetească regală, Riesling italian, Fetească albă
Fermentaţia alcoolică controlată;
Maturare min. 3 luni a vinului D.O.C.-C.M.D.,
min. 3 luni a vinului D.O.C.-C.T. şi
min. 6 luni a vinului D.O.C.-C.I.B.
B. VINURI ROZE:
Macerare-fermentarea de scurtă durată, până la realizarea caracteristicilor cromatice specifice tipului de vin;
Separarea fracţiilor şi presarea boştinei;
Fermentaţie alcoolică controlată;
Maturare min. 3 luni a vinului D.O.C.-C.M.D.,
min. 3 luni a vinului D.O.C.-C.T. şi
min. 6 luni a vinului D.O.C.-C.I.B.
C. VINURI ROŞII:
Macerare-fermentarea pe boştină până la realizarea caracteristicilor cromatice specifice tipului de vin; este interzis tratamentul termic al mustuielii;
Separarea fracţiilor şi presarea boştinei;
Favorizarea declanşării fermentaţiei malolactice pentru vinurile D.O.C.-C.T. şi D.O.C.-C.I.B.;
Maturare min. 6 luni a vinului D.O.C.-C.M.D.,
min. 6 luni a vinului D.O.C.-C.T.
min. 12 luni a vinului D.O.C.-C.I.B.
XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. “PIETROASA” LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM
a) Caracteristicile analitice:
A. VINURI ALBE :
Categoria D.O.C.-C.M.D.:
tăria alcoolică dobândită min. 11,00% vol.;
aciditatea totală min. 6,00 g/l acid tartric;
aciditate volatilă max. 1,08 g/l acid acetic;
extractul sec nereducător min. 19,00 g/l.
Categoria D.O.C.-C.T.:
tăria alcoolică dobândită min. 12,00% vol.;
aciditatea totală min. 5,50 g/l acid tartric;
aciditate volatilă max. 1,08 g/l acid acetic;
extractul sec nereducător min. 21,00 g/l.
Categoria D.O.C.-C.I.B.:
tăria alcoolică dobândită min. 11,00% vol.;
aciditatea totală min. 5,00 g/l acid tartric;
aciditate volatilă max. 1,08 g/l acid acetic;
extractul sec nereducător min. 21,00 g/l.
B. VINURI ROŞII/ROZÉ
Categoria D.O.C.-C.M.D.:
tăria alcoolică dobândită min. 11,00% vol.;
aciditatea totală min. 5,50 g/l acid tartric;
aciditate volatilă max. 1,20 g/l acid acetic
extractul sec nereducător min. 21,00 g/l,
Categoria D.O.C.-C.T.:
tăria alcoolică dobândită min. 12,00%vol.;
aciditatea totală min. 5,0 g/l acid tartric;
aciditate volatilă max. 1,20 g/l acid acetic
extractul sec nereducător min. 23,00 g/l,
Categoria D.O.C.-C.I.B.:
tăria alcoolică dobândită min. 12,00% vol.;
aciditatea totală min. 5,0 g/l acid tartric;
aciditate volatilă max. 1,2 g/l acid acetic
extractul sec nereducător min. 23,00 g/l,
Limitele maxime ale dioxidului de sulf liber şi total sunt, după cum urmează:
vinurile roşii seci:
dioxid de sulf total max. 150 mg/l
dioxid de sulf liber max. 45 mg/l
vinurile albe şi rozé seci, roşii demiseci:
dioxid de sulf total max. 200 mg/l
dioxid de sulf liber max. 35 mg/l
vinurile albe şi rozé demiseci:
dioxid de sulf total max. 250 mg/l
dioxid de sulf liber max. 65 mg/l
vinurile demidulci şi dulci:
dioxid de sulf total max. 300 mg/l
dioxid de sulf liber max. 65 mg/l
Se admite ca pentru vinurile din struguri culeşi la supramaturare, bogate în zaharuri şi enzime oxidazice, din soiurile Tămâioasă românească şi Grasă de Cotnari,
un conţinut maxim de diodi de sulf total de max. 350 mg/l.
b) Caracteristici organoleptice:
1. Tămâioasă românească:
Ca vin dulce natural, este emblema podgoriei Pietroasa, medaliat de nenumărate ori în competiţii naţionale şi internaţionale.
Vinul tânăr are o aromă complexă şi persistentă de flori de tei, flori de câmp, de busuioc, de trandafir şi fân proaspăt cosit.
Prin maturare la vas de lemn, culoarea devine aurie; apoi, în ani, capătă patina aurului vechi.
Prin învechire aroma îşi schimbă şi ea caracterul, sugerând mirosul de miere de albine, de stafide şi migdale.
2. Busuioacă de Bohotin:
Este un soi autohton ce dă vinuri deosebite numai în câteva areale, Pietroasa fiind unul dintre ele.
Vinurile tipice se caracterizează prin trei însuşiri de neconfundat:
culoarea, aroma şi gustul caracteristic.
Culoarea vinului tânăr este de intensitate medie, strălucitoare, către rozé, cu nuanţe trandafirii; după 1-2 ani de maturare este mai pal, dar tot strălucitor, cu nuanţe ruginiu-chihlimbarii, tomnatice. Aromele prezintă note de trandafir, de busuioc, dar şi de tămâie.
Gustul este complex, bine structurat. Pe lângă echilibrul dulce-acrişor mai intervine senzaţia tactilă specifică taninurilor, care aici se găsesc mai mult decât în alte vinuri aromate.
3. Grasă de Cotnari:
Acest soi este prezent în două areale de mare favorabilitate oenoclimatică, Cotnari şi Pietroasa, unde realizează vinuri demidulci naturale şi în anii de „putregai nobil”, chiar vinuri de excepţie.
Vinul este plin, dar fin, amplu, corpolent, onctuos.
Culoarea trece prin învechire la nuanţe galben-aurii sau chihlimbarii, buchetul având note de miere de albine şi fructe
supracoapte.
4. Riesling italian:
Este soiul ce dă la Pietroasa vinul de rezistenţă din gama celor albe seci.
Vinul tânăr are culoare alb-verzuie, caracter neutral, gust răcoritor şi aciditate agreabilă, echilibrată. Printr-o uşoară maturare, vinul capătăt un buchet agreabil, cu nuanţe minerale.
Extractivitatea, „caracterul de piatră”, asigură Rieslingului distincţie şi sobrietate între vinurile albe seci.
5. Fetească albă:
Cunoscut ca soiul a cărui aciditate înregistrează cu fidelitate particularităţile ecoclimatice, acest vin are la maturitatea tehnologică de recoltare a strugurilor o aciditate care în unii ani necesită corecţie.
Fermentat cu grijă la temperatură scăzută, vinul de Fetească albă poate dezvolta o aromă secundară de fermentaţie ce conferă vinului o savoare remarcabilă, fineţe, persistenţă şi armonie gustativă.
6. Fetească regală:
Este soiul autohton cel mai cultivat în România, datorită însuşirilor de productivitate, dar şi calităţii vinurilor sale.
Este cultivat cu bune rezultate şi la Pietroasa.
Vinurile de aici, deşi copiază specificul zonei prin corpolenţă şi echilibru gustativ, sunt mai lejere şi plăcute la gust, cu aromă specifică ce le dă o notă de rusticitate.
În primul an, când sunt încă tinere, caracteristică le este prospeţimea şi aroma de mere văratice.
Prin păstrare, mai ales vinurile din recoltele obţinute în anii favorabili, capătă arome ce amintesc de stupi şi de mirosul de ceară de albine.
7. Fetească neagră:
Soi ancestral autohton, cultivat în prezent la Pietroasa şi în sistem ecologic, dă vinuri puternice cu multă vigoare şi personalitate. La tinereţe, vinurile au culoare porfiriu intensă, parfum de violete şi aromă de fructe roşii, mure şi prune uscate.
Gustul este echilibrat, uşor astringent, completat de onctuozitatea vinului.
Maturat la butoi, culoarea capătă nuanţe rubinii, aromele devenind mai complexe, cu nuanţe de vanilie, ciocolată şi cuişoare. Gustul devine mai rotund, mai catifelat.
8. Cabernet Sauvignon:
La Pietroasa dă vinuri unice prin culoare şi personalitate gustativă.
La tinereţe, vinul este roşu rubiniu intens, de o robusteţe şi rusticitate specifică, cu gust taninos de struguri şi ciorchini zdrobiţi.
Prin maturare şi învechire, culoarea evoluează în roşu-granat, aroma devine mai discretă şi mai complexă, uşor condimenată, iar gustul devine echilibrat, puternic, dar dominat de extractul bogat şi de conţinutul ridicat de taninuri.
9. Merlot:
Este un soi predominant în gama celor pentru vinuri roşii.
Vinul este sec, de culoare roşie-rubinie, strălucitoare.
Se poate consuma şi tânăr, la câteva luni după obţinere.
Se preferă însă maturarea în vase de lemn, chiar pentru o perioadă scurtă.
Astfel, vinul devine mai prietenos, cald, generos, plin, catifelat, cu aromă complexă de fructe de pădure bine coapte.
10. Băbească neagră:
Soi de legendă, cultivat cu succes încă de la înfiinţarea „Viei experimentale Pietroasa”.
Vinul este suplu, fructuos, aparte.
La tinereţe, culoarea este purpuriu-zmeurie cu tentă violacee, aromele sunt puternice, persistente, uşor condimentate, cu nuanţe de fructe roşii de pădure.
Gustul este echilibrat, acrişor, răcoritor, plăcut, reconfortant.
Maturat, vinul capătă nobleţe şi personalitate.
Culoarea se deschide, devine mai strălucitoare, cu nuanţe calde, chihlimbarii, aromele devin mai complexe, îmbietoare. Gustat, vinul este plăcut, prietenos.
11. Burgund mare:
Soi viguros, de producţie, Burgundul aduce la Pietroasa o notă de rusticitate, datorată taninurilor şi acidităţii mai ridicate.
Culoarea este roşie intensă, mai profundă decât a Pinot noir-ului cu care se înrudeşte.
Limitarea producţiei asigură la acest soi acumularea unor arome de fructe roşii proaspete, în special coacăze roşii.
12. Pinot noir:
La Pietroasa întâlnim mai multe clone de Pinot noir, care se vinifică împreună, realizând astfel un vin echilibrat, de mare fineţe şi fructuozitate.
13. Pinot gris:
Cultivat pe suprafeţe restrânse, Pinot gris-ul permite obţinerea unor vinuri complexe, extractive, care păstrează mineralitatea solului de la Pietroasa, cu uşoare arome de citrice, care evoluează prin învechire spre grapefruit.
14. Chardonnay:
Vin semiaromat, vinificat la Pietroasa prin tehnologii tradiţionale, Chardonnay-ul prezintă aici arome specifice de citrice, care prin învechire se completează cu arome calde, de caise şi pepene galben.
Culoarea profundă a vinului se intensifică şi nuanţează pe măsură ce vinul se învecheşte, iar buchetul capătă nuanţe de miere de albine şi unt.
15. Sauvignon:
De culoare galben-verzui în primul an de producţie, răcoritor şi uşor floral în aromă, Sauvignon-ul blanc de Pietroasa evoluează bine în vinotecă, căpătând nuanţe de miere de salcâm în gust şi culoare.
O notă vegetală, de ardei verde, îi completează complexitatea aromatică.
XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
1. Ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” se face în butelii de sticlă cu capacităţi cuprinse între 0,33 l până la 0,75 l şi în “bag in box” de maxim 5,0 l.
Închiderea buteliilor de sticlă se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.
2. Pentru vinurile cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” este obligatorie folosirea etichetei principale şi a contraetichetei.
În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” se folosesc următoarele
indicaţii obligatorii:
a) denumirea la vânzare: vin cu denumire de origine controlată, însoţită de menţiunea
tradiţională
D.O.C.-C.M.D.- cules la maturitate deplină,
D.O.C.-C.T.- cules tărziu, D.O.C.-
C.I.B.- cules la înnobilarea boabelor,
abreviată sau nu;
b) denumirea de origine controlată ”PIETROASA”
c) menţiunea ”produs în România”
d) tăria alcoolică dobândită minimă a vinului, exprimată în procente volume;
e) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;
f) indicarea îmbuteliatorului/producătorului ;
g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.
Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe eticheta secundară.
h) menţiunea „conţine sulfiţi”.
i) numărul din Registrul Industriilor Viticole (R.I.V.)
3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” pot fi folosite şi următoarele indicaţii facultative:
a) denumirea soiului, cu conditia ca vinul sa fie obţinut din soiul respectiv;
b) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
c) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;
d) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;
e) denumirea plaiului viticol;
f) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;
g) alte menţiuni care se referă la:
istoria vinului sau a firmei producătoare;
premii obţinute în competiţii recunoscute;
condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;
recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;
h) codul de bare al produsului.
4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea "conţine sulfiţi".
5. Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe eticheta secundară, fluturaşi sau buline.
6. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie lizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie pe înţelesul consumatorilor.
XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE
Menţiunea D.O.C. ”PIETROASA” urmată de categoriile de calitate:
C.M.D. – cules la maturitatea deplină,
C.T. – cules târziu
C.I.B. – cules la înnobilarea boabelor,
date de conţinutul în zaharuri
la recoltarea strugurilor, constituie menţiuni tradiţionale şi pot fi utilizate pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”PIETROASA”.
În etichetare se mai pot utiliza:
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” maturate minim 6 luni în vase de stejar şi învechite în sticlă timp de cel puţin 6 luni se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională ”Rezervă”.
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ”PIETROASA” maturate minim un an în vase de stejar şi învechite în sticlă timp de cel puţin 4 ani se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională ”Vin de vinotecă”.
XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ ”PIETROASA”
În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată ”PIETROASA” sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în alte categorii, pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.
1.Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de O.N.V.P.V. în cazul în care:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru aceasta categorie de calitate.
2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. în alte categorii.
XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată ”PIETROASA” este Oficiul National al Viei şi Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.
Adresa Inspectorat teritorial: Valea Calugareasca, nr. 43, jud Prahova, tel/fax: 0040 244 236 155, email:
buzau@onvpv.ro
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată ”PIETROASA” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor, care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametri:
tăria alcoolică totală şi dobândită, exprimate în % vol. alcool;
zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;
aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric;
aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic;
dioxid de sulf total, exprimată în mg/l.
b) examinarea organoleptică, ce constă în verificarea caracteristicilor senzoriale, aşa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros)
c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizată de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”PIETROASA”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:
eşantionare şi
control sistematic în toate fazele de producţie.
În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini
produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan
elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant, îndreptăţit conform legislaţiei în vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată ”PIETROASA”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
ŞTEFĂNEŞTI
D.O.C.
CAIET DE SARCINI
pentru producerea şi comercializarea vinurilor cu denumire de origine controlată
(fonte O.N.V.P.V.)
I.DEFINIŢIE
Denumirea de origine controlată “ŞTEFĂNEŞTI” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini şi legislaţiei în vigoare.
II. LEGATURA CU ARIA GEOGRAFICĂ
Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “ŞTEFĂNEŞTI” se datorează în mod esenţial arealului, cu factorii săi naturali (clima, sol) şi umani.
În zona colinară estică a Olteniei se întind viile Argeşului, pe versanţii sudici ai dealurilor cu altitudini de 250-300 m înşiruindu-se plaiuri viticole precum Valea Mare-Podgoria, Izvorani, Viişoara, Leordeni, ori Costeşti, aşezate pe soluri brune şi cenuşii de pădure, medii-podzolite, soluri lutoargiloase şi brun-roşcate de pădure, bogate în calcar.
Vinurile cele mai bune se obţin din souri precum Fetească albă, Riesling italian, Sauvignon şi mai ales Tămâioasă românească iar dintre cele roşii se remarcă cel de Cabernet Sauvignon.
O dovadă a existenţei plantaţiilor din această zonă, recunoscută în trecut şi sub titulatura de “Dealurile Piteştilor” este aceea că mănăstiri din această zonă şi familii de viţă nobilă erau interesate să dezvolte cultivarea viţei de vie.
În înscrieri datate 1902 s-au găsit detalii privind tradiţia culesului viţei de vie încă de pe vremea lui Constantin Brâncoveanu dar şi menţiuni din alte vremuri, despre cum voievodul Matei Basarab prin decretele emise de acesta sprijinea cultivatorii să obţină recolte bune.
Cronicarul moldovean Miron Costin lăuda în scrierile sale vinurile din podgoriile de la Ştefăneşti, referindu-se la acestea astfel: “Piteşti, cu vinurile sale renumite”
În 1635 Paul de Aleppo făcea referiri în scrierile sale de călătorie prin ţinuturile româneşti, despre vinuri de calitate din Valahia.
Calitatea vinurilor roşii se datorează în egală măsură soiurilor cultivate şi cadrului natural, sortimentul obţinut din Fetească regală, Riesling italian şi Aligoté este cunoscut şi foarte apreciat, dar şi vinurile roşii din Valea Mare şi Topoloveni precum Cabernet Sauvignon sau Burgund mare, prin calităţile imprimate de cadru natural si-au câştigat notorietatea.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ
1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată „SÂMBUREŞTI” se întinde pe teritoriul judeţului Argeş pe raza localităţilor:
Oraş Stefăneşti:
satele Ştefăneşti, Valea Mare-Podgoria, Ştefăneştii Noi, Izvorani, Viişoara;
Com. Călineşti:
satele Ciocăneşti, Văleni-Podgoria, Radu Negru, Vrăneşti, Gorganu, Călineşti, Râncăciov, Urlucea, Glodu;
Orasul Topoloveni:
satele Ţigăneşti, Botârcani, Gorăneşti, Crinteşti;
Com. Priboieni:
satele Priboieni, Valea Popii, Valea Mare, Piţoi, Sămăila;
Com. Leordeni:
satele Leordeni, Cârciumereşti, Băila, Schitu-Scoiceşti, Glodu, Budişteni, Ciulniţa, Glâmbocata, Glâmbocata-Deal, Ciolceşti, Bantău;
Com Bogaţi:
satele Bogaţi, Glâmbocelu, Chiteşti, Glămbocel.
2. Denumirea de origine controlată “ŞTEFĂNEŞTI” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:
FLORICA, IZVORANI, GOLEASCA, VĂLENI, DEALUL SCHITULUI, VRĂNEŞTI, GORGANU, TOPOLOVENI, SILIŞTENI.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. „ŞTEFĂNEŞTI” sunt următoarele:
soiuri albe:
Chardonnay, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling italian, Sauvignon, Pinot
Gris, Muscat Ottonel,Tămâioasă românească;
soiuri roşii:
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească Neagră, Burgund mare.
V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha)
Producţia maxima de struguri admisă pentru obţinerea de vinuri cu denumirea de origine controlata „ŞTEFĂNEŞTI”, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale, este:
Pentru D.O.C.-C.M.D.:
maxim 10.000 kg/ha pentru soiurile: Riesling italian, Fetească regală, Burgund mare, Merlot;
maxim 8.000 kg/ha pentru soiurile: Sauvignon, Chardonnay, Fetească albă, Pinot gris, Pinot noir;
maxim 7.000 kg/ha pentru soiurile: Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră.
Pentru D.O.C.-C.T.:
maxim 6.000 kg/ha pentru soiurile: Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Sauvignon, Chardonnay, Fetească albă, Pinot gris;
VI. RANDAMENTUL ÎN VIN(hl/ha)
În funcţie de menţiunea tradiţională care va fi utilizată la etichetare, randamentul maxim în vin va fi:
Pentru D.O.C.-C.M.D.:
maxim 65,00 hl/ha pentru soiurile: Riesling italian, Fetească regală, Burgund mare, Merlot,
maxim 52,00 hl/ha pentru soiurile: Sauvignon, Chardonnay, Feteasca albă, Pinot gris, Pinot noir;
maxim 46,00 hl/ha pentru soiurile: Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră.
Pentru D.O.C.-C.T.:
maxim 42,00 hl/ha pentru soiurile: Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Sauvignon, Chardonnay, Fetească albă, Pinot gris;
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:
187 g/l pentru soiurile albe, daca vor purta mentiunea tradiţională D.O.C.-C.M.D.;
204g/l pentru soiurile roşii, dacă vor purta mentiunea tradiţională D.O.C. –C.M.D.;
220 g/l la soiurile albe şi
213 g/l la soiurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T.
VIII. CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTATIILOR
Plantaţiile din care se obţin struguri destinati vinurilor cu D.O.C. “ŞTEFĂNEŞTI” trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 85%.
Butucii impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor recolta separat de cei ai soiului de baza ce sta la producerea vinului pentru care se acordă denumirea de origine controlată.
Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă. Puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;
o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10% la D.O.C.-C.M.D. şi maxim 5% la D.O.C.-C.T.
densitatea plantatiei: minim 3.000 plante/ha
irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (420-620 mc/ha).
Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate sau folosirea de îngraseminte ecologice, cu respectarea bunelor practici agricole si de mediu.
În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial în zona strugurilor, urmat de tratamente antibotritice.
IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE
Arealul delimitat pentru D.O.C. „ŞTEFĂNEŞTI” se încadrează în zona viticolă C I.
Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone. Strugurii provin în proporţie de 100% din această arie geografică.
Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată „ŞTEFĂNEŞTI” are o
tărie alcoolică dobândită de min. 11,00% vol.
Practicile şi tratamentele oenologice utilizate pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. „ŞTEFĂNEŞTI” sunt cele conform legislaţiei în vigoare.
X.TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. „ŞTEFĂNEŞTI”
Fără dispoziţii suplimentare.
XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. „ŞTEFĂNEŞTI” LA PUNEREA ÎN CONSUM
a) Caracteristicile analitice :
Vinurile cu D.O.C. „ŞTEFĂNEŞTI” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:
tărie alcoolică dobândită: min. 11,00% vol.
aciditate totală (acid tartric): minim 3,50 g/l;
aciditate volatilă (acid acetic):
i) 18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;
ii) 20 miliechivalenti pe litru sau 1,2 g/l, pentru vinurile roşii;
iii) 25 miliechivalenti pe litru, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale;
extract sec nereducător:
minim 17,00 g/l, pentru vinurile albe
minim 19,00 g/l, pentru vinurile rosii
dioxid de sulf total, maxim acceptat :
150 mg/l pentru vinuri roşii seci;
200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;
200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;
250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;
Toate celelalte caracteristicile analitice trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare.
b) Caracteristici organoleptice:
1. Fetească regală:
Aspect: limpede;
Culoare: galben-verzui pentru vinurile tinere; dupa 1-2 ani de maturare atinge nuanta paiului de grau
Miros: delicat, tipic, aromă de flori de câmp, discretă, proaspătă;
Gust: savuros si cu un buchet usor eterat, fructuozitate specifica, bine conturata, cu o nota de vioiciune; un foarte bun echilibru intre componente, cu o aciditate uneori mai ridicata.
Este un vin lejer si armonios.
2.Fetească albă:
Aspect: limpede;
Culoare: galben- verzui pentru vinurile tinere si galben pai pentru vinurile maturate
Miros: aroma florala caracteristica de strugure copt si de grâu prospat cosit;
Gust: fructuos, armonios, rotund, catifelat, persistent in post-gust, prietenos prin echilibru.
3. Riesling Italian:
Aspect: limpede;
Culoare: galben cu irizaţii verzui, strălucitor;
Miros: aromă fină, plăcută, de strugure în pârgă;
Gust: uşor acid, vioi, fructuos, cu personalitate, echilibrat, cu post-gust plăcut.
4.Sauvignon:
Aspect: limpede;
Culoare: galben-pai cu reflexe verzui, strălucitoare
Miros: parfum de livada inflorita, aroma suava de floare de viţă de vie si flori de soc la vinurile învechite.
Gust: fructuos, de cirese galbene, gutui coapte si citrice mediteraneene, plăcut acid, cu multă prospeţime, armonios, bine echilibrat.
5. Muscat Ottonel:
Aspect: limpede
Culoare: de la uşor gălbui până la galben auriu
Miros: floral şi fructe exotice
Gust: plăcut, echilibrat
6. Tămâioasă Românească:
Aspect: limpede
Culoare: de la uşor gălbui până la galben auriu
Miros: floral şi fructe exotice
Gust: plăcut, echilibrat
7. Chardonnay:
Aspect: limpede;
Culoare: galben aurie;
Miros: aromă tandră şi discretă de vanilie, de livadă înflorită înobilată cu parfum de migdale , unt proaspăt
Gust: moale, onctuos, plăcut acidulat, catifelat, amplu, armonios.
8.Pinot gris:
Aspect: limpede, plăcut;
Culoare: strălucitoare, galben-verzui cu note de auriu
Miros: aromă nobilă, parfum floral deosebit de fin, care îi accentueaza tipicitatea;
Gust: fructuos, plin, viguros, cu multă prospeţime, armonios, catifelat.
9. Fetească neagră:
Aspect: limpede;
Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor;
Miros: aromă complexă, originală, cu note de piper verde, prin învechire aduce a coacăze negre şi prune uscate.
Gust: bine constituit, plăcut, savuros şi atractiv; prin maturare şi învechire devine şi mai armonios, mai suplu, cu un buchet evident.
10. Burgund Mare:
Aspect: limpede
Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens
Miros: de la fructe roşii până la note de vanilie şi ciocolată
Gust: plăcut, rotund, echilibrat
11. Cabernet Sauvignon:
Aspect: limpede, translucid
Culoare: roşu-închis, uşor agresiv, prin învechire devine roşu-cărămiziu
Miros: aroma puternica de fructe de padure (afine, zmeura) si nuante de cirese negre.
Gust: ierbos, cu tanini nepotoliti, dar cu o astringenţă bine temperata si catifelat la maturare, echilibrat. Vin structurat cu potential deosebit de invechire.
12. Pinot Noir:
Aspect: limpede
Culoare: roşu de la rubiniu pal la roşu rubiniu intens
Miros: de la flora şi fructe roşii până la note de vanilie şi ciocolată
Gust: fin, plăcut, rotund, echilibrat
13.Merlot:
Aspect:limpede
Culoare:roşu rubiniu până la usor cărămiziu;
Miros: plăcut, cu note de fructe de pădure, aromă de ciocolată cu iz de scorţişoară, răşini de pomi fructiferi şi cireşe;
Gust:placut, savuros, catifelat, cu aromă de cireşe amare, onctuos.
XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
1. Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată „ŞTEFĂNEŞTI” se face, în ambalaje de sticlă sau alte materiale admise de legislaţia în vigoare pentru vinurile cu denumire de origine controlată.
Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.
În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată „ŞTEFĂNEŞTI” se utilizează eticheta principală şi contraeticheta (sau eticheta secundară).
2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată „ŞTEFĂNEŞTI” se folosesc indicaţii obligatorii şi facultative:
Indicaţii obligatorii:
a. Denumirea la vânzare: vin cu denumire de origine controlată însoţită de menţiunea tradiţională:
D.O.C.-C.M.D.-cules la maturitatea deplină,
D.O.C.-C.T.-cules târziu,
exprimate prescurtat sau explicit;
b.Denumirea de origine controlată „ŞTEFĂNEŞTI”;
c. Volumul nominal;
d. Mentiunea „produs în România;
e. Tăria alcoolică dobândită în volume;
f. Numărul lotului, care sa permită identificarea datei îmbuteliereii;
h. Menţiunea „conţine sulfiţi”;
i. Numele şi adresa îmbuteliatorului.
j. Numărul R.I.V.(Numărul din Registrul Industriilor Viticole).
Indicaţii facultative:
a) Culoarea specifică;
b) Anul de recoltă, dacă cel putin 85% din strugurii utilizaţi pentru elaborarea vinului în cauză au fost recoltaţi în cursul anului respectiv;
c) Numele unuia sau mai multor soiuri de viţă de vie;
d) Tipul produsului:
sec: pentru vinuri cu un conţinut de zahăr (glucoză+fructoză) mai mic de 4,00 g/l;
demisec: pentru vinul cu un conţinut de zahăr (glucoză+fructoză) cuprins intre 4,01 si 12,00 g/l;
demidulce: pentru vinul cu un conţinut de zahăr (glucoză+fructoză) cuprins intre 12,01 si 45,00 g/l;
dulce: pentru vinul cu un conţinut de zahăr (glucoză+fructoză) mai mare de 45,00 g/l.
f). Menţiunile tradiţionale “Rezervă”, ”Vin de vinotecă”
g) Distinctii acordate, numai pentru lotul în cauză;
i) Marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată.
XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE
Menţiunile tradiţionale:
C.M.D. – cules la maturitatea deplină,
C.T. – cules târziu,
date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. „ŞTEFĂNEŞTI” .
Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:
D.O.C. – C.M.D.
D.O.C. – C.T.
în cazul vinurilor maturate minim 6 luni în vase de stejar şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,
se poate utiliza in etichetare mentiunea traditionala „Rezervă”.
în cazul vinurilor maturate minim un an în vase de stejar şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,
se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională “Vin de vinotecă”.
XIV. DECLASAREA VINULUI CU D.O.C. „ŞTEFĂNEŞTI”
În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată „ŞTEFĂNEŞTI” sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferioare pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.
1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. în alte categorii.
XV. AUTORITATEA DE CONTROL SI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „ŞTEFĂNEŞTI” este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.
Adresa este: Inspectorat teritorial nr.4,
localitate DRĂGĂŞANI,
judeţ Vâlcea,
str. Gib Mihăescu nr. 29, Cod postal 245700,
Tel. 0040 250 812 590,
e-mail: dragasani@onvpv.ro
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „ŞTEFĂNEŞTI” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametri:
tăria alcoolică totală şi dobândită, exprimate în % vol. alcool;
zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză, g/l;
aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric;
aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic;
dioxid de sulf total, exprimată în mg/lş
b) examinarea organoleptică, ce constă în verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros);
c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizată de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „ŞTEFĂNEŞTI”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:
eşantionare şi
control sistematic în toate fazele de producţie.
În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini
produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant îndreptăţit conform legislatiei in vigoare , poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „ŞTEFĂNEŞTI” în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
DEALURILE MUNTENIEI
I.G.
CAIET DE SARCINI
pentru producerea vinurilor cu indicaţie geografică
(FONTE O.N.V.P.V.)
1. DEFINIŢIE
Vinurile cu indicaţie geografică Dealurile Munteniei sunt produsele care se obţin numai in perimetrul delimitat geografic, conform legislaţiei in vigoare.
Indicaţia geografică Dealurile Munteniei se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
2. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ
Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse in arealul delimitat pentru denumirea de indicaţie geografică Dealurile Munteniei se datorează in mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.
Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.
Localizare geografica.
Regiunea geografică a Dealurilor Munteniei se incadrează in zona dealurilor subcarpaţilor meridionali, cuprinzand colinele şi depresiunile situate intre raul Teleajen la vest şi raul Buzău la est.
Este delimitată la nord de zona dealurilor inalte şi a pădurilor, iar la sud printr-o limită care corespunde, pentru centrul viticol Valea Călugărească cu şoseaua naţională Ploieşti – Buzău şi care, incepand de la Urlaţi către Buzău, se retrage spre piciorul pantei la o distanţă de 2-3 km nord de şosea.
Din punct de vedere geomorfologic, ea face parte din marea unitate a subcarpaţilor de curbură, in cuprinsul căreia plantaţiile viticole ocupă versanţii colinelor şi depresiunile acestora.
Masivul viticol se intinde pe o lungime de cca 65 km şi are o lăţime ce variază intre 3 şi 12 km.
Existenţa viilor pe acest teritoriu este confirmată de săpăturile arheologice, resturile ceramice şi toponimia care atestă prezenţa plantaţiilor viticole din cele mai vechi timpuri.
Primele documente scrise despre existenţa culturii viţei de vie in această parte a ţării datează din secolele XIV şi XV. Din aceste documente reiese că Ceptura, Valea Călugărească, Valea Mantei şi Valea Popii erau localităţi cunoscute şi apreciate pentru calitatea vinurilor pe care le produceau.
In trecut, viile din această regiune erau bine şi armonios reprezentate prin cultura catorva soiuri, repartizate intr-o proporţie bine stabilită şi produceau un vin foarte căutat.
Astfel, Dimitrie Cantemir arată că la trecătoarea Tabla Buţii, de langă Bratocea era o renumită vamă pe unde se treceau vinurile din Dealu Mare spre Ardeal.
Pe acolo coborau trimişii prinţului Rakoczy al Ardealului pentru cumpărarea vinului din Valahia.
De-a lungul timpului, cultura viţei de vie a devenit o tradiţie, care s-a transmis din generaţie in generaţie, ea făcand parte din modul de viaţă al satelor de podgoreni.
Viile reprezintă un mod de valorificare economică a terenurilor mai puţin fertile ale dealurilor, dar şi un mod de protecţie a mediului inconjurător şi de punere in valoare a acestuia, fără a-i afecta integritatea.
Vinurile albe se remarcă prin extractivitate, o structură echilibrată şi o bună aciditate, imprimate de expoziţia sud –estică a versanţilor dar şi de practicile culturale, care menţin producţiile la nivele moderate.
Vinurile roşii sunt recunoscute pentru fineţe, taninuri lejere şi culoare vie, cum este cazul centrelor viticole Valea Călugărească şi Urlaţi, unde influenţa solurilor brun - roşcate, bogate in săruri ferice este evidentă. In acelaşi timp, in alte centre renumite, cum ar fi Ceptura, Tohani, Merei, vinurile roşii sunt mai robuste, viguroase, cu intensitate colorantă sporită, caractere imprimate de un plus al resurselor heliotermice şi de solurile cu textură uşoară.
Cadrul natural. Litologia este reprezentată prin faciesuri aparţinand atat levantinului
cat şi vilafranchianului, cu succesiuni de pietrişuri, nisipuri şi argile, din care s-au format sedimente de solificare, alcătuite din argile, luturi, nisipuri şi pietrişuri.
Solurile.
In cadrul podgoriei se intalneşte o mare diversitate de soluri, datorită, atat frămantărilor pe care le-a suferit regiunea, cat şi fenomenului de eroziune, care se produce foarte activ.
Partea de vest a masivului prezintă soluri formate pe argile roşii, marne şi in proporţie mai redusă pe nisipuri fine roşcate. Adeseori, alternanţele dintre straturile de argilă şi cele de nisip, inclinate in sensul pantei, provoacă alunecări de terenuri, proces destul de frecvent in podgorie. Aceste soluri, cu un conţinut ridicat in oxizi de fier, sunt foarte indicate pentru cultura soiurilor pentru vinuri roşii.
Solurile din partea estică a masivului au la bază calcare sarmatice, argile, gresii şi tufuri dacitice, depozite de nisipuri fine in alternanţă cu pietriş format din fragmente de roci cristaline, lehmuri şi loess.
Ca tip genetic, spre vest predomină solurile brun-roşcate de pădure erodate iar in zona de est rendzinele, pseudorendzinele şi, in măsură mai mică, solurile nisipoase solificate.
In anumite centre se intalnesc soluri scheletice, cu roca mamă la mică adancime şi cu un conţinut ridicat in carbonat de calciu, care favorizează obţinerea vinurilor aromate.
La trecerea spre campie se intalnesc soluri cernoziomice iar in partea de nord soluri brune de pădure.
Fertilitatea solurilor, ca urmare a proceselor de eroziune, este scăzută, din care cauză se impune administrarea cu regularitate a ingrăşămintelor organice şi minerale.
Relieful.
Cercetările geologice arată că masivul Dealu Mare a luat infăţişarea pe care o are astăzi la sfarşitul pliocenului (subetajul Levantin), in urma ultimelor mişcări tectonice de ridicare ale munţilor Carpaţi.
In anumite locuri, pe versanţi, depozitele levantice apar la zi.
Masivul deluros este brăzdat de numeroase văi cu deschidere generală spre sud-est, care delimitează o serie de dealuri aproape paralele, a căror altitudine variază intre 134 – 170 m la limita dinspre campie şi 460 – 550 m in zona dealurilor mai inalte.
Orientarea generală a văilor pe direcţia N – S crează condiţii foarte favorabile culturii viţei de vie, care ocupă ambii versanţi ai dealurilor. Expoziţia predominantă a versanţilor este cea sudică, sud – estică şi sud – vestică.
Cultura viţei de vie se face, in cea mai mare parte, pe versanţii a căror pantă variază intre 8% şi 30% şi in măsură mai mică pe pante cu inclinaţii mai mari.
Evoluţia reliefului tinde spre adancirea văilor şi accentuarea pantelor prin intensificarea procesului de eroziune, care creşte spre centrul şi limita vestică a podgoriei.
Hidrografia.
Raurile principale (Buzau, Cricovul Sarat, Teleajenul) au debite importante chiar şi in sezoanele cu precipitaţii reduse, iar paraiele de pe clina sudică a Dealului Mare au debite mai reduse şi un regim torenţial de scurgere.
Apele freatice sunt discontinui şi cu debite variabile in zona subcarpatică şi sunt deosebit de bogate in campia glacisului piemontan.
Tot bogate sunt şi straturile acvifere de la baza acumulativului grosier al teraselor. In ansamblu putem considera că podgoria dispune de rezerve suficiente de apă, de bună calitate.
Climatul.
Datele meteorologice inregistrate pe o perioadă de 30 de ani arată că temperatura medie anuală oscilează in partea de vest a podgoriei in jurul valorii de 10,8°C iar in partea de est in jurul valorii de 11,2°C.
Iernile sunt relativ scurte, iar frigul devine mai intens in ianuarie şi in prima jumătate a lunii februarie. Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de -2,1°C, osciland intre -9,5°C şi +4,3°C.
Temperatura critică pentru ingheţul mugurilor viţei de vie se realizează mai frecvent pe văi şi la campie şi mai rar pe versanţi. Pe deal, temperaturile minime sunt mai ridicate cu circa 3°C faţă de şes, iar frecvenţa iernilor geroase este mult mai mică. Din această cauză viile cultivate pe deal pot ierna fară pericol de ingheţ.
Ultimul ingheţ de primăvară se realizează in jurul datei de 10 aprilie iar primul ingheţ de toamnă se realizează in medie la 30 octombrie. Intervalul fără ingheţ este in medie, de 202 zile.
Temperatura medie a lunii celei mai călduroase (iulie) este de +22,4°C, prezentand variaţii cuprinse intre +20,7°C şi +25,6°C.
Numărul zilelor cu temperatura medie peste 10°C oscilează intre 175 - 226.
Suma temperaturilor active este cuprinsă intre 3300 şi 4040.
In zilele cu temperaturi medii peste 10°C ( in partea de vest a podgoriei) se realizează 1551 ore de insolaţie, din totalul anual de 2056 ore. Numărul total al orelor de strălucire a soarelui, in partea de est a podgoriei este de 2146. Podgoria beneficiază de adăpostul pe care il oferă dealurile subcarpatice, care cresc treptat in altitudine, formand un paravan impotriva curenţilor reci, care vin din direcţiile nord, nord – vest şi nord – est.
Regimul precipitaţiilor este mai bogat in partea de vest a podgoriei -587,7 mm şi descreşte spre est -508 mm.
Apa care se inmagazinează in sol in timpul iernii favorizează in prima parte a perioadei de vegetaţie creşterea intensă a lăstarilor, iar ploile de la inceputul verii stimulează creşterea boabelor. In faza de maturare a strugurilor (lunile august – septembrie) precipitaţiile sunt mai reduse, favorizand coacerea.
Ploile de vară sunt uneori cu caracter torenţial, provocand erodarea orizontului cu humus sau chiar a intregului profil pe terenurile cu pante mari.
Grindina, deşi este frecventă, are un efect local şi numai in unii ani produce pagube mari.
Acest fenomen meteorologic se manifestă cu o intensitate mai mare in partea de est a podgoriei, in zona centrelor Tohani, Merei şi Zoreşti.
Viteza vantului este de cca. 3,3 m/s in partea vestică şi de 3,6 m/s in partea estică, dar se produc uneori vanturi puternice şi chiar vijelii, cu viteză de pană la 23m/s. In general, vantul bate mai puternic in lunile de primăvară, determinand zvantarea rapidă a solului.
In timpul verii, vanturile sunt moderate şi contribuie la o bună aerisire a plantelor.
Principalii parametri de caracterizare ai factorilor de climă intalniţi in regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei se regăsesc in limitele de favorabilitate certă pentru o producţie vitivinicolă foarte bună.
In general toamnele sunt calde, uscate şi destul de lungi fapt ce permite desfăşurarea in bune condiţii a procesului de maturare a strugurilor albi şi acumularea substanţelor colorante la soiurile roşii, premise ce duc la obţinerea unor vinuri de calitate superioară in cadrul arealului cu indicaţia geografică a Dealurilor Munteniei.
3. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ DEALURILE MUNTENIEI
Judeţul Buzău:
comuna Săpoca:
satele Săpoca, Măteşti
comuna Cernăteşti:
satul Cernăteşti
comuna Racoviţeni, satul Racoviţeni
comuna Poşta Calnău:
satul Poşta Calnău
comuna Blăjani:
satele Blăjani şi Soreşti
comuna Zărneşti:
satele Comisoaia, Vadu Soreşti, Zărneşti, Fundeni, Pruneni
comuna Breaza:
satele Breaza, Bădeni, Greceanca, Văleanca-Vilăneşti, Vispeşti
comuna Năieni:
satele Năieni, Finţeşti, Fantanele, Proşca,Varf
comuna Săhăteni:
satele Săhăteni, Istriţa de Jos
comuna Pietroasele:
satele Pietroasele, Şaranga, Dara, Pietroasa Mică, Clondiru de Sus, Calţeşti
comuna Merei:
satele Merei, Dealul Viei, Izvorul Dulce, Gura Sărăţii, Nenciuleşti, Dobrileşti, Valea Puţului, Ciobănoaia, Ogrăzile, Sărata Monteoru
comuna Verneşti:
satele Verneşti, Zoreşti, Candeşti, Nişcov, Săsenii Noi, Săsenii Vechi, Săsenii pe Vale, Carlomăneşti, Nenciu
Judeţul Prahova:
oraşul Boldeşti Scăieni:
Seciu
comuna Bucov:
satele Bucov şi Pleaşa
comuna Plopu:
satele Galmeia şi Plopu
comuna Bucov:
satele Bucov, Chiţorani, Valea Orlei, Bighilin
comuna Valea Călugărească:
satele Valea Călugărească, Valea Popii, Valea Săracă, Răchieri,Valea Mantei, Valea Poienii, Valea Largă, Varfurile, Schiau, Valea Mieilor
comuna Albeşti Paleologu:
satul Albeşti Paleologu
oraşul Urlaţi cu:
Arioneştii Noi, Arioneştii Vechi, Cherba, Mărunţiş, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Valea Bobului,Valea Crangului, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman, Valea Urloi, Valea Mieilor, Jercălăi
comuna Ceptura:
satele Ceptura de Jos, Ceptura de Sus, Malu Roşu, Rotari, Şoimeşti
comuna Fantanele:
satele Fantanele, Vadu Săpat, Ghionoaica, Bozieni
comuna Gura Vadului:
satele Gura Vadului, Perşunari, Tohani
comuna Călugăreni:
satele Călugăreni, Valea Scheilor
comuna Jugureni:
satele Jugureni, Boboci
comuna Apostolache:
satele apostolache, Buzota, Valea Cricovului, Marlogea, Udreşti
comuna Gornet-Cricov:
satele Gornet-Cricov, Priseaca, Valea Seacă, Dobrota, Coşerele, Ţărculeşti
comuna Chiojdeanca:
satele Chiojdeanca, Trenu, Nucet
comuna Sangeru:
satele Sangeru, Tisa, Mireşu Mare, Mireşu Mic
comuna Tătaru:
satele Tătaru, Siliştea, Podgoria
comuna Podenii Noi:
satele podenii Noi, Valea Dulce, Popeşti
comuna Iordăcheanu:
satele Iordăcheanu, Valea Cucului, Moceşti, Străoşti, Plavia
Judetul Argeş
comuna Ştefăneşti:
satele Valea Mare-Podgoria, Ştefăneştii noi, Izvorani, Ştefăneşti, Viişoara, Goleşti, Enculeşti, Zăvoi
comuna Călineşti:
satele Ciocăneşti, Văleni-Podgoria, Radu-Negru, Vrăneşti, Gorganu, Călineşti, Rancciov, Urlucea,Glodu, Udeni-Zăvoi, Carstieni
oraşul Topoloveni:
cu Ţigăneşti, Boţarcani, Crinteşti, Gorăneşti
comuna Priboieni:
satele Priboieni, Sămăila, Valea Mare, Pitoi, Valea Popii, Paraschiveşti, Valea Nenii
comuna Leordeni:
satele Leordeni, Băila, Budişteni, Ciulnişa, Carciumăreşti, Glambocata, Schitu Scoiceşti, Ciolceşti, Bantău, Glodu, Moara Mocanului
comuna Bogaţi:
satele Glamboceiu, Chiţeşti, Bogaţi, Glambocel, Barloi
Judetul Damboviţa
comuna Valea Mare:
satele Valea Mare, Feţeni, Saru, Valea Caselor, Livezile, Garleni
comuna Gura Foii:
satele Gura Foii, Catanele, Făgetu
comuna Dragodana:
satele Dragodana, Cuparu, Străoşti, Burduca
Judetul Olt
Com. Sambureşti:
satele Sambureşti, Mănuleşti
Com. Dobroteasa:
satele Dobroteasa, Vulpeşti, Campu Mare, Batia
CENTRE VITICOLE INDEPENDENTE
Judeţul Argeş
oraşul Costeşti:
cu Broşteni, Starci, Smei, Podu Broşteni, Lăceni, Parvu Roşu
comuna Lunca Corbului:
satele Lunca Corbului, Silişteni, Lăngeşti, Marghia de Jos, Marghia de Sus, Catane, Cieşti, Pădureţi
comuna Stolnici:
satele Stolnici, Vlăşcuţa, Falfani, Izbăşeşti, Cotmeana, Cochineşti
comuna Buzoieşti:
satele Buzoieşti, Vulpeşti, Redea, Ioneşti, Tomşanca, Bujoreni, Şerboieni, Cornăţel, Curteanca, Podeni,Vlăduţa
comuna Suseni:
satele Suseni, Ţuţuleşti, Odăieni, Strambeni, Cerşani, Burdeşti, Găleşeşti
comuna Miroşi:
satele Miroşi, Surduleşti
comuna Negraşi:
satele Negraşi, Barlogu, Mozacu
comuna Ungheni:
satele Ungheni, Colţu, Satu Nou, Găujani, Humele
comuna Recea:
satele Recea, Deagu de Sus, Deagu de Jos
comuna Izvoru:
satul Izvorul
comuna Popeşti:
satele Popeşti, Palanga, Slobozia, Purcăreni, Bucov, Raca, Adunaţi
comuna Căldăraru:
satele Strambeni, Căldăraru, Burdea
comuna Rociu:
satele Rociu, Gliganu de Sus, Şerbăneşti
Judetul Damboviţa
comuna Bucşani:
satul Bucşani
comuna Răzvad:
satele Răzvad, Valea Voievozilor
4. SOIURILE DE STRUGURI
Soiuri albe:
Chardonnay, Pinot gris, Pinot blanc, Riesling de Rhin, Riesling italian, Sauvignon, Fetească albă, Fetească regală, Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Viognier, Aligote, Traminer roz, Grasă de Cotnari, Crampoşie selectionată, Trebbiano.
Soiuri roşii/roze:
Busuioacă de Bohotin, Cabernet sauvignon, Cabernet franc, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Burgund mare, Syrah, Novac, Negru de Drăgăşani, Negru aromat, Sangiovese, Grenache, Mourvedre, Petit verdot, Nebbiolo, Barbera, Băbească neagră, Oporto, Zweigelt.
5. PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha)
Producţia la hectar se va incadra in limita maximă de:
Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Busuioacă de Bohotin, Cabernet sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Barbera, Negru aromat, Traminer, Grasă de Cotnari, Pinot gris: 12.000 kg/ha.
Chardonnay, Pinot blanc, Fetască albă, Riesling de Rhin, Sauvignon blanc, Mourvedre, Cabernet franc, Sangiovese, Novac, Petit verdot, Nebbiolo, Negru de Drăgăşani: 14.000 kg/ha.
Riesling italian, Merlot, Viognier, Grenache, Burgund mare, Aligote, Băbească neagră, Crampoşie selecţionată: 16.000 kg/ha.
Fetească regală, Syrah, Trebbiano, Oporto, Zweigelt: 18.000 kh/ha.
6. RANDAMENTUL IN VIN
Randamentul in vin se va incadra in limita maximă de :
Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Busuioacă de Bohotin, Cabernet sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Barbera, Negru aromat, Traminer, Grasă de Cotnari, Pinot gris: 90,00 hl/ha.
Chardonnay, Pinot blanc, Fetască albă, Riesling de Rhin, Sauvignon blanc, Mourvedre, Cabernet franc, Sangiovese, Novac, Petit verdot, Nebbiolo, Negru de Drăgăşani: 105,00 hl/ha.
Riesling italian, Merlot, Viognier, Grenache, Burgund mare, Aligote, Băbească neagră, Crampoşie selecţionată: 120,00 hl/ha.
Fetească regală, Syrah, Trebbiano, Oporto, Zweigelt: 135,00 hl/ha.
7. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Calitatea strugurilor la recoltare este stabilită pe baza conţinutului in zahăr de minim 136 g/l
şi a stării fito-sanitare; diferenţiat pe zone viticole se poate admite, in anii climatici nefavorabili, o diminuare cu 8,5 g/l a minimului concentraţiei de zahăr.
8. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR.
Vinurile cu indicaţie geografică sunt obţinute din soiuri de viţa de vie aparţinand speciei Vitis vinifera sau a unor incrucişări intre Vitis vinifera şi soiuri aparţinand altor specii din genul Vitis.
Vinurile cu indicaţie geografică sunt admise la comercializare sub denumirea unui soi de viţă de vie numai dacă provin din soiul respectiv in proporţie de min. 85% din acelaşi areal.
In plantaţiile destinate producerii vinurilor cu indicaţie geografică trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.
In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:
densitatea plantaţiei - numărul minim de 3.000 butuci plantaţi la hectar;
recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru vinurile cu indicaţie geografică.
irigarea; executarea irigării este permisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V.
Fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte organice o dată la 4 - 5 ani, precum şi prin administrarea de ingrăşăminte chimice in doze moderate (fertilizarea cu azot in doză de maximum 75 hg/ha etc.).
In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.
9. PRACTICI ŞI TRATAMENTE OENOLOGICE ADMISE
Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează fără dispoziţii suplimentare, conform legislaţiei in vigoare.
Arealul delimitat pentru indicaţia geografică DEALURILE MUNTENIEI se incadrează in zonele viticole CI şi CII .
Strugurii provin in proporţie de cel puţin 85% din această arie geografică.
Vinul produs in arealul delimitat pentru indicaţia geografică DEALURILE MUNTENIEI are, după aplicarea procedeelor de imbogăţire,
o tărie alcoolică dobandită de minimum 9,00% vol.
Tăria alcoolică totală maximă este de 15,00% vol.
Producerea vinurilor cu indicaţie geografică Dealurile Munteniei se poate face şi in arealul de proximitate, in aceeaşi unitate administrativă, respectiv jud. Prahova-oraşul Ploieşti şi jud. Buzău- oraşele Buzău şi Mizil.
In această situaţie producătorii vor face dovada existenţei facilităţilor de condiţionare-imbuteliere in locaţiile de proximitate inaintea aderării Romaniei la Uniunea Europeană, fapt ce se traduce prin tradiţie in domeniu şi experienţa
obţinerii unor produse de calitate.
a).Imbogăţirea
este permisă in limitele prevăzute de legislaţia in vigoare
In anii viticoli nefavorabili se poate practica mărirea tăriei alcoolice naturale in volume a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat incă in fermentaţie şi a vinului.
Creşterea tăriei alcoolice naturale in volume se realizează prin procedee oenologice şi nu poate depăşi limita de 1,50% vol.
In anii cu condiţii climatice deosebit de defavorabile şi doar cu acordul Comisiei Europene, limita poate creşte pană la 2,00% vol.
Creşterea tăriei alcoolice naturale in volume se poate realiza:
in cazul strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat incă in fermentaţie, prin adaos de must de struguri concentrat sau must de struguri
concentat rectificat;
in cazul mustului de struguri, prin adaos de must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv prin osmoză inversă.
Adaosul de must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri proaspeţi presaţi, de must de struguri, de must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat incă in fermentare cu mai mult de 6,5%.
b) Acidificare şi dezacidificare
este permisă in condiţiile prevăzute de legislaţia in vigoare
c) Indulcirea
vinurilor cu indicaţie geografică „Dealurile Muntenieii” se realizează cu ajutorul unuia sau a mai multora dintre produsele:
must de struguri sau must de struguri concentrat;
must de struguri concentrat rectificat.
10 . TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR.
Se realizează in conformitate cu tehnologiile specifice pentru vinurile albe şi pentru cele roşii/roze”
Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, in funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.
Transportul strugurilor trebuie să se facă in vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.
Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitand pe cat posibil macerarea timpurie.
Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.
Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile in timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau făramiţarea ciorchinilor şi seminţelor.
Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.
Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu indicaţie geografică Dealurile Munteniei.
Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.
Asamblarea se face numai intre mustul ravac şi cel de la presarea I.
Limpezirea vinurilor albe este necesară şi recomandată.
Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.
Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii. La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţie alcoolice se face inainte ca zahărul să fie complet metabolizat, cand tăria alcoolică a vinului este cu 0,50-1,00% vol. mai mică decat cea proiectată. Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentativi alcoolice.
Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie. Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitandu-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14° C.
Îmbutelierea se va face in condiţii sterile, la rece.
11. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR LA PUNEREA LOR IN CONSUM
a) Caracteristicile analitice:
Vinurile cu indicaţie geografică trebuie să prezinte urmatoarele caracteristici de compoziţie:
tărie alcoolică dobandită: minim 9.00% vol.;
aciditate totală (acid tartric ): minim 4.50 g/l
aciditate volatilă (acid acetic ):
maxim 18 miliechivalenţi/l pentru vinurile albe şi roze
maxim 20 miliechivalenţi/l pentru vinurile roşii.
zaharuri reducătoare, g/l (glucoză şi fructoză), in conformitate cu tipul de vin obţinut şi prevăzut de legislaţia in vigoare.
dioxid de sulf total, maxim:
150 mg/l pentru vinuri roşii seci;
200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;
200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00g/l;
250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;
dioxid de sulf liber: maxim 50 mg/l.
b) Caracteristici organoleptice:
1.Fetească regală
Limpiditate: limpede, strălucitor, cristalin.
Culoare: galben-limonie, cu nuanţe verzui, putand ajunge pană la galben-auriu.
Miros: semiaromat, cu o aromă florală, discretă,
Gust: proaspăt şi fructuos, sprinţar şi odihnitor, lejer.
2.Fetească albă:
Limpiditate: limpede, strălucitor, cristalin.
Culoare: galben-pai, cu reflexe verzui, fără urme de oxidare.
Miros: delicat, cu un buchet interesant de fructe exotice şi pere.
Gust: armonios, cu o fineţe naturală tipică, uşor mineral, miere de salcam .
3.Riesling de Rhin
Limpiditate: limpede, cristalin.
Culoare: verde, cu uşoare nuanţe gălbui, strălucitor.
Miros: neutral, mineral.
Gust: sobru, plin, extractiv, echilibrat.
4.Sauvignon blanc
Limpiditate: limpede, strălucitor.
Culoare: galben deschis cu reflexe verzui.
Miros: semiaromat, cu aromă de flori de viţă de vie, fan cosit, asparagus, citrice, iasomie.
Gust: echilibrat, amplu, lung, cu personalitate, armonie şi fineţe. Nuanţe de citrice, grapefruit,
condimente.
5.Chardonnay
Limpiditate: limpede, cristalin.
Culoare: galben-pai, galben auriu.
Miros: aromă foarte caracteristică, cu nuanţe de unt proaspăt, florală, inconfundabilă
asemănătoare florilor de salcam şi fagurelui de albine.
Gust: onctuos, rotund, catifelat şi amplu, delicat şi armonios. Nuanţe de nuci, migdale.
6.Pinot gris
Limpiditate: limpede, cristalin.
Culoare: galben-pai, galben-verzui.
Miros: neutral, uşor vulgar, nuanţe discrete de miere, condiment.
Gust: amplu, extractiv, uşor amărui, uneori mineral.
7.Viognier
Limpiditate: limpede, cristalin.
Culoare: galben-verzui.
Miros: floral, iasomie, salcam, nuanţe de caise.
Gust: proaspăt, fructuos, extractiv, discret condimentat.
8.Aligote
Limpiditate : limpede, cristalin.
Culoare: galben-verzui, verde-galbui.
Miros: uşor iz de pămant, mineral.
Gust: are aciditate viguroasă, sprinţar, vioi, agreabil, sobru, cu gust de pămant.
9.Tămaioasă romănească
Limpiditate : limpede, cristalin, strălucitor.
Culoare: galben-auriu, verde-gălbui.
Miros: fagure de albine, miere, flori de tei, salcam.
Gust: onctuos, catifelat, fagure de albine, miere, ( armonios, proaspăt, vioi – la vinul tanar).
10.Busuioacă de Bohotin
Limpiditate : limpede, cristalin.
Culoare: roz cu nuanţe violacee, roz-portocaliu.
Miros: floral, trandafir, busuioc, caprifoi, iasomie.
Gust: catifelat, rotund, armonios, nuanţe de migdale şi piersici coapte.
11.Muscat Ottonel
Limpiditate : limpede, cristalin, strălucitor.
Culoare: galben-pai, galben-auriu.
Miros: caracter floral, muscat, nuanţe de citrice (portocale, grapefruit), petale de trandafir.
Gust: delicat, elegant, fin, armonios.
12.Cabernet Sauvignon
Limpiditate: limpede, translucid, cristalin.
Culoare: roşu-rubiniu, cu intensitate colorantă foarte mare. Prin invechire, culoarea devine
roşu- cărămiziu
Miros: aromă de fructe negre de pădure, fructe coapte şi afine, prin invechire poate dezvolta
nuanţe de violete şi aroma puternică de tanin se imblanzeşte, aducand a tabac.
Gust: vegetal-ierbos, rustic, ardei verde, cu astringenţă impunătoare. Generos, corpolent, uneori
excesiv de aspru, viguros; la maturitate devine moale şi catifelat cu nuanţe de tabac, piele.
13.Merlot
Limpiditate: limpede, transparent, strălucitor.
Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, cu nuanţe teracotă, după invechire.
Miros: aromă delicată de zmeură proaspătă, vişine, condimente.
Gust: mai puţin aspru, catifelat, moale; aminteşte de cireşe amare ; prin invechire pierde puţin
din onctuozitate, dar caştigă un buchet atrăgător; armonios, consistent, lung
14.Pinot noir
Limpede: limpede, cristalin.
Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, nu excelează in intensitate.
Miros: aromă de fructe roşii coapte, stafide, piper negru, chiar scorţişoară şi migdale dulci.
Gust: fin, amplu rotund şi moale, catifelat, delicat, complex şi preţios.
15.Fetească neagră
Limpiditate: limpede, cristalin.
Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor.
Miros: aromă complexă, cu caracter olfactiv discret, dar foarte specific, care sugerează mirosul
de prune uscate, coacăze negre, scorţişoară.
Gust: amplu, armonios, catifelat, rotund şi suficient de corpolent, bine constituit, cu taninuri
moi, delicat.
16.Burgund mare
Limpiditate: limpede, cristalin.
Culoare: roşu-granat, cu nuanţe violacee.
Miros: delicat, de fructe de padure.
Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate, taninurile astringente fiind bine
echilibrate, agreabil.
17.Syrah
Limiditate: limpede, transparent, cristalin.
Culoare: roşu-aprins, intens, viu.
Miros: aromă de piper şi cireşe negre, fructe proaspete de padure.
Gust: delicat, suplu, catifelat, uşor picant, final cu note dulci şi condimentate, de ciocolată
neagră.
18. Grasă de Cotnari.
Aspect: limpede, onctuos;
Culoare: de la galben verzui cand este tanăr, pană la galben pai cu aspect de miere de albine şi
nuanţe de chihlimbar cand este vechi;
Miros: stafide, caise , fagure de miere de albine, miez de nucă şi migdale amare ;
Gust: dulce, plăcut.
19. Novac
Aspect: limpede;
Culoare: roşu-granat intens;
Miros: buchet de afine, arome picante de cuişoare, piper negru ;
Gust: de afine , căpşuni, tanin bine integrat.
20. Negru de Drăgăşani.
Aspect: limpede,
Culoare: roşu-inchis;
Miros: aromă de fructe de pădure coapte, cireşe, condimente;
Gust: catifelat, aciditate bine integrată, cu post gust prelung.
21. Negru aromat
Limpiditate: transparent, strălucitor.
Culoare: roşu-rubiniu, intensitate colorantă mare.
Miros: aromă de fructe negre de pădure, condimente, aromă fină de muscat.
Gust: catifelat, moale; buchet atrăgător ; armonios, consistent, lung
22. Crampoşie selectionată
Aspect: limpede;
Culoare: alb-gălbuie, cu nuanţe verzui
Miros: parfum specific, cu aromă discretă de fructe proaspete ;
Gust: vin lejer cu aciditate ridicată, gust răcoritor.
23. Pinot blanc
Limpiditate: limpede, cristalin.
Culoare: galben-verzui.
Miros: aromă fină.
Gust: amplu, extractiv, aciditate ridicată
24. Cabernet franc
Limpiditate: limpede, cristalin.
Culoare: roşu-rubiniu, cu intensitate colorantă mare.
Miros: aromă de fructe negre de pădure.
Gust: vegetal-ierbos, viguros ; mai puţin taninos decat Cabernet sauvigon, la maturitate devine
moale şi catifelat.
25. Traminer roz
Aspect: limpede,
Culoare: galben verzui pană la galben pai;
Miros: petale de trandafir şi flori de tei
Gust: plăcut, catifelat, poate aminti de vanilie sau migdale
26. Sangiovese
Limpede: limpede, cristalin.
Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, intensitate colorantă medie.
Miros: aromă complexă fină, bine structurată.
Gust: fin, tipic, apt in ceea ce priveşte invechirea
27. Băbească neagră
Aspect: limpede, cu luciu
Culoare: roşie de o intensitate moderată, dar vie şi strălucitoare
Miros: aromă specifică strugurelui, intensă şi originală
Gust: foarte plăcut şi armonios, dat de un conţinut moderat de alcool, de o aciditate mai
ridicată, care conferă vinurilor vioiciune şi prospeţime; lipsa astringenţei se datorează unui
conţinut nu prea ridicat de taninuri.
28. Barbera
Limpiditate: limpede, cristalin.
Culoare: roşu-granat, intens.
Miros: aromă complexă, cu caracter olfactiv discret.
Gust: amplu, armonios, bine constituit, corpolent, greu, cu textură catifelată pe masura
invechirii in sticlă.
29. Petit verdot
Limpiditate: limpede, cristalin.
Culoare: roşu intens, clar, strălucitor.
Miros: aromă complexă, florală.
Gust: amplu, armonios, catifelat, cu arome de lemn dulce, fructe coapte şi piper proaspăt
măcinat.
30. Mourvedre
Aspect: limpede,
Culoare: roşu-inchis;
Miros: aromă de cireşe;
Gust: catifelat, aciditate bine integrată cu arome tipice condimentate.
31. Grenache
Aspect: limpede, cu luciu.
Culoare: roşu-purpuriu, strălucitor.
Miros: aromă intensă
Gust: armonios, cu arome de prune dulci şi condimente, cu o textură moale şi catifelată.
32. Trebbiano
Limpiditate: limpede, cristalin.
Culoare: galben cu nuanţe verzui, putand ajunge pană la galben-auriu.
Miros: aroma discretă,
Gust: proaspăt şi fructuos, lejer.
33. Nebbiolo
Limpiditate: limpede, strălucitor.
Culoare: galben-pai, fără urme de oxidare.
Miros: delicat, cu un buchet interesant de zmeură şi vanilie.
Gust: armonios, intens, uşor tanic, bine structurat şi proaspăt cu aftertaste persistent.
34. Riesling italian.
Aspect: limpede;
Culoare: galben verzui;
Miros: aromă fină, plăcută, de strugure in pargă;
Gust: acid, vioi, fructuos, cu personalitate, echilibrat, cu post-gust plăcut.
12. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
Imbutelierea vinurilor cu indicaţie geografică „Dealurile Munteniei” se face, in mod obligatoriu, in butelii de sticlă, sistem bag-in-box sau ambalaje multistrat, cu capacităţi de maxim 60 litri.
Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, sau din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.
Ca excepţie: cu notificarea O.N.V.P.V., cu avizul organizaţiei de producători de vin cu indicaţie geografică din arealul respectiv, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor se poate realiza şi in afara arealului in care au fost produşi strugurii. Aceste etape pot avea loc in aceeaşi unitate administrativă (judeţ) sau in areal cu indicaţie geografică invecinat. In aceste cazuri, se vor menţiona in mod obligatoriu pe etichetă imbuteliatorul şi locul imbutelierii.
Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.
In etichetarea vinurilor cu denumire de indicaţie geografică Dealurile Munteniei se folosesc următoarele indicaţii obligatorii:
a. denumirea la vanzare: vin cu denumire de indicaţie geografică.
b. denumirea indicaţiei geografice Dealurile Munteniei.
c. tăria alcoolică dobandită, in volume.
d. sintagma “produs in Romania.
e. numele şi adresa imbuteliatorului, cu caracterele cele mai mici folosite in inscripţionările de pe etichetă.
f. volumul nominal al produsului conţinut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri
g. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.
Data ambalării se inscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.
h. menţiunea “conţine sulfiţi”.
In etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică Dealurile Munteniei pot fi folosite şi următoarele indicaţii facultative:
a) anul de recoltă
b) denumirea soiului
c) tipul vinului dat de conţinutul său in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce
d) alte menţiuni, in conformitate cu legislaţia in vigoare
e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie
f) marca de comerţ
g) se pot inscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:
istoria vinului sau a firmei producătoare;
numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;
condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor ;
recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mancăruri şi altele asemenea;
unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.
l) codul de bare al produsului.
Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea “conţine sulfiţi”.
Indicaţiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.
Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.
13. EXAMINAREA CALITATIVĂ A VINURILOR CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ
Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică " Dealurile Munteniei "este realizată de către Comisia de examinare constituită la nivelul indicaţiei geografice; această Comisie este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi
reprezentanţi ai producătorilor care evaluează următoarele criterii de calitate: compoziţia fizicochimică, calitatea organoleptică şi disciplina tehnologică.
Procedura de examinare calitativă a vinurilor cuprinde următoarele etape:
Formularea cererii de examinare calitatativă a lotului de vin
Analiza fizico-chimică a lotului de vin;
Analiza organoleptică a lotului de vin;
Evaluarea criteriilor de calitate a vinului;
Formularea deciziei.
Vinurile care au fost certificate de către Comisia de examinare primesc Certificatul de atestare a
dreptului de comercializare a vinurilor cu indicaţia geografică " Dealurile Munteniei "
14. DECLASAREA VINULUI CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ DEALURILE MUNTENIEI
Declasarea unui vin inseamnă interzicerea utilizării la desemnarea acestui vin a oricărei menţiuni rezervată vinurilor cu indicaţie geografică.
Procedura de declasare a vinurilor cu indicaţie geografică este deschisă la:
a) Cererea producătorului, cand constată o alterare (depreciere) a vinului;
b) In cadrul Comisiei de examinare a vinurilor;
c) La cererea comerciantului, care constată deteriorarea vinului.
Agentul economic căruia i s-a declasat vinul poate face contestaţie asupra deciziei luate in termen de 15 zile, pe care o va adresa O.N.V.P.V.. Pe baza rezultatelor expertizei, O.N.V.P.V. va adopta hotărarea definitivă in decurs de 15 zile de la inregistrarea contestaţiei. Agentul economic in cauză va inscrie in evidenţele sale decizia definitivă a O.N.V.P.V..
In faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu indicaţie geografică la alte categorii.
15. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea indicaţiei geografice DEALURILE MUNTENIEI este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin
Inspectoratul Teritorial. Adresa Inspectorat teritorial:
Valea Călugărească, nr. 43, judeţul Prahova,
tel/fax 0244 236155, 0752 100994,
e-mail: dealumare@onvpv.ro
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu indicaţia geografică Dealurile Munteniei, controlul vinurilor, eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului efectuat de către O.N.V.P.V., constă in
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală și dobandită;
zaharuri totale exprimate ca fructoză și glucoză;
aciditate totală;
aciditate volatilă;
dioxid de sulf total;
b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor, aşa cum sunt descrise (aspect, culoare, gust, miros )
c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul personalului său operativ, reprezintă o combinaţie intre eşantionare şi controlul sistematic in toate fazele de producţie
In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (O.N.V.P.V.) verifică:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini
produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui
plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru indicaţia geografică " Dealurile Munteniei " in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
DEALURILE MUNTENIEI
I.G.
CAIET DE SARCINI
pentru producerea vinurilor spumante cu indicaţie geografică
I. DEFINIŢIE
Vinurile spumante cu indicaţie geografică Dealurile Munteniei sunt produsele care se obţin numai in perimetrul delimitat geografic, conform legislaţiei in vigoare.
Indicaţia geografică Dealurile Munteniei se atribuie vinurilor spumante obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ
Calitatea şi caracteristicile vinurilor spumante produse in arealul delimitat pentru indicaţia geografică Dealurile Munteniei se datorează in mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.
Vinurile spumante produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.
Localizare geografica.
Regiunea geografică a Dealurilor Munteniei se incadrează in zona dealurilor subcarpaţilor meridionali, cuprinzand colinele şi depresiunile situate intre raul Teleajen la vest şi raul Buzău la est.
In trecut, viile din această regiune erau bine şi armonios reprezentate prin cultura catorva soiuri, repartizate intr-o proporţie bine stabilită şi produceau un vin foarte căutat. Astfel, Dimitrie Cantemir arată că la trecătoarea Tabla Buţii, de langă Bratocea era o renumită vamă pe unde se treceau vinurile din Dealu Mare spre Ardeal.
Pe acolo coborau trimişii prinţului Rakoczy al Ardealului pentru cumpărarea vinului din Valahia.
De-a lungul timpului, cultura viţei de vie a devenit o tradiţie, care s-a transmis din generaţie in generaţie, ea făcand parte din modul de viaţă al satelor de podgoreni.
Viile reprezintă un mod de valorificare economică a terenurilor mai puţin fertile ale dealurilor, dar şi un mod de protecţie a mediului inconjurător şi de punere in valoare a acestuia, fără a-i afecta integritatea.
Vinurile spumante albe se remarcă prin extractivitate, o structură echilibrată şi o bună aciditate, imprimate de expoziţia sud–estică a versanţilor, dar şi de practicile culturale, care menţin producţiile la nivele moderate.
Vinurile spumante roşii sunt recunoscute pentru fineţe, taninuri lejere şi culoare vie, unde influenţa solurilor brun-roşcate, bogate in săruri ferice este evidentă. In acelaşi timp, in alte centre renumite, vinurile spumante roşii sunt mai robuste, viguroase, cu intensitate colorantă sporită, caractere imprimate de un plus al resurselor heliotermice şi de solurile cu textură uşoară.
Cadrul natural.
Litologia este reprezentată prin faciesuri aparţinand atat levantinului cat si vilafranchianului, cu succesiuni de pietrişuri, nisipuri şi argile, din care s-au format sedimente de solificare, alcătuite din argile, luturi, nisipuri şi pietrişuri.
Solurile.
In cadrul podgoriei se intalneşte o mare diversitate de soluri, datorită, atat frămantărilor pe care le-a suferit regiunea, cat şi fenomenului de eroziune, care se produce foarte activ.
Partea de vest a masivului prezintă soluri formate pe argile roşii, marne şi in proporţie mai redusă pe nisipuri fine roşcate. Aceste soluri, cu un conţinut ridicat in oxizi de fier, sunt foarte indicate pentru cultura soiurilor pentru vinuri roşii.
Solurile din partea estică a masivului au la bază calcare sarmatice, argile, gresii şi tufuri dacitice, depozite de nisipuri fine in alternanţă cu pietriş format din fragmente de roci cristaline, lehmuri şi loess.
Ca tip genetic, spre vest predomină solurile brun-roşcate de pădure erodate iar in zona de est rendzinele, pseudorendzinele şi, in măsură mai mică, solurile nisipoase solificate. In anumite centre se intalnesc soluri scheletice, cu roca mamă la mică adancime şi cu un conţinut ridicat in carbonat de calciu, care favorizează obţinerea vinurilor aromate.
La trecerea spre campie se intalnesc soluri cernoziomice iar in partea de nord soluri brune de pădure.
Relieful.
Masivul deluros care delimiteaza indicatia geografica este brăzdat de numeroase văi cu deschidere generală spre sud-est, cu o serie de dealuri aproape paralele, a căror altitudine variază intre 134 – 170 m la limita dinspre campie şi 460 – 550 m in zona dealurilor mai inalte.
Orientarea generală a văilor pe direcţia N – S crează condiţii foarte favorabile culturii viţei de vie.
Cultura viţei de vie se face, in cea mai mare parte, pe versanţii a căror pantă variază intre 8% şi 30% şi in măsură mai mică pe pante cu inclinaţii mai mari.
Climatul.
Datele meteorologice inregistrate pe o perioadă de 30 de ani arată că temperatura medie anuală oscilează in partea de vest a podgoriei in jurul valorii de 10,8°C iar in partea de est in jurul valorii de 11,2°C.
Numărul zilelor cu temperatura medie peste 10°C oscilează intre 175 - 226.
Suma temperaturilor active este cuprinsă intre 3300 şi 4040.
Apa care se inmagazinează in sol in timpul iernii favorizează in prima parte a perioadei de vegetaţie creşterea intensă a lăstarilor, iar ploile de la inceputul verii stimulează creşterea boabelor.
In faza de maturare a strugurilor (lunile august – septembrie) precipitaţiile sunt mai reduse, favorizand
coacerea.
In general toamnele sunt calde, uscate şi destul de lungi fapt ce permite desfăşurarea in bune condiţii a procesului de maturare a strugurilor albi şi acumularea substanţelor colorante la soiurile roşii, premise ce duc la obtinerea unor vinuri spumante de calitate in cadrul arealului cu indicaţia geografică a Dealurilor Munteniei.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI SPUMANT CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ DEALURILE MUNTENIEI
Judeţul Buzău
comuna Săpoca:
satele Săpoca, Măteşti
comuna Cernăteşti:
satul Cernăteşti
comuna Racoviţeni:
satul Racoviţeni
comuna Poşta Calnău:
satul Poşta Calnău
comuna Blăjani:
satele Blăjani şi Soreşti
comuna Zărneşti:
satele Comisoaia, Vadu Soreşti, Zărneşti, Fundeni, Pruneni
comuna Breaza:
satele Breaza, Bădeni, Greceanca, Văleanca-Vilăneşti, Vispeşti
comuna Năeni:
satele Năeni, Finţeşti, Fantanele, Proşca,Varf
comuna Săhăteni:
satele Săhăteni, Istriţa de Jos
comuna Pietroasele:
satele Pietroasele, Şaranga, Dara, Pietroasa Mică, Clondiru de Sus, Calţeşti
comuna Merei:
satele Merei, Dealul Viei, Izvorul Dulce, Gura Sărăţii, Nenciuleşti, Dobrileşti, Valea Puţului, Ciobănoaia, Ogrăzile, Sărata Monteoru
comuna Verneşti:
satele Verneşti, Zoreşti, Candeşti, Nişcov, Săsenii Noi, Săsenii Vechi, Săsenii pe Vale, Carlomăneşti, Nenciu
Judeţul Prahova
oraşul Boldeşti-Scăeni:
Seciu
comuna Bucov:
satele Bucov şi Pleaşa
comuna Plopu:
satele Galmeia şi Plopu
comuna Bucov:
satele Bucov, Chiţorani, Valea Orlei, Bighilin
comuna Valea Călugărească:
satele Valea Călugărească, Valea Popii, Valea Săracă, Rachieri, Valea Mantei, Valea Poienii, Valea Largă, Varfurile, Schiau, Valea Mieilor
comuna Albeşti-Paleologu:
satul Albeşti-Paleologu
oraşul Urlaţi:
cu Arioneştii Noi, Arioneştii Vechi, Cherba, Mărunţiş, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Valea Bobului, Valea Crangului, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman, Valea Urloi, Valea Mieilor, Jercălăi
comuna Ceptura:
satele Ceptura de Jos, Ceptura de Sus, Malu Roşu, Rotari, Şoimeşti
comuna Fantanele:
satele Fantanele, Vadu Săpat, Ghionoaica, Bozieni
comuna Gura Vadului:
satele Gura Vadului, Perşunari, Tohani
comuna Călugăreni:
satele Călugăreni, Valea Scheilor
comuna Jugureni, satele Jugureni, Boboci
comuna Apostolache:
satele Apostolache, Buzota, Valea Cricovului, Marlogea, Udreşti
comuna Gornet-Cricov:
satele Gornet-Cricov, Priseaca, Valea Seacă, Dobrota, Coşerele, Ţărculeşti
comuna Chiojdeanca:
satele Chiojdeanca, Trenu, Nucet
comuna Sangeru:
satele Sangeru, Tisa, Mireşu Mare, Mireşu Mic
comuna Tătaru, satele Tătaru, Siliştea, Podgoria
comuna Podenii Noi:
satele Podenii Noi, Valea Dulce, Popeşti
comuna Iordăcheanu:
satele Iordăcheanu, Valea Cucului, Moceşti, Străoşti, Plavia.
Judeţul Argeş
comuna Ştefăneşti:
satele Valea Mare-Podgoria, Ştefăneştii Noi, Izvorani, Ştefăneşti, Viişoara, Goleşti, Enculeşti, Zăvoi
comuna Călineşti:
satele Ciocăneşti, Văleni-Podgoria, Radu-Negru, Vrăneşti, Gorganu, Călineşti, Rancăciov, Urlucea, Glodu, Udeni-Zăvoi, Carstieni
oraşul Topoloveni:
cu Ţigăneşti, Boţarcani, Crinteşti, Gorăneşti
comuna Priboieni:
satele Priboieni, Sămăila, Valea Mare, Pitoi, Valea Popii, Paraschiveşti, Valea Nenii
comuna Leordeni:
satele Leordeni, Băila, Budişteni, Ciulniţa, Carciumăreşti, Glambocata-Deal, Schitu Scoiceşti, Ciolceşti, Bantău, Glodu, Moara Mocanului
comuna Bogaţi:
satele Glamboceiu, Chiţeşti, Bogaţi, Glambocel, Barloi.
Judeţul Damboviţa
comuna Valea Mare:
satele Valea Mare, Feţeni, Saru, Valea Caselor, Livezile, Garleni
comuna Gura Foii:
satele Gura Foii, Catanele, Făgetu
comuna Dragodana:
satele Dragodana, Cuparu, Străoşti, Burduca.
Judeţul Olt
Comuna Sambureşti:
satele Sambureşti, Mănuleşti
Comuna Dobroteasa:
satele Dobroteasa, Vulpeşti, Campu Mare, Batia
CENTRE VITICOLE INDEPENDENTE
Judeţul Argeş
oraşul Costeşti:
cu Broşteni, Starci, Smei, Podu Broşteni, Lăceni, Parvu Roşu
comuna Lunca Corbului:
satele Lunca Corbului, Silişteni, Lăngeşti, Marghia de Jos, Marghia de Sus, Catane, Cieşti, Pădureţi
comuna Stolnici:
satele Stolnici, Vlăşcuţa, Falfani, Izbăşeşti, Cotmeana, Cochineşti
comuna Buzoieşti:
satele Buzoieşti, Vulpeşti, Redea, Ioneşti, Tomşanca, Bujoreni, Şerboieni,
Cornăţel, Curteanca, Podeni, Vlăduţa
comuna Suseni:
satele Suseni, Ţuţuleşti, Odăieni, Strambeni, Cerşani, Burdeşti, Găleşeşti
comuna Miroşi:
satele Miroşi, Surduleşti
comuna Negraşi:
satele Negraşi, Barlogu, Mozacu
comuna Ungheni:
satele Ungheni, Colţu, Satu Nou, Găujani, Humele
comuna Recea:
satele Recea, Deagu de Sus, Deagu de Jos
comuna Izvoru:
satul Izvoru
comuna Popeşti:
satele Popeşti, Palanga, Slobozia, Purcăreni, Bucov, Raca, Adunaţi
comuna Căldăraru:
satele Strambeni, Căldăraru, Burdea
comuna Rociu:
satele Rociu, Gliganu de Sus, Şerbăneşti
Judeţul Damboviţa
comuna Bucşani:
satul Bucşani
comuna Răzvad:
satele Răzvad, Valea Voievozilor
IV. SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor spumante cu indicaţie geografică DEALURILE MUNTENIEI sunt urmatoarele:
Soiuri albe:
Chardonnay, Pinot Gris, Pinot blanc, Sauvignon, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Fetească Regală, Fetească Albă, Traminer roz, Viognier, Aligote, Glera.
Soiuri roşii/roze:
Pinot noir, Merlot, Burgund mare.
V. PRODUCŢIA DE STRUGURI ( kg/ha):
Producţia de struguri admisă pentru obţinerea vinurilor spumante cu indicaţie geografică DEALURILE MUNTENIEI, se va inscrie in următoarele limite maxime:
Pinot noir, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Pinot blanc, Fetească albă, Riesling de Rhin, Sauvignon: 12.000 kg/ha.
Riesling italian, Merlot, Viognier, Burgund mare, Aligoté: 14.000 kg/ha.
Fetească regală, Glera: 16.000 kg/ha.
VI. RANDAMENT (maxim hl/ha)
Randamentul pe soiuri este:
Pinot noir, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Pinot blanc, Fetească albă, Riesling de Rhin, Sauvignon: 84,00 hl/ha.
Riesling italian, Merlot, Viognier, Burgund mare: 98,00 hl/ha.
Fetească regală, Glera: 112,00 hl/ha.
VII. CALITATEA STRUGURILOR .
Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor spumante cu indicaţie geografică se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:
o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%;
un conţinut minim in zaharuri la recoltare, care trebuie să asigure calitatea necesară a vinurilor materie primă pentru vinuri spumante cu indicaţie geografică;
VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR
In plantaţiile destinate producerii vinurilor spumante trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.
In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:
densitatea plantaţiei : minim 3.000 plante/ha sau minim 75% din plante viabile, faţă de densitatea proiectată -forma de conducere a butucilor
sistemul de tăiere
incărcătura de rod pe metru pătrat, butuc sau hectar
lucrările solului
recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini
irigarea; executarea irigării este permisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V.;
programul de combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor
in plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei;
in toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial
in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.
In plantaţiile proprii, producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.
IX. PRACTICILE OENOLOGICE ŞI TRATAMENTELE ADMISE
Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei in vigoare.
Arealul delimitat pentru vinurile spumante cu indicatie geografica DEALURILE MUNTENIEI se incadrează in zonele viticole CI şi C II.
Vinurile spumante produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone. Strugurii provin in proporţie de 85% din această arie geografică.
X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR SPUMANTE CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ DEALURILE MUNTENIEI
a) Tehnologia de producere a vinurilor materie primă:
Strugurii se culeg atunci cand maturitatea tehnologică a strugurilor coincide sau precede maturitatea deplină. Orientativ se apreciază că, pentru producerea vinurilor de bază, maturitatea tehnologică a strugurilor este atinsă atunci cand zaharurile ajung la un conţinut de 160-190 g/l, corespunzător
unui potenţial alcoolic de 9,00-11,00% vol.,
iar aciditatea titrabilă are valori de 8,00-10,00 g/l
H2SO4. In acest caz valorile indicelui gluco-acidic, respectiv raportul dintre zaharuri (g/l) şi aciditate
(g/l H2SO4) sunt cuprinse intre 15 şi 20.
O aciditate relativ ridicată constituie un factor de prospeţime, indispensabil pentru viitorul vinului spumant, precum şi o mai bună garanţie pentru limpiditatea şi stabilitatea sa.
La centrul de vinificare, se face o analiză cantitativă prin cantărire şi o analiză calitativă prin determinarea concentraţiei de zaharuri şi apreciarea gradului de sănătate.
Strugurii sunt trecuţi in buncăr, unde se tratează cu enzime pectolitice de macerare şi limpezire, după care se desciorchinează.
Obţinerea mustului ravac din struguri selecţionaţi şi sulfitarea acestuia cu anhidridă sulfuroasă in doze de 40-50 mg/L, urmată de deburbarea mustului.
Fermentarea alcoolică a mustului insămanţat cu levuri selecţionate la temperaturi de fermentare cuprinse intre 12-20oC.
Pritocul vinurilor, urmat de aprecierea organoleptică a vinurilor.
Refrigerarea vinului la temperaturi de - 3 oC , - 4 oC şi menţinerea lui in cisterne 8-10 zile pentru realizarea stabilităţii tartice.
Filtrarea grosieră şi sterilă a vinului in scopul asigurării stabilităţii tartice, proteice şi microbiologice.
După fermentarea primară a mustului se recomandă ca toate operaţiile efectuate să se execute numai sub atmosfera de gaz inert .
b)Tehnologia de producere a vinurilor spumante:
Obţinerea vinului spumant după procedeul Charmat prin fermentare in rezervoare. Vinul materie primă este produsul trecut prin toate etapele de condiţionare rezultand un produs stabil proteic, tartric şi biologic, cu caracteristicile fizico-chimice conform procedurii elaborate.
Conţinutul de alcool cuprins intre 9,00 şi 11,00% vol. şi aciditatea totală titrabilă de minim 7,00 g/l
Aciditatea volatilă nu trebuie să fie mai mare de 0,50 g/l
Conţinutul de SO2 total ar trebui să nu depăşească limita de 100 mg/l .
Extractul nereducător este recomandat să fie relativ mic deoarece vinurile mai puţin extractive se saturează mai bine cu dioxid de carbon .
Vinul trebuie să fie stabil din punct de vedere microbiologic şi fizico-chimic.
Vinurile uşoare, acide au o putere mai mare de absorbţie faţă de dioxidul de carbon şi o perlare şi spumare mai bună.
Prepararea vinului spumant.
Vinul bază obţinut in etapa precedentă este transferat la sala de preparare in tancuri de inox sub atmosferă de azot, pentru a preantampina oxidarea acestuia.
Odată recepţionat vinul in tanc se va trece la declanşarea fermentaţiei secundare. adăugarea licorii de tiraj (la 1 l vin se adauga 20-25 g zahăr)
Prepararea suspensiei de drojdii selecţionate intr-un vas separat cu capacitate de ~1000 litri (doza de levuri este 30-50 g/hl)
Inmulţirea drojdiilor selecţionate intr-o soluţie dulce cu 50g/l zahar si temperatura de 35-38° C .
Inocularea drojdiilor selecţionate in tancul de fermentare (2 milioane celule viabile in ml vin) Omogenizarea produsului.
Dirijarea procesului de fermentaţie alcoolică in tancul ermetic, termostatat, la temp. 18-24° C.
Presiunea rezultată in urma fermentaţiei va duce la o impregnare a produsului cu CO2 de natură endogena şi chiar la o fermentaţie carbonică.
Pe parcursul desfăşurării procesului de fermentaţie se vor monitoriza toţi parametri fizico-chimici ai produsului prin analize senzoriale şi chimice.
După sfarşitul fermentaţiei (zahărul a fost consumat de către levuri) se trece la răcirea spumantului .
centrifugarea izobară a produsului.
se continuă răcirea pană la temperatura de 00 C +/- 20.
adăugarea licorii de expediţie in funcţie de categoria produsului
filtrarea sterilă a spumantului cu ajutorul filtrului cu plăci.
expedierea la imbuteliere sub presiune şi răcit.
Fermentare in rezervoare - procedeul Charmat
Prepararea vinului pentru fermentare in rezervor este aceeaşi ca la procedeul clasic de fermentare in butelie.
Spre deosebire de procedeul clasic, marele avantaj economic al procedeului de fermentare in rezervor este rapiditatea fermentării.
Procedeul are loc cu controlul temperaturii de fermentare, temperatură care poate varia intre +18°C şi +24° C .
Ca timp de procesare, la o temperatura de fermentare de 22….24 °C, fermentarea zahărului are loc in aproximativ 2 săptămani .
Trebuie avută mare grijă in selecţionarea drojdiei pentru cultura de insămanţare .
Fermentarea in rezervor are numeroase avantaje:
evoluţia fermentării poate fi schimbată prin schimbarea temperaturii de lucru care este permanent monitorizată
excesul de presiune este indepărtat prin folosirea valvelor de siguranţă;
costurile de producţie sunt mult mai mici comparativ cu procesul fermentării in butelie.
XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR SPUMANTE CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ DEALURILE MUNTENIEI
a. Caracteristicile analitice:
Vinurile spumante cu indicaţie geografică DEALURILE MUNTENIEI trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie la punerea in consum:
tărie alcoolică dobandită, inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie: minim 10,00% in volume
aciditate totală (acid tartric ): minim 6,00 g/l
aciditate volatilă (acid acetic ): minim 0,65 g/l
zaharuri, exprimate ca glucoză şi fructoză, in funcţie de tipul de vin, după cum urmează:
brut natur: dacă conţinutul de zahăr este de maximum 3,00g/l
extra brut: dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 0 şi maximum 6,00 g/l
brut: dacă conţinutul de zahăr este de maximum 12,00 g/l
extrasec: dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 12,00-17,00 g/l
sec: dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 17,00 şi 32,00 g/l
demisec: dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 32,00 şi 50,00 g/l
dulce: dacă conţinutul de zahăr este mai mare de 50,00 g/l
dioxid de sulf total, maxim: 185 mg/l
suprapresiune la temperatura de 20˚C: minimum 3,0 bari
b) Caracteristici organoleptice generale:
Vinurile spumante cu indicaţie geografică trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
Aspect : limpede, fără particule in suspensie.
Culoare : verzui-gălbuie pană la gălbui-pal pentru vinurile albe, pană la nuanţa de rubiniu pentru
vinurile roze şi roşii;
Miros : plăcut, proaspăt, caracteristic produsului, fără defecte sau mirosuri străine;
Gust : plăcut, fructuos, fin, echilibrat, caracter gusto-olfactiv de autolizat, inţepător datorită prezenţei dioxidului de carbon, cu savoare specifică.
Degajare de dioxid de carbon : spumare abundentă, perlare persistentă cu bule mici pe toată inălţimea paharului.
Fetească regală:
Vinul spumant este apreciat pentru fructuozitate, vinozitate şi prospeţime.
Se impune prin echilibrul intre componente, aroma discretă şi plăcută, care se aseamănă cu aroma
florilor de salcam.
Aroma este fină, intensă şi amplă.
Gustativ, spumantul este agreabil, vioi şi echilibrat.
Sauvignon:
este vinul spumant de inaltă calitate, care se caracterizează printr-o aromă vegetală herbacee ce-l face distinct, constituind puntea de legatură intre vinurile cu gust neutral şi cele aromate.
Vin spumant echilibrat, suplu, cu aromă vegetală caracteristică.
Gustativ, spumantul este agreabil, vioi şi echilibrat.
Riesling italian:
vin spumant de inaltă calitate cu o prospeţime şi fructuozitate aparte, de culoare verzui spre galben-pai. Conţinutul ridicat in extract şi glicerol, ii conferă catifelare şi o onctuozitate la gust.
Aroma este fină, intensă şi amplă.
Gustativ, spumantul este agreabil, vioi şi echilibrat.
Fetească albă:
vin spumant catifelat şi corpolent, extractiv.
Se impune prin vinozitatea specifică soiului din care provine.
Aroma este fină, intensă şi amplă.
Gustativ, spumantul este agreabil, vioi şi echilibrat.
Pinot gris:
este un vin spumant cu aromă fină, gust dulce-amărui uşor condimentat.
Aroma este fină, intensă şi amplă.
Gustativ, spumantul este agreabil, vioi şi echilibrat.
Chardonnay:
vinuri spumante ce prezintă mare fineţe, se caracterizează printr-o compoziţie armonioasă; perlare fină de durată, aroma intensă şi amplă .
Gustativ este agreabil şi vioi cu o aromă ce aminteşte de cea a fanului de curand cosit sau uneori de floarea de salcam.
Riesling de Rhin:
vin spumant cu o culoare galben verzui.
Cu o aciditate mai ridicată,
are aroma şi gust de grapefruit. Perlarea este fină, de durată.
Aroma este intensă şi amplă.
Gustativ este agreabil şi vioi savuros
Pinot noir:
vinuri spumante catifelate, mai puţin aspre decat cele de Cabernet Sauvignon
Gustativ, spumantul este agreabil, dulce şi vioi, datorită echilibrului dintre dulce şi acid.
Perlarea este fină, de durată
XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
Producerea vinurilor spumante cu indicaţie geografică DEALURILE MUNTENIEI se poate face şi in arealul de proximitate, in aceeaşi unitate administrativă, numai in judeţul Prahova şi Buzău.
In această situaţie producătorii vor face dovada existenţei facilităţilor de condiţionare-imbuteliere in locaţiile de proximitate inaintea aderării Romaniei la Uniunea Europeană, fapt ce se traduce prin tradiţie in domeniu şi experienţa obţinerii unor produse de calitate.
Ambalare şi presentare
Vinurile spumante cu indicaţie geografică pot fi comercializate către consumatorul final doar imbuteliate, cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Vinurile spumante cu pot fi păstrate in scopul vanzării sau scoase pe piaţă numai in butelii de sticlă.
Etichetare.
La etichetarea vinurilor spumante cu indicaţie geografică DEALURILE MUNTENIEI se folosesc următoarele indicaţii obligatorii :
1.numele sau denumirea comercială sub care este vandut produsul:
vin spumant cu indicaţie geografică DEALURILE MUNTENIEI.
2. numele indicaţiei geografice “DEALURILE MUNTENIEI”
3. volumul nominal al produsului conţinut de butelie;
4. tipul produsului in funcţie de conţinutul in zahăr
5. tăria alcoolică dobandită a vinului, exprimată in procente volume; indicarea tăriei alcoolice dobandite in volum se face in unităţi sau semiunităţi de procentaj in volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată, pentru vinurile spumante, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşescă 0,8% vol.
6. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.
7. menţiunea “conţine sulfiţi’’
8. menţiunea “produs in Romania”
9. numele şi adresa producătorului
10. vin spumant obtinut prin fermentare in rezervoare.
Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual. Excepţie pot face data ambalării, numărul lotului şi menţiunea “conţine sulfiti”.
La etichetarea vinurilor spumante cu indicaţie geografică se folosesc următoarele indicaţii facultative:
1)denumirea soiului/soiurilor
2) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine
3) denumirea exploatării viticole (plaiului) pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine;
4) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;
5) se pot inscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:
istoria vinului spumant sau a firmei producătoare;
condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale;
recomandări privind consumarea vinului spumant: temperatură, asociere cu mancăruri etc,
unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.
6) codul de bare al produsului.
Indicaţiile obligatorii trebuie grupate in acelaşi camp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine in evidenţă de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicaţii scrise.
Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile corespunzătoare prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.
XIII. DECLASAREA VINURILOR SPUMANTE CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ
In cazurile in care vinurile spumante nu indeplinesc condiţiile de a fi comercializate sub denumirea de indicaţie geografică DEALURILE MUNTENIEI sau dacă pierde aceste condiţii sau la cererea producătorului, ele vor fi declasate pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V., la propunerea motivată şi scrisă a producătorului şi a Inspectorului de specialitate.
1.Declasarea vinurilor spumante se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului spumant la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.
Declasarea se efectuează in baza verificărilor făcute la faţa locului şi a rezultatelor analizelor (fizico-chimice şi organoleptice) obţinute de laboratoarele autorizate, in cazul in care nu se mai indeplinesc condiţiile de valorificare a vinului spumant.
In cazul in care din verificările efectuate se constată necesitatea declasării unui vin spumant, inspectoratul teritorial al O.N.V.P.V. va stabili categoria de calitate la care urmează să fie reincadrat vinul spumant şi va comunica decizia adoptată persoanei fizice sau juridice care deţine vinul spumant, in termen de 15 zile de la data prelevării probelor.
Deţinătorul vinului spumant poate face contestaţie asupra deciziei luate, in termen de 15 zile, depunand-o pentru reanalizare. Pe baza rezultatelor contraanalizei sau expertizei, va adopta hotărarea definitivă in decurs de 15 zile.
Producătorul sau comerciantul in cauză va inscrie in evidenţele sale decizia definitivă conform căreia işi va valorifica vinul spumant.
XIV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Controlul anual al respectării specificaţiilor produselor vinicole cu denumirea de indicaţie geografică DEALURILE MUNTENIEI se face de către autoritatea competentă, respectiv Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.)
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de indicaţie geografică este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.
Adresa Inspectoratului teritorial:
Valea Călugărească, nr. 43, judeţul Prahova,
tel/fax 0040244 236155, 0752 100994,
e-mail: dealumare@onvpv.ro
Autorizarea plantaţiilor producatoare de struguri cu indicaţie geografică, controlul vinurilor spumante, declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de catre O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:
a) examinarea analitică a vinurilor spumante, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală şi dobandită;
zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;
aciditate totală;
aciditate volatilă;
extract sec nereducător;
dioxid de sulf liber şi total;
presiunea dioxidului de carbon.
b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)
c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul indicaţiei geografice. Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:
eşantionare
control sistematic in toate fazele de producţie.
In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;
produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului spumant.
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru indicaţia geografică DEALURILE MUNTENIEI, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
