EUROPEAN WINES' GEOGRAPHICAL INDICATIONS -VINI EUROPEI CON INDICAZIONI GEOGRAFICHE-Sauro Avezza-

BOHOTIN D.O.C.

DEALU BUJORULUI D.O.C.

NICOREŞTI D.O.C.

DEALURILE MOLDOVEI I.G.

DEALURILE VRANCEA I.G.

VIGNETI RADUCANENI BOHOTIN

BOHOTIN

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

(O.N.V.P.V.)

 

I. DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată „BOHOTIN” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire de origine, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ

 

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “BOHOTIN” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Factorul natural caracteristic este zona Podişului Central Moldovenesc.

Relieful:

este format din interfluvii sculpturale, uşor bombate, slab înclinate spre Sud -Vest. Versanţii sunt prelungi, relativ uniformi, cu panta medie de 10 – 15%. Prima treaptă de relief cu altitudini de până la 30 m, se află la vest de valea pârîului Moşna; a doua treaptă de relief cu altitudine de 50 – 100 m este reprezentată printr-un versant lung de 7 – 8 km şi lat de 1,5 – 2 km; iar a treia treapta de relief cu altitudine ce nu depăşeşte 200 m, ocupă jumătatea de Est a bazinului pîrâului Moşna.

Factorii geologici:

aparţin: bassarabianului (argile, gresii calcaroase, nisipuri), peste care sunt depuse depozitele loessoidale în grosime de 3 – 4 m; kerssonianul (argile nisipoase, nisipuri intercalate cu concreţiuni de gresii), care formează partea superioară a reliefului la altitudini de peste 200 m; meoţianului (cinerite nisipoase cu grosimi de 10 – 20 m), care apar insular pe zonele cele mai înalte, cuaternarului inferior (depozite fluviatile) la Est de Cozmeşti, în terasele Prutului.

Reţeaua hidrografică:

este slab reprezentată, prin pârîul Moşnişoara în partea de Est a teritoriului şi

pâraiele adiacente mai mici, care drenează partea dreaptă a teritoriului.

Climatul:

Este de tip continental – excesiv, cu ierni aspre şi veri secetoase, influenţat de circulaţia aerului spre valea deschisă a Prutului. Caracteristici: temperatura medie anuală 9,6°C, durata perioadei de vegetaţie în medie 183 zile, bilanţul termic global 3693 – 4309°C, bilanţul termic activ 3223 – 3879°C şi bilanţul termic util pentru viţa de vie 1330 – 1739°C.

Luna cea mai rece a anului este ianuarie (- 3,6°C), când se înregistrează temperaturi minime absolute de până la - 26,8°C, care pun în pericol cultura neprotejată a viţei de vie, iar luna cea mai caldă a anului este iulie (+ 21,3°C), când se înregistrează temperaturi maxime absolute de până la +41,6°C ce se suprapun deseori cu perioadele de secetă.

Insolaţia anuală globală însumează 2137 de ore, din care în perioada de vegetaţie a viţei de vie 1348 ore.Precipitaţiile anuale însumează, în medie 517,8 mm din care, în perioada de vegetaţie a viţei de vie 320,5 mm.

Maximum de precipitaţii se înregistrează în timpul verii (lunile iunie – iulie) şi minimum în timpul iernii (lunile ianuarie – februarie).

Solurile:

Predomină molisolurile/cernoziomurile cambice (30 – 35%), urmate de argilosoluri în zonele înalte (altitudine 250 – 300 m). În zona de platou, rocile de solificare sunt reprezentate prin depozite loessoide, iar în zona centrală nordică, prin gresiile calcaroase.

La Bohotin se cultivă viţa de vie din vremuri îndepartate, soiul Busuioacă de Bohotin, fiind după unii autori chiar apărut în această zonă. Aşezarea Bohotin ca localitate şi-a luat numele, conform diferitelor variante, fie de la pârâul Bohotin care trece prin zonă, fie de la unul dintre vechii viticultori, care se numea Bohotineanul.

Soiul Busuioacă de Bohotin a devenit celebru datorită specificităţii sale fiind singurul soi românesc pentru vinuri aromate de culoare roze spre roşu, conferindu-i astfel caracterul de ”unicat” în gama vinurilor obţinute în România.

O dovadă în plus a recunoaşterii unicităţii soiului Busuioacă de Bohotin ca soi românesc, pe plan mondial, este precizarea facută în lucrarea apărută la Editura Hachette: ""Dictionnaire Encyclopedique des Cepages"". Acest dicţionar, ce cuprinde aproape 10.000 de soiuri de viţă-devie existente în lume, precizează clar că "Busuioaca de Bohotin este soi de vin roşu aromat din România"", deci nu este cultivat în altă parte.

Întrucât acest areal nu se suprapune în general cu văi adânci care să aibă deschidere către lunca Prutului, lunca ce atrage mulţi curenţi reci, de cele mai multe ori cultivarea viţei de vie nefăcându-se în treimea inferioară a versanţilor, deci influenţa temperaturilor minime absolute în timpul iernii fiind mică, se poate spune ca acest areal este propice cultivării viţei de vie.

Vinurile obţinute în acest areal sunt în general lejere, cele albe cu un plus de aciditate, nu foarte extractive, dar tipice soiurilor din care provin.

Soiurile de struguri roşii pentru obţinerea de vinuri de calitate, în acest areal au capacităţi mari de acumulare a antocianilor, de obicei maturarea fenolică desăvârşindu-se la 2 săptămâni dupa cea tehnologică.

Un caracter aparte îl are Busuioaca de Bohotin, care, în unii ani cu toamne lungi şi călduroase poate da vinuri cu zahăr rezidual, dulci naturale.

Aceste vinuri sunt onctuase, de culoarea chihlimbarului, pline de arome ce amintesc de petale de trandafir, busuioc şi tămâie în acelaşi timp, acesta fiind de fapt soiul specific acestui areal de la care a şi luat numele.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. „BOHOTIN”

 

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “BOHOTIN”, se întinde pe teritoriul judeţului Iaşi, astfel:

 

Comuna Răducăneni,

satele Răducăneni, Isaiia, Bohotin, Roşu ;

Comuna Moşna,

satul Moşna ;

Comuna Cozmeşti,

satele Cozmeşti, Podolenii de Sus, Podolenii de Jos ;

Comuna Dolheşti,

satele Dolheşti, Pietriş, Brădiceşti;

Comuna Gorban,

satele Gorban, Gura Bohotin, Podu Hagiului ;

Comuna Ciorteşti,

satele Ciorteşti,Coropceni, Deleni, Şerbeşti.

 

2. Denumirea de origine controlată “BOHOTIN” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

RǍDUCǍNENI, DEALUL ROŞU, DEALUL MOŞNA, GORBAN, PODOLENI, COZMEŞTI, DEALUL ISAIIA.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor D.O.C. „BOHOTIN” sunt

următoarele:

 

soiuri albe:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Chardonnay, Aligoté.

soiuri roşii/roze:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Băbească neagră, Busuioacă de Bohotin.

 

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha)

 

Pentru vinurile care vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D.:

Maxim 8.000 kg/ha la soiurile: Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin;

Maxim 10.000 kg /ha la soiurile: Merlot, Riesling italian, Fetească albă;

Maxim 12.000 kg /ha la soiul: Fetească regală, Aligote, Băbească neagră;

 

Pentru vinurile care vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T.:

Maxim 7.000 kg /ha la soiurile: Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin;

Maxim 8.000 kg /ha la soiurile: Fetească albă, Merlot, Riesling italian.

 

Pentru vinurile care vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.I.B.:

Maxim 6.000 kg /ha la soiurile: Busuioacă de Bohotin, Muscat Ottonel, Pinot gris.

 

VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)

 

Pentru vinurile care vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D.:

Maxim 52,00 hl/ha la soiurile: Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet

Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin

Maxim 65,00 hl/ha la soiurile: Merlot, Riesling italian, Fetească albă,

maxim 78,00 hl/ha la soiurile: Fetească regală, Aligote, Băbească neagră

 

Pentru vinurile care vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T.:

Maxim 46,00 hl/ha la soiurile: Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet

Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Busuioacă de Bohotin

maxim 52,00 hl/ha la soiurile: Fetească albă, Merlot, Riesling italian

 

Pentru vinurile care vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.I.B.:

Maxim 39,00 hl/ha la soiurile: Busuioacă de Bohotin, Muscat Ottonel, Pinot gris.

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine controlată „BOHOTIN” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite. Strugurii trebuie să fie introduşi cât mai urgent în procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

187,00 g/l la soiurile Fetească regală, Aligote, Riesling italian, Chardonnay, Sauvignon blanc, Fetească albă, Pinot gris, Muscat Ottonel, Sortiment alb, Băbească neagră, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Cabernet Sauvignon , Sortiment roşu, şi Busuioacă de Bohotin, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D.

220,00 g/l la soiurile albe şi 213,00 g/l la soiurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T.

240,00g/l la soiurile Pinot gris, Muscat Ottonel şi Busuioacă de Bohotin , dacă vor purta menţiunea

tradiţională D.O.C.-C.I.B.

 

VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%. Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza produce rii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantaţiei : minim 3.300 plante/ha ( 75% din plante viabile din densitatea iniţial plantată)

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

În plantaţiile din arealul D.O.C. „BOHOTIN”, producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ŞI TRATAMENTELE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru D.O.C. „BOHOTIN” se încadrează în zona viticolă C I.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone. Strugurii provin în proporţie de 100% din această arie geografică.

Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată „BOHOTIN” are o

tărie alcoolică naturală şi dobândită de minim 11,00% vol.,

în funcţie de calitatea strugurilor la recoltare, dată de conţinutul în zahăr.

 

X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. „BOHOTIN”

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu.

Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. „BOHOTIN”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea vinurilor albe este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, ingrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu

aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14° C.

Maturarea vinului se va face în decurs de 6-12 luni, în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc în baricuri.

Maturarea în contact cu lemnul este obligatorie pentru vinurile roşii cu D.O.C. „BOHOTIN”.

Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este obligatorie.

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. ’’BOHOTIN” LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM

 

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu D.O.C. „BOHOTIN” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie :

tărie alcoolică dobandită: minim 11,00% în vol. ;

aciditate totală (acid tartric): minim 4,50 g/l ;

aciditate volatilă (acid acetic):

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,2 g/l, pentru vinurile roşii;

25 miliechivalenti pe litru, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale

extract sec nereducător:

minim 17,00 g/l pentru soiurile albe

minim 18,00 g/l pentru soiurile roze şi roşii;

zaharuri totale (exprimate ca fructoză şi glucoză), g/l, în funcţie de tipul vinului;

dioxid de sulf total, maxim :

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l ;

dioxid de sulf liber : 10-60 mg/l, în funcţie de tipul de vin, astfel :

la vinurile roşii seci, 10-20 mg/l

la vinurile albe şi roze seci, 20-30 mg/l

la vinurile cu rest de zahăr, 50-60 mg/l.

 

b) Caracteristici organoleptice :

1. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-pai sau galben intens, în funcţie de calitatea strugurilor la recoltare, fără urme de oxidare

Miros: aroma tipică de muscat

Gust: fin, delicat, plin, armonios, catifelat

2. Sauvignon:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-canar cu reflexe verzui, strălucitoare, fără urme de oxidare

Miros: aroma de floare de soc şi de citrice verzi.

Gust: fructuos, plăcut acid, cu multă prospeţime;

3. Pinot Gris:

Aspect: limpede

Culoare: galben-limoniu, cu reflexe verzui, strălucitoare, fără urme de oxidare

Miros: aromă de mere văratice proaspăt tăiate

Gust: suplu , aduce a coajă de pâine de secară

4. Fetească regală:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben nuanţe verzui, fără urme de oxidare poate ajunge în timp la galben-auriu.

Miros: aromă de flori de câmp, discretă, uşor învechit aduce a fân cosit şi miere

Gust: savuros, particular, proaspăt şi răcoritor

5. Fetească albă:

Aspect: limpede

Culoare: galben-pai, cu reflexe verzui, fără urme de oxidare.

Miros: delicat, tipic, a flori de viţă de vie

Gust: armonios, cu o fineţe naturală tipică.

6. Chardonnay:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-auriu cu nuanţe verzui

Miros: aromă de flori de salcâm, cu nuanţe de fân proaspăt cosit

Gust: plăcut, floral, echilibrat şi omogen.

7.Aligoté:

Aspect: limpede

Culoare: galben cu nuanţe de la verzui la galben pai

Miros : pământ reavan şi ciuperci champignon

Gust :plin, uşor amărui, nu foarte impresionant, destul de scurt.

8 .Riesling Italian:

Aspect: limpede

Culoare: galben verzui

Miros: amestec de citrice şi flori de câmp

Gust: uşor amărui, aciditate ridicată

9. Busuioacă de Bohotin:

Aspect :limpede ,strălucitor

Culoare: roze cu nuanţe violacee sau culoarea frunzei de ceapă uscată

Miros : amestec de petale de trandafir şi busuioc

Gust: arome plăcute de trandafir, gust lung, impresionant

10. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-rubiniu, întunecat, prin învechire devine roşu-cărămiziu

Miros: aromă distinctă de fructe roşii de padure, prin învechire poate dezvolta nuanţe de violete şi aromă puternică de tanin se îmblânzeşte, aducând a tabac,si pielărie

Gust: ierbos, astringent ; dacă este maturat în baric, capătă nuanţe discrete de vanilie

11. Merlot:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor

Miros: aromă erbacee, inconfundabilă, de strugure în pârgă, zmeură şi fragi

Gust: astringenţa temperată, catifelat; aminteşte de cireşe amare ;

12. Pinot noir:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-maroniu, strălucitor

Miros: aromă schimbătoare de la cireşe, prune, şi vişine putrede

Gust: fin, catifelat, delicat, complex

13. Fetească neagră:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor

Miros: aromă complexă, originală, aduce a prune uscate

Gust: bine constituit, plăcut ,corpolent.

14. Băbească neagră:

Aspect: limpede, nu foarte intens colorat

Culoare: roşu-granat, cu nuanţe violacee

Miros: aromă de fructe proaspete

Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1. Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată „BOHOTIN” se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă cu capacitate de până la maxim 1,5 litri.

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată „BOHOTIN” se utilizează eticheta principală şi contraeticheta (sau eticheta secundară).

 

2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată „BOHOTIN” se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a. denumirea la vânzare: vin cu denumire de origine controlată, însoţită de menţiunea tradiţională C.M.D. , C.T. sau C.I.B., abreviată sau nu;

b. denumirea de origine controlată „BOHOTIN”;

c. denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv ;

d. tăria alcoolică dobândită, în volume ;

e. indicarea îmbuteliatorului/producătorului, cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă

f. “produs în România”;

g. volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri ;

h. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă ;

i. menţiunea “conţine sulfiţi”;

j. tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri : sec, demisec, demidulce, dulce

k. numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

 

3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată „BOHOTIN” pot fi folosite următoarele

indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) alte menţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

c) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;

d) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;

e) denumirea exploatării viticole (plaiului viticol) pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată;

f) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

g) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor ;

recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

h) codul de bare al produsului.

 

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală.

Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea “conţine sulfiţi“

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

 

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

 

Menţiunile tradiţionale:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină ,

C.T. – cules târziu

C.I.B. – cules la înnobilarea boabelor,

date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, în

conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”BOHOTIN”.

Aceste trei menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D.,

D.O.C. – C.T.

D.O.C.-C.I.B..

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “BOHOTIN”,

maturate minim 6 luni în vase de stejar

şi învechite în sticlă timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Rezervă.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “BOHOTIN”

maturate minim un an în vase de stejar

şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin de vinotecă.

 

XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ „BOHOTIN”

 

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată „BOHOTIN”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în alte categorii pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V..

1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C.

Dacă în procesul de certificare vinul declasat nu poate fi încadrat la vin cu indicaţie geografică, acesta se va încadra la alte categorii.

 

XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „BOHOTIN” este

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial

Iaşi, B-dul Ştefan Cel Mare şi Sfânt, Nr.47-49, cam.17,

tel 0040 232 222 992, 000752 100 992,

email iasi@onvpv.ro.

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „BOHOTIN” se face la solicitarea

producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V..

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobândită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care constă în verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros);

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „BOHOTIN”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare şi

control sistematic în toate fazele de producţie.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. controlează:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini;

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant îndreptăţit poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „BOHOTIN”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

DEALU BUJORULUI

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I.DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată ”DEALU BUJORULUI” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “DEALU BUJORULUI” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Factorul natural caracteristic este zona colinară unde plantaţiile viticole îmbracă versanţii lini ai dealurilor care brăzdează Câmpia Covurlui de la nord la sud.

Condiţiile ecoclimatice au un caracter temperat continental mai pregnant decât în podgoriile Zeletin şi Colinele Tutovei. Se deosebesc prin resursele termice mai bogate, care sunt foarte lavorabile pentru cultura soiurilor producătoare de vinuri roşii.

La aceasta contribuie, de asemenea, şi solurile de tipul cernoziomurilor carbonatate, cele levigate (relativ sărace în substanţe nutritive), precum şi orografia terenurilor, frământată cu dealuri având pante abrupte, ce alternează cu versanţi, platouri şi văi.

Expoziţiile predominante sunt cele sud-estice şi sud-vestice

Date ecoclimatice:

temperatura medie anuală 9,8 -10,1oC, suma precipitaţiilor anuale 516-531 mm, suma temperaturilor active 3192-3304oC, suma orelor de insolaţie 1469-1511 şi suma precipitaţiilor active 300-341 mm. Umiditatea relativă a aerului este de circa72-78 %, media pe 10 ani.

Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele termoheliohidric cuprins între 4596 - 4765) în care se încadrează arealul delimitat pentru D.O.C. ”DEALU BUJORULUI” , este pregnant favorabilă pentru producerea vinurilor roşii de înaltă calitate.

Pantele terasate pentru cultivarea viţei de vie fragmentează şi frânează forţa vânturilor şi curenţilor reci.

Pe timp calm, prin încălzirea versanţilor, se asigură o circulaţie domoală a aerului, favorabilă desfăşurării proceselor fiziologice ale plantelor şi acumulărilor calitative în boabele de struguri.

Pantele previn stagnarea excesului de apă, înlesnind încălzirea solului şi prevenind instalarea putregaiului cenuşiu al strugurilor.

Cantitatea de pigmenţi antocianici la soiul Merlot este cu 30% mai mare pe pantă, decât pe amplasamentul de la baza pantei. Conţinutul de antociani poate ajunge la 1300 mg/kg struguri, la soiul Merlot.

Sporul de zaharuri este mai mare cu 10% pe pantă şi cu 15% pe platou sau terasă, decât pe amplasamentele joase. De asemenea, se înregistrează variaţii ale acidităţii totale, care este mai scăzută pe pante, datorită scăderii proporţiei de acid malic din struguri.

Vinurile obţinute pe solurile cernoziomurilor carbonatate, levigate, au o culoare roşie strălucitoare, cu reflexe rubiniuînchis şi sunt foarte generoase, expresive.

Factorul uman aduce tradiţia recoltării pe ales sau în mai multe treceri, cu precădere la soiurile care se pretează la culesul târziu.

Vinurile obţinute în acest areal sunt foarte extractive, cele roşii necesitând o perioadă mai mare de maturare şi învechire decât în alte regiuni viticole din arealul românesc.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. ”DEALU BUJORULUI”

 

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată ”DEALU BUJORULUI”, cuprinde următoarele localităţi situate în judeţul Galaţi:

 

Oraşul Tg. Bujor

localităţile Tg Bujor, Umbrăreşti

Com Vârlezi

satele Vârlezi, Crăieşti

Com Fârţăneşti

satele Viile, Fârţăneşti

Com Jorăşti

satele Jorăşti, Lunca

Com Oancea

satele Oancea, Slobozia Oancea

Com Suceveni

satele Suceveni, Rogojeni

Com Vlădeşti

satele Vlădeşti, Brăneşti

Com Cavadineşti

satele Găneşti, Cavadineşti

Oraş Bereşti,

com suburbana Bereşti-Meria, Balinteşti

Com Smulţi

satul Smulţi

om Drăguşeni

satul Drăguşeni

om Corni

satele Urleşti, Corni

 

2. Denumirea de origine controlată “Dealu Bujorului” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

Viile, Oancea, Bereşti, Smulţi, Târgu Bujor, Vârlezi, Jorăşti, Suceveni, Vlădeşti, Găneşti, Drăguşeni şi Urleşti.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. ”DEALU BUJORULUI” sunt următoarele:

 

soiuri albe:

Fetească albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, Riesling italian, Fetească regală, Aligote, Băbească gri;

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră, Burgund mare, Băbească neagră.

 

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha)

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D. :

maxim 8.000 kg/ha la soiurile: Sauvignon, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagră

maxim 10.000 kg/ha la soiurile: Fetească albă, Riesling italian, Băbească neagră, Merlot, Burgund mare

maxim 12.000 kg/ha la soiurile: Fetească regală, Aligote, Băbeasă gri

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T:

maxim 7.000 kg/ha la soiurile: Cabernet Sauvignon, Fetească neagră

maxim 8.000 kg/ha la soiurile: Fetească albă şi Merlot.

 

VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D. :

maxim 52,00 hl/ha la soiurile: Sauvignon, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Feteasca neagră

maxim 65,00 hl/ha la soiurile: Fetească albă, Riesling italian, Băbească neagră, Merlot, Burgund mare

maxim 78,00 hl/ha la soiurile: Fetească regală, Aligote, Băbeasă gri

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T. :

maxim 46,00 hl/ha la soiurile: Cabernet Sauvignon, Fetească neagră

maxim 52,00 hl/ha la soiurile: Fetească albă şi Merlot.

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine ”DEALU BUJORULUI” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite.

Strugurii trebuie să fie introduşi cât mai urgent în procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

187 g/l la soiurile Fetească regală, Riesling italian, Burgund mare, dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D. ;

204 g/l la soiurile: Muscat Ottonel, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră, dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D.

220 g/l la soiurile albe

213 g/l la soiurile roşii, dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T.

 

VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%. Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza produce rii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei : minim 3.000 plante / ha,

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V. , atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400 - 600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 kg/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

În plantaţiile din arealul D.O.C. ”DEALU BUJORULUI”, producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru D.O.C. ”DEALU BUJORULUI” se încadrează în zona viticolă C I. Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.

Strugurii provin în proporţie de 100% din aria geografică delimitata pentru denumirea de origine controlata.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar

Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar.

Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

Acestea sunt fie lăsate în stare naturală, fie încălzite la o temperatură calificată ca scăzută, medie sau înaltă, dar nu trebuie să fi fost supuse unei combustii, inclusiv la suprafaţă, nu trebuie să fie carbonizate sau friabile la atingere. Nu trebuie să fi fost supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice, altele decât încălzirea.

Nu trebuie să li se adauge niciun produs destinat intensificării aromei lor naturale sau a compuşilor fenolici extractibili.

Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de aşa natură încât cel puţin 95 % din greutate să fie reţinute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).

b) Îmbogăţirea se face conform legislaţiei în vigoare.

c) Îndulcirea este autorizată numai în stadiul de producţie şi numai cu must concentrat rectificat, în interiorul regiunii în care este obţinut vinul în cauză. Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat numai dacă acesta provine din soiul şi din arealul în care este obţinut vinul supus îndulcirii.

d) Cupajarea se poate face doar între categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul respectiv.

e) Acidificare şi dezacidificare

Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

f) Proceduri privind acidificarea şi dezacidificarea se fac în conformitate cu legislaţia în vigoare.

g) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe :

bioxid de carbon utilizat pentru vin cu D.O.C. ”DEALU BUJORULUI” să nu depăşească 2 g/l în vinul astfel tratat

acidul citric utilizat pentru vin cu D.O.C. ”DEALU BUJORULUI” să nu depăşească 1 g/l în vinul astfel tratat

acid metatartric utilizat pentru vin cu D.O.C. ”DEALU BUJORULUI” să nu depăşească 100 mg/l

 

IX. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. ”DEALU BUJORULUI”

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. ”DEALU BUJORULUI”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea vinurilor albe este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii. La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată.

Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14° C.

Maturarea vinului se va face în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc în baricuri.

Maturarea la baric este obligatorie pentru vinurile roşii cu D.O.C. ”DEALU BUJORULUI”.

Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l.

Stabilizarea tartrică este obligatorie.

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR CU

D.O.C. ”DEALU BUJORULUI” LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM

 

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu D.O.C. ”DEALU BUJORULUI” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie :

tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% în volume

aciditate totala (acid tartric): minim 5,50 g/l la soiurile albe şi minim 4,50 g/l la soiurile roşii;

aciditate volatilă (acid acetic):

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,2 g/l, pentru vinurile roşii.

25, respectiv 30 miliechivalenti pe litru, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale,

extract sec nereducător: minim 17 g/l la vinurile albe şi roze şi minim 19 g/l la vinurile roşii;

dioxid de sulf total, maxim :

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut în zaharuri, exprimat ca glucoză şi fructoză, este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut în zaharuri , exprimat ca glucoză şi fructoză, este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

dioxid de sulf liber : 10-60 mg/l, în funcţie de tipul de vin, astfel :

la vinurile roşii seci, 10-20 mg/l

la vinurile albe şi roze seci, 20-30 mg/l

la vinurile cu rest de zahăr, 50-60 mg/l ;

microelemente:

aluminiul, maxim 8 mg/l;

arsenul, maxim 0,2 mg/l;

borul, exprimat în acid boric,

maxim 80 mg/l;

bromul, maxim 1 mg/l;

cadmiul, maxim 0,01 mg/l;

cuprul, maxim 1 mg/l;

fluorul, maxim 1 mg/l;

plumbul, maxim 0,2 mg/l;

staniul, maxim 1 mg/l;

zincul, maxim 5 mg/l;

metanolul:

maxim 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze şi maxim 300 mg/l pentru vinurile roşii;

sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:

maxim 1,50 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru vinurile îndulcite;

maxim 2,00 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat;

maxim 2,50 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula;

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile.

 

b) Caracteristici organoleptice:

 

1. Aligoté:

Aspect: clar, limpede

Culoare: galben verzuie, suficient de stabilă în timp, mai rar galben pai

Miros: tipic, delicat

Gust vin sec, sobru, bine echilibrat, cu aroma specifică soiului şi are un gust specific de pământ.

Vinul, cu o tipicitate specifică arealului cultivat, păstrează mult timp caracterul de prospeţime, delicateţe şi onctuozitate.

2. Fetească regală:

Aspect: clar, lucios

Culoare: galben-verzui

Miros: vinul este uşor echilibrat, vioi, odihnitor

Gust: vinul este sec, uşor, subţire, scurt, cu prospeţime şi fructuozitate şi ceea ce este evident caracteristic este aroma , o aromă florală, interesantă.

Este un vin alb, cu un conţinut de alcool etilic moderat şi cu o aciditate mai ridicată decât a vinului de Feteasca albă. Este de preferat să se consume ca vin tânăr, când este îmbietor, lejer dar elegant

3. Fetească albă:

Aspect: cristalin, clar,

Culoare: galben deschis

Miros: fără o anume aromă , imprimând o anume fineţe şi plinătate.

Gust: este un vin tipic pentru podgoria DEALU BUJORULUI , această tipicitate fiind dovedită prin onctuozitatea gustativă şi senzaţia de catifelare persistentă după înghiţire.

Este un vin de o aleasă fineţe, rotund, catifelat, amplu , corpolent.

Fermentat cu grijă la temperatură scăzută, vinul poate dezvolta o interesantă aromă secundară de fermentaţie, care pe fondul fineţii specifice soiului şi a lipsei aromei de soi, poate conferi vinului o savoare cu totul remarcabilă

4. Riesling italian:

Aspect: clar , lucios

Culoare: galben deschis

Miros: are o aromă de fermentare foarte plăcută.

Reprezintă unul din cele mai bune vinuri ale podgoriei DEALU BUJORULUI.

Gust: Principalele sale caracteristici, fructuozitatea, prospeţimea şi aroma fac ca vinului să i se atribuie calificativul de vin reconfortant.

Însuşirile organoleptice ale vinului îi împrimă Rieslingului o distincţie deosebită. Este un vin sec , curat si sobru.

5. Sauvignon:

Aspect: transparent ,clar

Culoare: alb verzui evoluează spre nuanţe gălbui, prin invechire capatand nuante de galben pai

Miros: face parte din vinurile semiaromate, dar aroma sa , deşi uşor discretă, este cea mai suava din toate aromele vinurilor şi deosebit de apreciată.

Este aroma florilor de viţă de vie, delicată şi proaspătă,o aromă care conferă multa personalitate vinului .

Gust: vinul este echilibrat, amplu, lung mai puţin corpolent decât Chardonnay, dar mult mai vioi şi mai odihnitor decât acesta

6. Băbească gri:

Aspect: limpede, lucios

Culoare: reflexe galben verzui

Miros: vinurile provenite din acest soi se diferenţiază net de cel al vinurilor din alte soiuri albe, remarcându-se prin unicitate. Acest profil pe parcursul examinării, îşi păstrează structura vegetal – fructuos - floral.

Un vin plăcut curat, cu o aciditate ce atrage după ea senzaţii de fructe verzi şi cârcei de viţă de vie.

Primul nas este inconfundabil şi asociază note vegetale intense mai rar întâlnite, frunze de viţă de vie şi de iarba proaspăt cosită.

Gust: vinul prezintă o prospeţime peste medie, asociată cu o fructuozitate şi o extractivitate de nivel mediu, bine evidenţiate la atacul asupra cavitaţii bucale.

Aşadar, aciditatea vinului susţine fructuozitatea, dar îi evidenţiază şi fineţea şi amplitudinea gustativă, astfel încât sprijină întreaga sa structură gustativă.

Vinul este sec, cu aciditate ridicată , plin de prospeţime şi supleţe atunci când este consumat tânăr.

7. Muscat Ottonel:

Aspect: transparent strălucitor

Culoare: galben-pai cu reflexe verzui

Miros: se evidenţiază prin aroma plăcută tip muscat dată de alcoolul terpenic – linalol, conţinut de bobul de strugure, aceasta (aroma) fiind pusă în valoare de condiţiile ecoclimatice specifice arealului de cultură.

Gust: Aroma tipică de muscat evoluează prin învechire de scurtă durată într-un buchet foarte complex, prin gust fin şi delicat.

Gustul este uşor citric, mineral, cu senzaţii dulci de flori albe. Vioi, cu un bun echilibru intre zahar-aciditate.

8. Băbească neagră:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşie-vie, mai puţin intensă, cu nuanţe strălucitoare de coacăze

Miros:. Se remarcă o aromă specifică de strugure bine copt, exprimată intens la vinul tânăr. În timpul maturării şi învechirii, vinul conservă foarte bine aroma de strugure, ceea ce face ca provenienţa sa ampelografică să fie recunoscută chiar şi după mulţi ani de păstrare.

Gust: puţin astringent datorită conţinutului mai redus de tanin decât în cazul vinurilor roşii clasice, este proaspăt, plăcut. Vinurile de Băbească neagră sunt uşoare, lejere si fructuoase, cu o aciditate echilibrată.

Este vinul de excepţie pentru arealul DEALU BUJORULUI el aparţinând acestor meleaguri din timpuri memorabile.

9. Fetească neagră:

Aspect: lucios,clar, limpede

Culoare: rosu-rubiniu intens

Miros: discret dar foarte specific, ceva care sugerează mirosul de prune uscate ( nu afumate). Când vinul este mai vechi apar şi uşoare nuanţe de scorţişoară

Gust: este amplu, catifelat, armonios, este corpolent şi se remarcă prin aroma fină, în care gustul acestui soi nobil de struguri interferează cu acela de coacăze negre şi prune uscate

Conţinutul în tanin îl face astringent conferindu-i o bună structură şi îi dilată evoluţia gustativă.

În postgust se exprimă intens dând senzaţii de dulceţuri uşoare. Aciditatea ridicată echilibrează notele taninoase şi ii dă prospeţime fapt care promite şi o evoluţie frumoasă vinului.

10. Cabernet Sauvignon:

Aspect: lucios, strălucitor

Culoare: intensă roşu cu nuanţe de violaceu când este tânăr , roşu rubiniu intens când are peste 2 ani vechime.

Miros: de stafidă neagră, aromă distinctă de vegetaţie sălbatică, de iarbă, de ciorchine, în prima fază. Prin învechire aduce a mure, prune coapte, vişine, cafea, în funcţie de vârstă.

Gust: poate avea vioiciune şi chiar o tentă de opulență, deşi de obicei încheie cu o astringenţă fermă, este rustic, corpolent, viguros, extractiv, plin , cu un caracter gustavo - olfactiv ierbos.

11. Merlot:

Aspect: limpede, clar

Culoare: vinul se remarcă in special prin culoarea sa roşie rubinie, stralucitoare

Miros: Parfumul şi aroma sunt delicate şi asociate fructelor de pădure, de zmeură proaspătă

Gust: proaspăt al vinului este plin şi catifelat, irepetabil prin supleţea sa. Vinul este mai moale, mai delicat, cu o intensitate colorantă şi cu aciditate ceva mai scăzută decât a soiului Cabernet Sauvignon.

Prin maturare şi învechire Merlot-ul câştigă un buchet atrăgător şi persistent în senzaţiile postgustative

12. Burgund mare:

Aspect: limpede, clar

Culoare: intens colorat, cu nuante de la roşu-violaceu spre rosu-granat

Miros: atrage atenţia printr-un nas foarte proaspăt, în care se simt puternic aromele de fructe roşii de pădure.

Gust: echilibrat, prezintă un caracter olfactiv plăcut de coacăze roşii în amestec cu fructe de pădure. Vinul are prospeţime evidentă şi echilibru gustativ; este un vin uşor şi confirmă din plin aromele fructate. Postgustul este plăcut şi de buna calitate, deşi este cam scurt.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1. Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată ”DEALU BUJORULUI” se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă de la 0,25 litri până la 3,0 litri.

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată «Dealu Bujorului » se utilizează eticheta principală şi contraeticheta (sau eticheta secundară).

 

2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”DEALU BUJORULUI” se folosesc următoarele indicaţii obligatorii:

a) vin cu denumire de origine controlată, însoţită de menţiunea tradiţională, abreviată sau nu, în funcţie de stadiul maturării strugurilor la recoltare:

C.M.D.- cules la maturitatea deplină;

CT- cules târziu;

b) denumirea de origine controlată ”DEALU BUJORULUI”;

c) tăria alcoolică dobândită, în volume ;

d) produs în România ;

e) indicarea îmbuteliatorului/producătorului;

f) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri

g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării

se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă

h) menţiunea “conţine sulfiţi”

i) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).

 

3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”DEALU BUJORULUI” pot fi folosite şi următoarele indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv;

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce

d) alte menţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare

e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie

f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;

g) denumirea plaiului viticol pentru vinurile provenite în exclusivitate din plaiul respectiv;

h) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la

procesul de elaborare a vinului;

i) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

j) codul de bare al produsului.

 

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea « conţine sulfiţi »

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

 

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

 

Menţiunile tradiţionale:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină,

C.T. – cules târziu ,

date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de

sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”DEALU BUJORULUI”.

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D. ,

D.O.C. – C.T.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “DEALU BUJORULUI”,

maturate minim 6 luni în vase de stejar

şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Rezervă.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “DEALU BUJORULUI”

maturate minim un an în vase de stejar

şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin de vinotecă.

 

XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ “DEALU BUJORULUI”

 

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată “DEALU BUJORULUI” , sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferioare pe baza unor proceduri elaborate de autoritatea competentă.

1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. în alte categorii.

Agentul economic căruia i s-a declasat vinul poate face contestaţie asupra deciziei luate în termen de 15 zile, pe care o va adresa O.N.V.P.V. Pe baza rezultatelor expertizei, O.N.V.P.V. va adopta decizia definitivă în decurs de 15 zile de la înregistrarea contestaţiei. Agentul economic în cauză va înscrie în evidenţele sale decizia definitivă.

 

XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlată “DEALU BUJORULUI” este

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.) , prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului Teritorial:

oras Focşani, str Republicii nr 52

tel. 0040237235616

e-mail galati@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C. , controlul vinurilor cu D.O.C. şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată “DEALU BUJORULUI” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobândită;

zaharuri totale exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care constă în verificarea caracteristicilor, aşa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros )

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită periodic la nivelul denumirii de origine controlată ”DEALU BUJORULUI”; această Comisie este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, reprezintă o combinaţie între:

eşantionare şi

control sistematic în toate fazele de producţie.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. controlează:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant îndreptăţit conform legislaţiei in vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată “DEALU BUJORULUI” , în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

 

NICOREŞTI

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I. DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată ”NICOREŞTI ” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ

 

Podgoria Nicoreşti se află situată in partea de est a Romaniei, intre raurile Siret şi Barlad.

Factorul natural caracteristic este zona colinară, terminaţiile Dealurilor Moldovei.

Litologia podgoriei se caracterizează prin prezenţa depozitelor de loess din pleistocenul superior la nivelul campiei inalte şi prin sedimente de solificare pe versanţi.

Aceste sedimente au rezultat dintrun facies cu argile, nisipuri şi pietrişuri aparţinand pleistocenului inferior.

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse in arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “NICOREŞTI” se datorează in mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani, vinurile obţinute in acest areal sunt extractive, pentru cele roşii, in vederea obţinerii varfului de calitate, fiind necesară o perioadă de maturare şi invechire cuprinsă intre 3 şi 5 ani.

Tipurile de sol sunt: cernoziomurile, cernoziomurile cambice, solurile cenuşii, afectate pe versanţi datorită procesului de eroziune.

Relieful are aspectul unui platou, care se inclină lent (sub 2-3°), de la altitudinea de 250-300 m in N şi NV pana la cea de 80-100 m spre E şi SE.. Suprafaţa platoului este rar, dar adanc fragmentată de văile afluente Barladului prin pante de 5-15°. Versantul Siretului are pante de 50-90°, supuse unor active surpări şi eroziuni torenţiale.

Hidrografia: podgoria este drenată distanţat, dar relativ adanc de văile autohtone: Tecucelu, Berheciu şi Pereschivu, afluenţi ai Barladului dinspre SE.

Alimentarea acestor rauri este dominant pluvio-nivala (80-85%) şi redus subterană (10-15%), cu un regim anual al scurgerilor capricios.

Panzele subterane captive, se găsesc cantonate la adancimi mari, la baza complexului aluvionar piemontan. Stratele acvifere freatice sunt de regulă sărace şi discontinue in spaţiu şi timp.

Pe ansamblu, rezervele de apă, specifice regiunilor piemontane sunt reduse.

Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie predominant sudică şi sud-estică. Rezultă o varietate distinctă de situaţii topoclimatice, specifice plaiurilor viticole din acest areal, in aceleaşi condiţii de latutidine, longitudine şi soi cultivat.

Microclimatul cu influenţe mediteraneene aduce in zonă toamne lungi.

Date ecoclimatice:

Perioada de vegetaţie cu valoare medie de 184 zile, cu extreme cuprinse intre 152-211 zile vegetaţie activă.

Temperatura medie : 9,9° C

Suma precipitaţiilor 506 (297 -739).

Suma temperaturilor din perioada de vegetaţie 3246° C

Insolaţia din perioada de vegetaţie 1506 ore

Precipitaţii din perioada de vegetaţie activă, mm: 317 (178 - 611)

Indicele de aptitudine oenoclimatice 4688.

Pe timp calm, prin incălzirea versanţilor, se asigură o circulaţie domoală a aerului, favorabilă desfăşurării proceselor fiziologice ale plantelor şi acumulărilor calitative in boabele de struguri.

Pantele previn stagnarea excesului de apă, inlesnind incălzirea solului şi prevenind instalarea putregaiului cenuşiu al strugurilor toate aceste condiţii ducand la obtinerea unor vinuri cu reputaţie naţională si internaţională

Astfel denumirea de Nicoreşti işi menţine vocaţia de a produce vinuri roşii foarte bune.

Vinurile se disting in primul rand prin culoarea lor roşie vie şi strălucitoare, prin caracteristici de aromă care nu

se indepărtează prea mult de cea a strugurilor , printr-un gust foarte plăcut şi armonios dat de un conţinut moderat de alcool, de o aciditate mai ridicată, care conferă vinurilor vioiciune şi prospeţime, de lipsa astringenţei, datorată unui conţinut nu prea ridicat in tanin.

Vinurile sunt seci şi suple, se beau uşor chiar in primul an după obţinerea lor. Vinurile de Băbească obţinute in anii

favorabili evoluează insă foarte bine printr-o invechire nu prea lungă la vas şi sticle.

Cantitatea de pigmenţi antocianici a soiurilor roşii este cu 60 % mai mare pe pantă, decat pe amplasamentul de la baza pantei. Conţinutul de antociani poate ajunge la 1.647 mg/kg struguri, la Fetească neagră.

Sporul de zaharuri este mai mare cu 9,00% pe pantă si cu 14,00% pe platou sau terasă, decat pe amplasamentele joase. De asemenea, se inregistrează variaţii ale acidităţii totale, care este mai scăzută pe pante, datorită scăderii proporţiei de acid malic din struguri.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. „NICOREŞTI”

 

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “Nicoreşti”, cuprinde următoarele localităţi situate in judeţul Galaţi:

 

Comuna Cosmeşti

satul Cosmeşti

comuna Nicoreşti

satele Nicoreşti, Dobrineşti, Sarbi, Braniştea, Grozăveşti, Ionăşeşti, Mălureni, Coasta Lupei, Piscu Corbului, Fantani

Comuna Buciumeni

satele Hanţeşti, Vizureşti, Buciumeni

Comuna Ţepu

satele Ţepu şi Ţepu de Sus

Comuna Poiana

satele Poiana, Vişina, Huleşti

Comuna Matca

satele Matca

Comuna Iveşti

satele Ivesti si Buceşti

Comuna Umbrăreşti

satele Umbrăreşti şi Torceşti.

 

2. Denumirea de origine controlată “NICOREŞTI” poate fi completată, in funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

DEALUL DELEANU, DOBRINEŞTI, IONĂŞEŞTI, PISCU CORBULUI, COASTA LUPEI, GROZĂVEŞTI, BRANIŞTEA, DEALUL ULMULUI, BUCIUMENI, ŢEPU.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor D.O.C. ”NICOREŞTI” sunt

următoarele:

 

soiuri albe:

Sauvignon, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel.

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească neagră, Băbească neagră.

 

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha)

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D. :

maxim 9.000 kg/ha la soiurile: Sauvignon, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon şi Fetească neagră

maxim 10.000 kg/ha la soiurile: Merlot, Fetească albă şi Riesling italian

maxim 12.000 kg/ha la soiurile: Fetească regală şi Băbească neagră

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T. :

maxim 8.000 kg/ha la soiurile: Cabernet Sauvignon, Fetească neagră

maxim 9.000 kg/ha la soiurile: Merlot.

 

VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D. :

maxim 65,00 hl/ha la soiurile: Sauvignon, Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon şi Fetească neagră

maxim 70 hl/ha la soiurile: Merlot, Fetească albă şi Riesling italian

maxim 78 hl/ha la soiurile: Fetească regală şi Băbească neagră

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T. :

maxim 60 hl/ha la soiurile: Cabernet Sauvignon, Fetească neagră

maxim 65 hl/ha la soiurile: Merlot

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine controlată ”Nicoreşti” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite.

Strugurii trebuie să fie introduşi cat mai urgent in procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

 

187,00 g/l la soiurile Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Sauvignon, Fetească albă,

Riesling italian, Fetească regală, Băbească neagră, dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D. ;

220,00 g/l la soiurile albe şi 213,00 g/l la soiurile roşii, dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T.

 

VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.

Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza produceriivinului pentru care se acordă denumirea de origine controlată.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei : minim 3.000 plante / ha,

irigarea: admisă numai in anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V., atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de ingrăşăminte chimice in doze moderate (fertilizarea cu azot in doză de maximum 75 hg/ha).

In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

In plantaţiile din arealul D.O.C. ”NICOREŞTI” , producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

In acest scop ei trebuie să asigure intreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de intoarcere.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru D.O.C. ”NICOREŞTI” se incadrează in zona viticolă C I.

Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.

Strugurii provin in proporţie de 100% din aria geografică a Podgoriei Nicoresti.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei in vigoare.

Vinul produs in arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată „Nicoreşti” are o tărie alcoolică dobandită de min. 11 % vol. in funcţie de calitatea strugurilor la recoltare, dată de conţinutul in zahăr.

a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar

Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar. Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

b) Îmbogăţirea se face conform legislaţiei in vigoare.

c) Îndulcirea se face conform legislaţiei in vigoare şi este autorizată numai in stadiul de producţie numai cu must concentrat rectificat, in interiorul regiunii in care este obţinut vinul in cauză.

Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat numai dacă acesta provine din soiul şi din arealul in care este obţinut vinul supus indulcirii.

d) Cupajarea se poate face doar intre categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul respectiv.

e) Acidificare şi dezacidificare se face conform legislaţiei in vigoare.

 

X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. „NICOREŞTI”

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a

fi obţinut, in funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea

mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă in vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitand pe cat posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile in timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau făramiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. „NICOREŞTI”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai intre mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea vinurilor albe este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii. La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face inainte ca zahărul să fie complet metabolizat, cand tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decat cea proiectată.

Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitandu-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14 oC.

Maturarea vinului se va face in funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc in baricuri.

Invechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare cand conţinutul in fier este mai mare de 6 mg/l.

Stabilizarea tartrică este obligatorie.

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. ”NICOREŞTI” LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM

 

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu D.O.C. ”NICOREŞTI” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% vol.;

aciditate totala (acid tartric):

minim 5,50 g/l la soiurile albe

minim 4,50 g/l la soiurile roşii

aciditate volatilă (acid acetic):

18 miliechivaleţi pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenţi pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii.

25, respectiv 30 miliechivalenţi pe litru, in funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale

extract sec nereducător:

minim 17,00 g/l la vinurile albe şi roze

minim 19,00 g/l la vinurile roşii

dioxid de sulf total, maxim :

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut in zaharuri, exprimat ca glucoză şi fructoză, este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut in zaharuri, exprimat ca glucoză şi fructoză,

este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

dioxid de sulf liber : 10-60 mg/l, in funcţie de tipul de vin, astfel :

la vinurile roşii seci, 10-20 mg/l

la vinurile albe şi roze seci, 20-30 mg/l

la vinurile cu rest de zahăr, 50-60 mg/l.

 

b) Caracteristicile organoleptice:, vinurile nu sunt la fel ca in Banat e

1. Sauvignon:

Aspect: limpede, cristalin

Culoare : galben-verzui

Miros: ca vin tanăr are aroma delicată şi suavă a florilor de viţă de vie

Gust: semiaromat, echilibrat, amplu şi lung. Aciditatea specifică zonei Nicoreşti ii conferă prospeţime şi vioiciune.

2. Fetească regală:

Aspect: limpede, strălucitor

Culoare: galben-pai

Miros: aromă florală intensă, specifică soiului, foarte plăcută şi fină

Gust: plăcut şi catifelat, bine conturat, nu foarte corpolent; construit pe suportul unei bune acidităţi face ca vinul proaspăt să fie sprinţar şi imbietor, caracteristic arealului Nicoreşti.

3. Riesling italian:

Apect: limpede, cu luciu

Culoare: galben-verzui

Miros: aromă de fermentare plăcută şi discretă, cu uşoare note minerale

Gust: vin sec şi sobru, are vinozitate şi personalitate aparte dată de armonia gustativă şi echilibrul perfect al elementelor sale de compoziţie.

4. Muscat Ottonel:

Aspect: transparent, strălucitor

Culoarea: galben-verzui cu nuanţe aurii

Miros: se evidenţiază prin aroma plăcută tip Muscat; aroma este puternică şi uşor sesizabilă, cu caracter floral nu foarte persistent, fiind pusă in valoare de condiţiile ecoclimatice specifice podgoriei Nicoreşti.

Gust: vinul este este rotund, elegant, armonios, curgător şi se remarcă prin fineţea sa, in lipsa oricărei asperităţi,

5. Fetească albă:

Aspect: limpede

Culoare: alb-verzui spre alb-gălbui

Miros: aromă discretă de miere sau de flori de viţă, savoare remarcabilă dată de aroma secundară de fermentaţie, intensă şi plăcută

Gust: armonie gustativă dată de echilibrul perfect al elementelor de compoziţie, vin fin, elegant, cu o aciditate care il face vioi şi proaspăt.

6. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede

Culoare: roşie intensă cu nuanţe violacee la vinul tanăr şi o frumoasă nuanţă rubinie obţinută prin invechire

Miros: aromă absolut specifică amintind-o pe cea de vegetaţie sălbatică, cu seve puternice, peste care se suprapune un buchet nobil şi complex realizat prin invechire.

Gust: armonios, bazat pe o fericită imbinare intre alcool, aciditate şi tanin. Vinul este dur şi aspru in primul an, dar se rotunjeşte devenind suplu şi catifelat prin invechire.

7. Merlot:

Aspect: limpede, strălucitor

Culoare: vie, roşu-rubiniu intens

Miros: aroma specifică ce sugerează olfactiv zmeură proaspătă; dezvoltă prin invechire un buchet valoros şi complex.

Gust: moale şi delicat, mai puţin aspru, catifelat dar plin, armonios şi cu o persistenţă gustativă ridicată.

8. Fetească neagră:

Apect: limpede, cristalin

Culoare: roşie rubinie strălucitoare, destul de intensă, cu nuanţe vişinii.

Miros: aroma particulară foarte plăcută, care se apropie de cea a coacăzelor negre şi prunelor uscate

Gust: echilibrat, ferm, in care intervine o aciditate plăcută ce il face savuros, vioi şi atractiv; prin invechire apar uşoare nuanţe de scorţişoară.

9. Băbească neagră:

Aspect: limpede, cu luciu

Culoare: roşie de o intensitate moderată, dar vie şi strălucitoare

Miros: aromă specifică strugurelui, intensă şi originală

Gust: foarte plăcut şi armonios, dat de un conţinut moderat de alcool, de o aciditate mai ridicată, care conferă vinurilor vioiciune şi prospeţime; lipsa astringenţei se datorează unui conţinut nu prea ridicat de taninuri.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1. Imbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată ”NICOREŞTI” se face, in mod obligatoriu, in butelii de sticlă sau alte materiale admise de legislaţia in vigoare pentru vinurile cu denumire de origine controlată, de capacităţi cuprinse intre 0,25 pană la 3,0 litri.

Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

In sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată “NICOREŞTI” se utilizează eticheta principală şi contraeticheta (sau eticheta secundară).

2. In etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “NICOREŞTI” se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a) denumirea la vanzare: vin cu denumire de origine controlată, insoţită de menţiunea tradiţională C.M.D.- cules la maturitate deplină sau C.T.-cules tarziu, abreviată sau nu;

b) denumirea de origine controlată “NICOREŞTI”;

c) tăria alcoolică dobandită, in volume;

d) produs in Romania;

e) indicarea imbuteliatorului/producătorului, cu caracterele cele mai mici folosite in inscripţionările de pe etichetă;

f) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se inscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă;

h) menţiunea “conţine sulfiţi”;

i) numarul din R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).

 

3. In etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “NICOREŞTI” pot fi folosite şi următoarele

indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv;

c) tipul vinului dat de conţinutul său in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) alte menţiuni, in conformitate cu legislaţia in vigoare;

e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie;

f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;

g) denumirea exploatării viticole (plaiului) pentru vinurile provenite in exclusivitate din plaiul indicat;

h) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

i) se pot inscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor ;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mancăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

j) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea ≪conţine sulfiţi≫

Indicaţiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

 

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

 

Menţiunile tradiţionale:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină

C.T. – cules târziu,

date de conţinutul in zaharuri la recoltarea strugurilor, in conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”Nicoreşti”. Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie in intregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D.

D.O.C. – C.T.

In cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “NICOREŞTI”,

maturate minim 6 luni in vase de stejar

şi invechite in sticla timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională „Rezervă”.

In cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “NICOREŞTI”

maturate minim un an in vase de stejar

şi invechit in sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională „Vin de vinotecă”.

 

XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ “NICOREŞTI”

 

In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată “NICOREŞTI”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate in alte categorii pe baza unor proceduri elaborate de auoritatea competentă.

1. Declasarea vinurilor D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. in vin cu indicaţie geografică sau in alte categorii.

 

XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată “NICOREŞTI” este Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectorat Adresa Inspectoratului Teritorial:

oras Focsani, str Republicii nr 52

tel. 0040237235616, telef mobil 0752100982,

e-mail galati@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlată “NICOREŞTI” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală și dobandită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză și glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor, aşa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) si lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată “NICOREŞTI”; Comisia este alcătuita din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare şi control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată “NICOREŞTI”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

DEALURILE MOLDOVEI

I.G.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu indicaţie geografică

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I.DEFINIŢIE

 

Indicaţia geografică DEALURILE MOLDOVEI se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II.LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICA

 

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru indicaţia geografică “DEALURILE MOLDOVEI” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Este cea mai mare regiune viticolă din România. Ea inglobează numeroasele plantaţii din spaţiul predominant deluros-colinar, cuprins între Subcarpaţii Moldovei, Carpaţii de curbură, valea Prutului şi valea Siretului inferior.

Arealul delimitat pentru indicaţia geografică “DEALURILE MOLDOVEI” cuprinde un număr de 9 podgorii şi anume: Cotnari, Iaşi, Huşi, Colinele Tutovei, Dealu Bujorului, Nicoreşti, Iveşti, Covurlui şi Zeletin.

Încadrate în aceste podgorii sunt şi 8 centre viticole independente:

Hlipiceni, Plugari şi Probota în nord, Vaslui în centru, Griviţa şi Nămoloasa în sud, Bozieni şi Răcăciuni in vestul regiunii.

Regiunea este profilată pe producerea vinurilor şi în mai mică masură a strugurilor de masă. Vinurile obtinuţe, în cea mai mare parte albe, sunt într-o paletă largă, începând de la cele de consum curent, până la cele de calitate superioară în mod natural dulci, care pot sta alături de cele mai bune vinuri ale lumii (Sauternes, Lacrima Cristi s.a.). Producţia de vinuri roşii are un caracter insular.

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu indicaţie geografică a Dealurilor Moldovei include plantaţiile de pe plaiurile moldave, începând de la Hlipiceni (jud.Botoşani) până la Smârdan (jud. Galaţi).

Ca urmare, între ecoclimatul din partea de nord şi partea de sud există diferenţe apreciabile care se reflectă în cantitatea şi calitatea producţiei viti-vinicole obţinute.

În ansamblul său, ecoclimatul, cu puternice influenţe est-europene, este caracterizat prin resurse heliotermice cu valori relativ mari, in timp ce resursele hidrice sunt evident mici.

Resursele heliotermice superioare se conjugă, de asemenea, cu nivelurile mai mari pentru mediile multianuale privind temperaturile de la înflorit (18.5 - 19,5°C), temperatura medie a lunii iulie (21,4°C), media maximelor din luna august (26,7°C) etc.

Numărul zilelor fără îngheţ este în medie de 214 zile, a celor ce definesc intervalul cu temperaturi medii diurne active este de 183 zile, perioada de vegetaţie fiind de 171 zile.

Iarna se înregistrează o medie a temperaturilor extreme minime de - 29,1°C ajungând până la - 32,5°C, la Răcăciuni.

Altitudinea medie a versantilor ocupaţi de către plantaţiile viticole este de 179m.

Podişul Moldovei ,pe care este amplasat în mare măsura arealul delimitat pentru indicaţia geografică “DEALURILE MOLDOVEI”, s-a format ca urmare a prăbuşirii unei zone din vest a Podișului Podolic, în care au pătruns apele unei mări. Mai târziu râurile au umplut depresiunea cu depuneri, formând văi largi și dealuri domoale.

Arealul delimitat pentru indicaţia geografică “DEALURILE MOLDOVEI”, are fundament de platformă, iar nivelarea de suprafață s-a făcut pe roci sedimentare mio-pliocene dispuse monoclin, spre sud, sud-est. Nivelările prin eroziune, a culmilor superioare, au început în postsarmațian, de la noed spre sud, și s-au extins până în postvillafranchian. Concomitent, tot de la nord la sud, s-a realizat fragmentarea pe verticală, precum și o eroziune diferențială importantă, care a impus un dezvoltat relief de cueste (pe gresii și calcare sarmatice), dar și separarea a patru subtipuri de podiș, echivalente celor trei subregiuni (Podișul Sucevei, Câmpia Moldovei și Podișul Bârladului, ultimul

cu alte două subtipuri).

În sarmațianul superior, dar șila sfârșitul pliocenului s-au depus și formațiuni piemontane, păstrându-se urme mai ales în Podișul Sucevei și în partea de sud (Colinele Tutovei și Podișul Covurluiului).

În aceasta zonă, cultivarea viţei de vie este o ocupaţie de bază a populaţiei, istoricul acestei îndeletniciri pierzându-se în negura vremurilor.

Numeroase mărturii arheologice atestă că geto-dacii dispuneau de suprafeţe importante cultivate cu viţă de vie, amplasate mai ales în zona deluroasă, subcarpatică Geograful Strabon (66 I.H. – 24 D.H.) relatează despre amploarea pe care o luase cultura viţei de vie pe timpul regelui Burebista (70-44 I.H.), care, sfătuit de marele preot Deceneu, ar fi dispus să fie distruse plantaţiile viticole pentru a evita abuzurile populaţiei.

În perioada migraţiei popoarelor, cultura viţei de vie a continuat ca o ocupaţie tradiţională

Începând cu sec. al XIV-lea, viticultura apare tot mai frecvent în documentele istorice. Astfel, domnitorul Alexandru cel Bun a instituit funcţia de paharnic şi de pârcălab pentru viile de la Cotnari.

Cronicarul maghiar Anton Verancsiscs (1504-1573), afirmă în lucrarea Descrierea Transilvaniei, Moldovei şi a Ţării Româneşti că: „în tot locul se ivesc dealuri acoperite cu vii, iar vinurile, fie că le vrei tari sau slabe, aspre sau dulci, albe sau roşii, sunt aşa de bune la gust şi de soi aşa de ales încât nu mai doreşti nici vinurile de Falern din Campania şi, chiar comparându-le, îţi plac mai mult acestea”.

Doar câţiva ani mai târziu, la 1646, misionarul catolic Marcus Bandinus, în însemnările sale din Codex Bandinus, menţionează: „Toată partea meridională a Moldovei produce aşa de mult vin încât la timpul culesului se vinde o vadră (10 l) cu patru bani şi iarna se vinde cu şase sau cu şapte”.

Precizările şi mai edificatoare şi în cunoştinţă de cauză sunt cele ale marelui istoriograf şi cărturar român Dimitrie Cantemir, referitoare la viticultură şi vin, consemnate în „Descriptio Moldavia: „pe toate celelalte bogăţii ale pământului le întrec viile alese, înşiruite pe o lungă fâşie între Cotnari şi Dunăre; sunt aşa de rodnice încât un singur pogon (24 de stânjeni pătraţi) dă adesea patru până la cinci sute măsuri de vin (măsura 40 l)...” sau: „Vinul cel mai ales este cel de Cotnari...

Cutez să susţin că este mai ales şi mai bun decât vinaţurile europeneşti”, adăugând în continuare: „Aceste vii nu sunt de folos numai localnicilor ţării pentru nevoile lor ci preţul scăzut atrage aici negustori ruşi, leşi şi chiar unguri, care duc la ei în ţară an de an, mai mult vin”.

În perioada prefiloxerică au fost obţinute soiurile locale şi au fost alcătuite pentru fiecare podgorie sortimentele proprii de soiuri. Tehnologia de cultură era simplă, iar prevenirea şi combaterea bolilor şi dăunătorilor nu ridicau probleme deosebite.

Vinurile produse în acest areal sunt produse într-o gamă destul de largă, de la seci până la dulci sau licoroase, albe, roze sau roşii.

Cu toate acestea ele formează o unitate destul de bine individualizată în paleta vinurilor româneşti.

În general sunt vinuri lejere, nu prea extractive, cu conţinut alcoolic moderat, uşor acide în nordul arealului, cu un „vârf” de aciditate in zona de mijloc, unde aciditatea naturală exprimată in g/l acid tartric poate ajunge în unii ani la valori de 11-12g/l , ceea ce recomandă zona ca fiind excelentă pentru producerea de vinuri spumante.

Vinurile roşii sunt de la slab colorate în nordul podgoriei, până la intens colorate în sud.

 

III.DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ „DEALURILE MOLDOVEI”

 

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu indicaţie geografică DEALURILE MOLDOVEI, se întinde pe teritoriul judeţelor Galaţi, Vaslui, Iaşi, Botoşani, Neamţ si Bacău astfel:

 

1.1. Judeţul Galaţi

Comuna Bălăbăneşti, cu satele Bălăbăneşti, Lungeşti, Bursucani, Cruceanu, Rădeşti, Zimbru.

Comuna Bălăşeşti,

cu satele Bălăşeşti, Ciureşti, Ciureştii Noi, Pupezeni

Comuna Cerţeşti,

cu satele Cerţeşti, Cârlomăneşti, Cotoroaia

Oraşul Târgu Bujor,

cu satele Moscu, Umbrăreşti.

Comuna Băneasa,

cu satele Băneasa, Roşcani

Comuna Fârţăneşti

cu satele Fârţăneşti, Viile

Comuna Jorăşti

cu satele Jorăşti, Lunca, Zărneşti

Comuna Vârlezi

cu satele Vârlezi, Crăieşti

Comuna Drăguşeni

cu satele Drăguşeni, Adam, Căuieşti, Fundeanu, Nicopole, Ştieţeşti, Ghingheşti

Comuna Smulţi

cu satul Smulţi

Comuna Corni

cu satele Corni, Urleşti, Măcişeni

Comuna Folteşti

cu satele Folteşti, Stoicani

Comuna Măstăcani

cu satele Măstăcani, Chiraftei

Comuna Oancea

cu satele Oancea, Slobozia Oancea

Comuna Suceveni

cu satele Suceveni, Rogojeni

Comuna Vlădeşti

cu satele Vlădeşti, Brăneşti

Comuna Cavadineşti

cu satele Cavadineşti, Comăneşti, Găneşti, Vădeni

Orasul Bereşti

Comuna Bereşti – Meria,

cu satele Slivna, Aldeşti, Prodăneşti, Pleşa, Puricani, Onciu, Săseni, Bereşti - Meria, Balinteşti

Comuna Nicoreşti

cu satele Nicoreşti, Braniştea, Coasta Lupei, Dobrineşti, Fântâni, Grozăveşti, Ionăşeşti, Mălureni, Piscu Corbului, Sârbi, Poiana, Vişina

Comuna Cosmeşti

cu satele Cosmeşti, Cosmeşti - Vale, Furcenii Vechi, Furcenii Noi, Satu Nou

Comuna Buciumeni

cu satele Buciumeni, Tecucelu Sec, Vizureşti, Hănţeşti

Comuna Ţepu

cu satele Ţepu, Ţepu de Sus

Comuna Barcea

cu satele Barcea, Podoleni

Comuna Iveşti

cu satele Iveşti, Buceşti

Comuna Lieşti

cu satul Lieşti

Comuna Umbrăreşti

cu satele Umbrăreşti, Torceşti

Comuna Drăgăneşti

cu satele Drăgăneşti, Malu Alb

Comuna Movileni

cu satul Movileni

Comuna Corod

cu satele Corod, Blânzi, Brătuleşti, Cărăpceşti

Comuna Matca

cu satul Matca

Comuna Griviţa

cu satele Griviţa, Călmăţui

Comuna Costache Negri

cu satul Costache Negri

Comuna Fundeni

cu satele Fundeni, Fundenii Noi, Lungoci, Hanu Conachi

Comuna Nămoloasa

cu satele Nămoloasa - Sat, Nămoloasa, Crângeni

Comuna Băleni

cu satul Băleni

Comuna Cuca

cu satul Cuca

Comuna Cudalbi

cu satul Cudalbi

Comuna Rediu

cu satul Rediu

Comuna Valea Mărului

cu satele Valea Mărului, Mândreşti

Comuna Frumuşiţa

cu satele Frumuşiţa, Ijdileni, Tămăoani

Comuna Scânteieşti

cu satele Scânteieşti, Fântânele

Comuna Vânători

cu satele Vânători, Odaia Manolache, Costi

Comuna Tuluceşti

cu satele Tuluceşti, Şiviţa, Tăiarea

Comuna Pechea

cu satele Pechea, Lupele

Comuna Slobozia Conachi

cu satele Slobozia Conachi, Izvoarele, Cuza Vodă

Comuna Tudor Vladimirescu

cu satul Tudor Vladimirescu

Comuna Braniştea

cu satele Braniştea, Vasile Alecsandri, Traian, Lozova

Comuna Independenţa

cu satul Independenţa

Comuna Schela cu satele Schela, Negrea

Comuna Smârdan

cu satele Smârdan, Cişmele, Mihail Kogălniceanu

Comuna Şendreni

cu satele Movileni, Şendreni, Şerbeştii Vechi

Comuna Piscu

cu satele Piscu, Vameş

 

1.2. Judeţul Vaslui

Municipiul Huşi

Comuna Duda-Epureni,

satele Epureni, Duda, Bobeşti, Valea Grecului

Comuna Pădureni,

satele Pădureni, Văleni,Leoşti, Ivăneşti, Rusca

Comuna Tătărăni,

satele Tătărăni, Crăsnăşeni,Bălţaţi,Manţu , Stroieşti

Comuna Stănileşti,

satele Stănileşti, Pogăneşti

Comuna Buneşti-Avereşti,

satele Buneşti, Avereşti, Armăşeni, Tăbălăeşti, Plopi

Comuna Arsura,

satele Arsura,Fundătura, Pîhneşti

Comuna Drânceni,

satele Drânceni, Ghermăneşti, Râşeşti

Comuna Boţeşti,

satele Boţeşti, Gugeşti

Comuna Banca,

satele Banca, Stoişeşti, Sârbi,Ţifu

Comuna Fălciu,

satele Fălciu, Bozia, Copăceana,Rânzeşti

Comuna Blăgeşti,

satele Blăgeşti, Igeşti,Sipeni

Comuna Lunca Banului,

satele Lunca Banului, Condrea, Oţetoaia, Lunca Veche, Răducani

Comuna Albeşti,

satele Albeşti, Crasna, Corni-Albeşti

Comuna Creţeşti,

satele Creţeşti, Satu Nou, Budeşti

ComunaDimitrie Cantemir,

satele Hurdugi, Urlaţi, Guşiţei, Grumezoaia, Plotoneşti

Comuna Olteneşti,

sateleTârzii, Olteneşti, Zgura, Curteni

Comuna Roşieşti,

satele Roşieşti, Valea lui Darie, Gara Roşieşti

Comuna Tutova,

satele Tutova, Borodeşti, Sălceni, Pochidia

Comuna Iveşti,

satele Iveşti, Pogoneşti, Polocin

Comuna Coroieşti,

satele Coroieşti, Coroieştii de Sus, Movileni

Comuna Pogana,

satele Pogana, Bogeşti

Comuna Perieni,

satele Perieni, Ciocani, Crâng

Comuna Iana,

satele Iana, Hălăreşti, Recea, Siliştea

Comuna Bogdăneşti,

satele Bogdăneşti, Unţeşti

Comuna Banca,

satele Banca, Ghermăneşti, Stoişeşti

Comuna Băcani,

satele Băcani, Suseni, Vulpăşeni

Comuna Puieşti,

satele Puieşti, Cetăţuia, Lăleşti

Comuna Bogdăniţa,

satul Bogdăniţa

Comuna Alexandru Vlahuţă,

satele Alexandru Vlahuţă, Ghicani, Mânzaţi, Ibăneşti

Comuna Dănesti,

satele Dăneşti, Emil Racoviţă

Comuna Soleşti,

satele Şerboteşti, Bouşori, Valea Silistei

Comuna Văleni,

satele Văleni, Fereşti

Comuna Zăpodeni,

satul Zăpodeni

Comuna Ştefan cel Mare,

satele Ştefan cel Mare, Călugăreni

Comuna Ivăneşti,

satele Ivăneşti, Coşeşti, Valea Oanei

Comuna Laza,

satul Sauca

Comuna Lipovăţ,

satele Lipovăţ, Corbu

Comuna Tanacu,

satele Tanacu, Satu Nou, Muntenii de Sus

Comuna Rebricea,

satul Rebricea

Comuna Pungeşti,

satul Toporăşti

ComunaMuntenii de Jos,

satele Muntenii de Jos, Mânjeşti

Comuna Micleşti,

satele Micleşti, Popeşti

Comuna Dumeşti,

satul Dumeşti

Comuna Deleşti,

satele Deleşti, Cozmeşti, Hârsova

Comuna Costesti,

satul Costesti

Comuna Codăesti,

satele Codăesti, Pribesti

Comuna Bălteni,

satul Bălteni - Deal

Municipiul Vaslui,

satele Moara Grecilor, Viişoara, Bahnari

Comuna Zorleni,

satele Zorleni, Simila, Popeni

ComunaGăgeşti,

satele Găgeşti, Peicani, Giurcani

Comuna Vinderei,

satele Vinderei, Docani, Obârşeni, Valea Lungă

Comuna Viişoara,

satele Viişoara, Văleni, Urdeşti, Dodeşti, Viltoteşti

Comuna Vetrişoaia,

satele Vetrişoaia, Bumbăta

Comuna Şuletea,

satele Şuletea, Răşcani, Fedeşti

Comuna Murgeni,

satele Murgeni, Cârja, Schineni

Comuna Măluşteni,

satele Măluşteni, Mânzăteşti, Ţuţcani, Lupeşti, Ghireasca

Comuna Griviţa,

satele Griviţa, Trestiana, Odaia Bursucani

Comuna Epureni,

satele Epureni, Horga

Comuna Berezeni,

satele Berezeni, Rânceni, Muşata

Comuna Hoceni,

satele Hoceni, Deleni, Oţeleni, Şişcani

Comuna Vutcani,

satele Vutcani, Mălăieşti

 

1.3. Judeţul Neamţ

Comuna Bozieni,

cu satele Bozieni, Cuci

 

1.4. Judeţul Bacău

Comuna Săcuieni ,

satul Săcuieni

Comuna Prăjeşti

satul Prăjeşt

Comuna Traian,

satele Traian, Bogdăneşti, Hertioana

Comuna Tamaşi ,

satele Chetriş, Gioseni

Comuna Horgeşti ,

satele Horgeşti, Sohodor

Comuna Parincea,

satele Parincea, Poieni

Comuna Corbasca,

satele Corbasca, Scărişoara, Rogoaza

Comuna Tatărăsti,

satele Tătărăşti, Gherdana, Drăgeşti

Comuna Huruieşti,

satele Huruieşti, Ocheni, Căpoteşti, Fundoaia

Comuna Vultureni,

satele Vultureni, Lichitişeni, Dădeşti, Godineştii de Jos

Comuna Dealu Morii,

satele Dealu Morii, Blaga, Căuia, Neguleşti, Calapodeşti

Comuna Găiceana,

satele Găiceana, Arini, Popeşti

Comuna Răchitoasa,

satele Răchitoasa, Buda, Burdusaci, Putini

Comuna Motoşeni,

satele Motoşeni, Cociu, Fântânele, Bâcleşti, Chetreni, Poiana

Comuna Glăvăneşti,

satele Glăvăneşti, Frumuşelu

Comuna Podu Turcului,

satele Podu Turcului, Sârbi, Lehancea, Căbeşti, Plopu, Bălăneşti

Comuna Faraoani,

satul Faraoani

Comuna Cleja,

satul Cleja

Comuna Parava,

satele Parava, Drăguşani

Comuna Orbeni,

satele Orbeni, Scurta

Comuna Valea Seacă,

satele Valea Seacă, Cucova

Comuna Sascut,

satele Sascut, Pănceşti, Conteşti, Sascut - Sat, Schineni

Comuna Răcăciuni,

satul Răcăciuni

 

1.5. Judeţul Botoşani

Comuna Frumuşica,

satele Frumuşica, Rădeni, Boscoteni, Viădeni-Deal

Comuna Prăjeni,

satul Miletin

Comuna Flămânzi ,

satele Flămânzi, Nicolae Bălcescu

Comuna Hlipiceni,

satul Hlipiceni

 

1.6 Judeţul Iaşi

Comuna Cotnari,

satele Cotnari, Iosupeni, Hodora, Lupăria, Cârjoaia, Bahluiu

Comuna Cepleniţa,

satele Cepleniţa, Buhalniţa, Zlodica

Comuna Scobinţi,

satele Scobinţi, Bădeni, Zagavia, Feteşti

Comuna Belceşti,

satele Belceşti, Liteni, Ulmi, Tansa, Munteni, Satu Nou

Orasul Hârlău

Comuna Deleni,

satele Deleni, Maxut, Feredeni, Slobozia, Poiana

Comuna Cucuteni ,

satele Cucuteni, Băiceni, Săcăreşti

Comuna Todireşti,

satele Todireşti, Băiceni

Comuna Ruginoasa ,

satele Ruginoasa, Vascani

Oraşul Târgu Frumos

Comuna Ion Neculce,

satele Ion Neculce, Buznea, Dădești, Gănești, Prigoreni și Războieni

Comuna Balş,

satele Balş, Boureni, Coasta Măgurii

Comuna Costeşti,

satele Costeşti, Giurgeşti

Comuna Brăeşti,

satele Brăeşti, Albeşti, Cristeşti, Rediu

Comuna Lungani,

satele Lungani, Goeşti, Crucea, Zmeu

Comuna Bălţaţi,

satele Bălţaţi, Sârca, Valea Oilor

Comuna Strunga,

satele Strunga, Criveşti

Comuna Roşcani,

satele Roşcani, Rădeni

Comuna Trifeşti,

satul Trifeşti

Comuna Andrieşeni,

satele Andrieşeni, Glăvăneşti, Fântânele, Spineni

Comuna Bivolari ,

satele Bivolari, Soloneţ, Traian, Buruieneşti, Tabăra

Comuna Ţigănaşi,

satele Ţigănaşi, Cârniceni, Stejarii, Mihail Kogălniceanu

Comuna Probota

satele Probota, Perieni

Comuna Vlădeni,

satele Vlădeni, Alexandru cel Bun, Iacobeni

Comuna Şipote,

satele Şipote, Chişcăreni, Mitoc, Hălceni, Iazu Nou, Iazu Vechi

Comuna Plugari,

satele Plugari, Oneşti, Borosoaia

Comuna Schitu Duca,

satele Schitu Duca, Pocreaca, Slobozia, Satu Nou, Poiana, Dumitreştii Galăţii

Comuna Prisăcani,

satele Prisăcani, Moreni, Măcăreşti

Comuna Costuleni,

satele Costuleni, Covasna, Hiliţa, Cozia

Comuna Comarna,

satele Comarna, Osoi, Curagău, Stânca

Comuna Valea Lupului,

satele Valea Lupului

Comuna Horleşti,

satele Horleşti, Bogdăneşti

Comuna Miroslava,

satele Uricani, Miroslava, Voroveşti, Balciu, Brătuleni, Corneşti

Comuna Ciurea,

satele Ciurea, Hlincea

Comuna Bârnova,

satele Bârnova, Pietrăria, Cercu, Vişan, Păun

Comuna Tomeşti,

satele Tomeşti, Goruni, Chicerea, Vlădiceni

Municipiul Iaşi, cartierele Bucium si Copou

Comuna Movileni,

satele Movileni, Potângeni, Iepureni

Comuna Rediu,

satele Rediu, Breazu, Tăuteşti, Horleşti

Comuna Aroneanu,

satele Aroneanu, Şorogari, Rediu Aldei, Dorobanţ

Comuna Răducaneni, cu satele Isaiia, Bohotin, Răducăneni, Roşu

Comuna Moşna, cu satul Moşna

Comuna Cozmeşti cu satele Cozmeşti, Podolenii de Sus, Podolenii de Jos

Comuna Gorban cu satele Gorban, Gura Bohotin, Podu Hagiului

 

IV.SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu indicaţie geografică DEALURILE MOLDOVEI sunt următoarele:

 

soiuri albe:

Sauvignon, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Riesling de Rhin, Chardonnay, Zghihară de Huşi, Aligoté, Frâncuşă, Grasă de Cotnari, Băbească gri, Crâmpoşie selecţionată, Crâmpoşie, Rkaţitelli, Golia, Ozana, Raluca, Unirea, Donaris, Plăvaie, Furmint

soiuri roşii/rose:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Babească neagră, Arcaş, Burgund mare, Balada, Portugais bleu, Codană, Cadarcă

soiuri aromate/semiaromate:

Tămâioasă românească, Traminer roz, Traminer aromat, Şarba, Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin, Aromat de Iaşi, Negru aromat

 

V.PRODUCŢIA DE STRUGURI (maxim kg/ha)

 

Producţia de struguri admisă pentru obţinerea vinurilor cu indicaţia geografică DEALURILE MOLDOVEI se va înscrie în următoarele limite maxime

 

Soiuri albe: maxim 15.500 kg/ha

Soiuri rosii/rose: maxim 13.500 kg/ha

Soiuri aromate/semiaromate: maxim 10.500 kg/ha

 

VI.RANDAMENTUL ÎN VIN (maxim hl/ha)

Randamentul în vin se va înscrie în următoarele limite maxime

 

Soiuri albe: maxim 116,00 hl/ha

Soiuri rosii/rose: maxim 101,00 hl/ha

Soiuri aromate/semiaromate: maxim 79,00 hl/ha

 

VII.CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTATIILOR

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%. Butuciiimpurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei : minim 2.500 plante/ha (minim 75% plante faţă de plantaţia proiectată)

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea ONVPV, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

 

VIII.PRACTICILE OENOLOGICE ŞI TRATAMENTELE ADMISE

 

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

Arealul delimitat pentru indicaţia geografică Dealurile Moldovei se încadrează în zona viticolă C I.

Vinul are o tărie alcoolică dobândită de min.10,50% alc. şi o tărie alcoolică totală de max. 15,00%vol. alc.

Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone. Strugurii provin în proporţie de 85% din această arie geografică.

 

IX.TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea vinurilor albe este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Maturarea vinului se va face în decurs de 6-12 luni, în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare. Această verigă poate avea loc în baricuri. Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este obligatorie.

 

X.CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR

 

a) Caracteristicile analitice:

Vinurile trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică dobândită: minim 10,50% în vol

aciditate totală (acid tartric):

minim 4,50 g/l la soiurile albe

minim 4,00 g/l la soiurile roşii

aciditate volatilă (acid acetic):

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii;

25, respectiv 30 miliechivalenti pe litru, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale

extract sec nereducător: minim 17,00 g/l

dioxid de sulf total, maxim :

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l

dioxid de sulf liber : 10-60 mg/l, în funcţie de tipul de vin, astfel:

la vinurile roşii seci, 10-20 mg/l

la vinurile albe şi roze seci, 20-30 mg/l

 

b) Caracteristici organoleptice:

1. Muscat Ottonel.

Vin alb, aromat, cu robă aurie cu reflexe verzui când este tânăr şi chihlimbarii după câţiva ani de păstrare. Miros expresiv şi aromă specifică mai ales dacă are zahăr rezidual.

În general este un vin elegant , onctuos şi distinct în gama vinurilor aromate.

2. Sauvignon.

Vin alb, cu o semiaromă specifică de ardei gras proaspăt tăiat, plin de prospeţime şi fructuozitate.

Este în general de culoare galben-verzui care işi păstrează tonalitatea un timp îndelungat.

3. Pinot gris.

Vin de culoarea aurului patinat, cu nuanţe verzui.

Este un vin echilibrat, extractiv, cu o aromă specifică de flori de salcâm. Plin de fineţe, suplu şi cu un postgust plăcut şi persistent.

4. Fetească regală.

Vin plin de prospeţime, vioi, cu o aromă intensă de fructe de vară şi susţinut de un postgust răcoritor.

Este moderat alcoolic dar suficient de extractiv, rezultând în general vinuri echilibrate.

5. Fetească albă.

Vin alb de mare rafinament şi eleganţă, cu o culoare galben-verzuie până la galben-aurie, frapează prin fineţea şi delicateţea aromei sale care aduce cu parfumul viţei de vie înflorită.

Este un vin armonios şi echilibrat

6. Riesling italian.

Vin de culoare galben-verzuie persistentă în timp, plin de prospeţime , este în general mai acid decât alte vinuri din zonă. Gust acrişor si uşor acidulat, cu multă fructuozitate.

7. Chardonnay.

Vin de culoare galben-limonie sau aurie când este vechi, extractiv, cu aromă specifică şi complexă, amintind de mirosul de fân, coajă de pâine şi unt proaspăt.

Este generos, bogat şi armonic, foarte bine echilibrat.

8. Tămâioasă românească.

Vin alb şi aromat, cu parfum de busuioc şi fân proaspăt, la care se adaugă aromă de pere busuioace.

Gust unic de dulceaţă de petale de trandafiri şi fragi de pădure. Este corpolent dar echilibrat în acelaşi timp.

9. Zghihară de Huşi.

Vin plin de fructuozitate şi prospeţime, de culoare verde-gălbui, nu prea alcoolic si nici foarte extractiv.

Miroase a mere verzi, gustul acrişor aducând cumva a măcriş.

10. Aligoté.

Vin cu o puternică tentă minerală, galben-verzui , mirosul aducând a pământ reavăn sau a ciuperci proaspete. Gustul este echilibrat, fructuos, cu multă prospeţime, îmbietor, revigorant.

11. Frâncuşă.

Vin cu nuanţe verzui, cu aromă de strugure bine copt, plin de fructuozitate. Uşor de recunoscut datorită notei sale inconfundabile de prospeţime datorată în mare măsurăaciditaţii sale ridicate.

12. Grasă de Cotnari.

Vin alb, în general demidulce sau dulce, galben cu reflexe verzui când este tânăr, pâna la galben pai, extractiv, echilibrat, cu miros de ceară de albine sau caise uscate.

Gust complex de miez de nucă impletit cu o nuanţă de migdale dulci.

13. Traminer roz. Galben-verzui pâna la chihlimbariu, cu aromă placută. Este un vin plin, viguros, foarte echilibrat , extractiv. Are o usoară aromă de petale de trandafiri

14. Băbească gri.

Vin de culoare verzuie, nu foarte alcoolic, uşor, cu extract redus, în general plin de prospeţime, fără personalitate

15. Crâmpoşie selecţionată.

Culoare galben-verzui cu nuanţe aurii, cu puternice note de fructuozitate, prospeţime şi cu caracter de răcoritor. Este un vin acid, cu note minerale puternice

16. Rkaţiteli.

Vin de culoare galben-verzuie, cu parfum, aromă şi gust , în general, neutrale. Vin cu aciditate ridicată, plin de prospeţime şi fructuozitate

17. Şarba.

Vin galben-verzui, lejer, susţinut de o bună aciditate, are o aromă discretă şi inconfundabilă, aducând uşor a busuioc. Nu este foarte extractiv, dar ecte un vin echilibrat şi plin de prospeţime

18. Aromat de Iaşi.

Vin uşor, slab alcoolic şi extractiv, cu o uşoară aromă, este recomandat a fi consumat tânar. Are culoare verzuie şi prezintă note de fructe.

19. Golia.

Vin de culoare galben-verzui, sprinţar, plin de fructuozitate si prospeţime. Miroase uşor a ardei gras şi a fructe verzi, cu note de citrice

20. Ozana.

Vin uşor , nu foarte alcoolic, galben-verzui, fara personalitate puternică.

Fiin soi timpuriu, se poate cultiva cu succes în zonele nordice.

21. Raluca.

Vin de culoare galben verzui, echilibrat in ceea ce priveşte componentele alcool, aciditate si extract. Nu are note personale puternice, dar aduce uşor a fân cosit.

22. Unirea.

Vin lejer, nu foarte alcoolic, datorita producţiilor mari, dar plin de fructuozitate şi prospeţime

23. Busuioacă de Bohotin.

Este un vin cu o corpolență deosebită, cu un parfum inconfundabil, amestec de trandafir și busuioc ce îi dau o notă aparte, rar întâlnită la alte vinuri aromate.

Aroma sa este unică, aducând a caprifoi și a piersici coapte, suculente, cu o armonie perfectă de zahăr, alcool și

aciditate.

Gustul dulce are câteodată o aromă sensibil amăruie de migdale.

24. Cabernet Sauvignon.

Vin plin de vigoare, colorat în roşu intens, cu personalitate, exractiv şi cu o uşoara agresivitate când este tânăr, cu miros aducând a fructe roşii de pădure .

Cu trecerea timpului, aroma sa distinctă de stafidă neagră poate dezvolta un buchet cu nuanțe de cedru, violete,

piele sau tabac și aroma puternică de tanin se va înmuia considerabil astfel.

25. Merlot.

Vin de culoare roşie rubinie, extractiv, cu miros de zmeura şi fragi.

Este mai puţin astringent decât Cabernet-ul, placu, devine catifelat odată cu trecerea timpului

26. Pinot noir.

Vinului când este tânar, oferă simple caracteristici de cireșe, prune și căpșuni (fructe roșii, coapte). Pe măsură ce devine mai matur, caracteristicile sale devin mai complexe, incluzând stafide, fân, tutun, piele, ciuperci sau piper negru. Culoarea sa este de un roșu-maroniu plăcut și transparent.

27. Fetească neagră.

Este de culoare rubinie, miros fructat predominând aromele de prune uscate.

Feteasca neagră se vinifica de obicei in sec sau demisec, iar gustul este catifelat, fructat, cu arome de prune uscate si mure, in functie de perioada de invechire poate capata usoare arome de vanilie.

Vinul poate fi consumata si la putin timp dupa imbuteliere, dar trece cu succes si proba timpului fiind un vin care se preteaza invechirii.

28. Băbească neagră.

Au o culoare roșie-vie, nu foarte intensă, cu nuanțe strălucitoare. Vinurile sunt lejere și fructoase, cu o aciditate echilibrată. Are o aroma de strugure bine copt, exprimata intens la vinul tânar.

29. Arcaş.

Vin de culoare roşie , nu foarte intensă, in general echilibrat, dar nu foarte alcoolic. Fara o personalitate puternica, este recomandat în zonele nordice datorită reyistenţei la ger

30. Burgund mare.

Vin roşu, în general sec, cu gust asemănător cu cel al zmeurei coapte

31. Balada.

Vin roşu nu foarte intens colorat, echilibrat, dar fara o personalitate evidentă.

32. Portugais bleu.

Vin cu o colorare roşie moderată, cu aromă delicată de afine. Gust armonic, placut.

 

XI.CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1. Îmbutelierea vinurilor se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă sau in bag-in-box cu capacităţi de maxim 60 litri..

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu indicaţia geografică Dealurile Moldovei este obligatorie folosirea etichetei principale şi a contraetichetei (sau eticheta secundară).

 

2. În etichetarea vinurilor se folosesc următoarele indicaţii obligatorii:

a. denumirea la vânzare: vin cu indicaţie geografică

b. numele indicaţiei geografice Dealurile Moldovei, însoţită sau nu

Dealurile Hârlaului,

Dealurile Iaşilor,

Dealurile Huşilor,

Dealurile Tutovei ,

Dealurile Covurluiului,

Terasele Siretului

cu condiţia ca strugurii să provină în procent de minim 85% din arealul indicat

c. tăria alcoolică dobândită, în volume

d. numele şi adresa îmbuteliatorului

e. volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri

f. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă

g. menţiunea “conţine sulfiţi”

h. numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

i. sintagma Produs în România

 

3. În etichetarea vinurilor pot fi folosite şi următoarele indicaţii facultative:

a) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv

b) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce

d) alte menţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare

e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie

f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

g) denumirea exploatării viticole pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine;

h) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

i) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;

recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

j) codul de bare al produsului.

 

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală.

Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea « conţine sulfiţi»

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile.

Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

 

XII.DECLASAREA VINURILOR

 

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate indicaţia geografică Dealurile Moldovei sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.

1. Declasarea vinurilorse stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate.

2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinurilor

 

XII.AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea indicaţiei geografice Dealurile Moldovei este

Oficiul Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratul Teritorial:

Iasi, B-dul Stefan cel Mare si Sfant Nr.47-49, cam.17,

tel/fax. 0232 222992,0752 100992,

E-mail iasi@onvpv.ro.

Autorizarea plantaţiilor, controlul vinurilor, declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute în indicaţia geografică Dealurile Moldovei se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (O.N.V.P.V.) verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă, respectiv O.N.V.P.V. şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametri:

tăria alcoolică totală şi dobândită, exprimate în % vol.;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric;

aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic;

dioxid de sulf total, exprimat în mg/l.

b) examinarea organoleptică, ce constă în verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizată de către o Comisie de examinare ; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:

eşantionare şi

control sistematic în toate fazele de producţie.

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant îndreptăţit în conformitate cu legslaţia în vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru indicaţia geografică Dealurile Moldovei în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

 

DEALURILE VRANCEI

I.G.

CAIET DE SARCINI

privind producerea vinurilor cu indicaţie geografică

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I. DEFINIŢIE

 

Produsele viti-vinicole cu Indicaţia Geografică DEALURILE VRANCEI sunt produsele care se obtin numai în perimetrul podgoriei delimitată geografic conform legislaţiei în vigoare.

Indicaţia Geografică DEALURILE VRANCEI se atribuie tuturor vinurilor şi produselor viti-vinicole obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Următoarele categorii de produse viti-vinicole pot purta Indicaţia Geografică DEALURILE VRANCEI:

struguri

vin liniştit;

in perlant;

vin petiant;

vinuri parţial dezalcoolizate sau vinurile fără alcool;

alte produse vitivinicole conform prevederilor legislaţiei nationale si europene in vigoare in materie;

Prezentul caiet de sarcini cuprinde cu prioritate regulile privind producerea vinurilor purtatoare a Indicaţiei Geografice DEALURILE VRANCEI

 

II. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU INDICAŢIA GEOGRAFICĂ DEALURILE VRANCEI

 

Pentru vinurile obţinute în arealul delimitat aşa cum este acesta descris în prezentul caiet de sarcini, producătorul va menţiona în etichetare menţiunea „Dealurile Vrancei”. Calitatea produselor viti-vinicole ce poartă această indicaţie geografică, se datorează în special conditiilor pedo-climatice din acest areal şi implicit practicilor din viticultură şi vinificaţie cizelate prin sutele de ani de experienţă ale locuitorilor care au aceasta îndeletnicire, aşa cum este descris succint în cele ce urmează.

Arealul delimitat pentru INDICAŢIA GEOGRAFICĂ DEALURILE VRANCEI se încadrează în zona viticola CI .

 

A. LOCALITĂŢILE COMPONENTE

 

Judeţul Vrancea:

Localitatile: Panciu, Crucea de Sus, Dumbrava, Crucea de Jos, Satu Nou, Neicu

Localitatile: Moviliţa, Diocheti-Rediu, Moviliţa- Trotuşanu, Frecăţei, Văleni;

Localitatile: Străoane, Repedea, Muncelu, Străoane, Valeni

Localitatile: Fitioneşti, Fitioneşti, Holbăneşti, Ghimiceşti, Ciolănesti, Mănăstioara;

Localitatile: Mărăşeşti, Haret, Calimăneşti, Modruzeni, Siretu, Tişiţa, Pădureni

Localitatile: Ţifeşti, Sârbi, Oleşeşti, Vităneşti, Clipiceşti, Bătineşti, Igeşti, Pătrăşcani

Localitatile: Păuneşti, Viişoara;

Localitatile: Rugineşti, Copăceşti, Văleni, Angheleşti;

Localitaţile: Pufeşti, Domneşti-Târg, Ciorani, Domneşti-sat;

Localitatile: Odobeşti, Unirea;

Localitatile: Broşteni, Pituluşa, Arva

Localitatile: Jariştea, Vărsătura, Pădureni, Scânteia;

Localitatile: Boloteşti, Găgeşti, Pietroasa, Vităneştii de sub Măgura, Putna, Ivănceşti

Localităţile: Coteşti, Budeşti, Valea Coteşti, Goleştii de Sus;

Localităţile: Urecheşti, Popeşti, Tercheşti;

Localităţile: Dumbrăveni, Dragosloveni, Cândeşti, Alexandru Vlahuţa, Dumbrăveni;

Localităţile: Bordeşti, Bordeştii de Jos

Localităţile: Tâmboeşti, Slimnic, Trestieni, Pietroasa, Pădureni, Obrejiţa

Localităţile: Slobozia Bradului, Coroteni, Valea Beciului, Cornetu;

Localităţile: Cârligele, Dalhăuti, Bonteşti, Blidari;

Localitatile: Câmpineanca, Pietroasa

Localităţile: Vârteşcoiu, Faraoanele, Râmniceanca, Beciu, Pietroasa, Olteni;

Localităţile: Broşteni, Pituluşa

 

Judeţul Buzău

Localităţile: Grebănu, Zăplazi, Livada, Livada Mică, Plevna, Homeşti;

Localităţile: Podgoria, Oratia, Coţatcu, Tăbăcari

Localităţile: Topliceni, Răduceşti

 

B. CARACTERISICI PEDO-CLIMATICE

Substrat litologic: nisipuri, acoperite de straturi loessoide şi o alternanţă de argile si nisipuri marine.

Relieful: o alternanţă de terenuri plane şi colinare, cu înalţimi cuprinse între 100 si 300 m, orienare V-E, cu expozitie şi declivitate ce asigură condiţiile optime pentru cultivarea viteti de vie şi asigură potenţialul pentru diversitatea soiurilor existente în plantaţiile de viţă de vie din această regiune viticolă.

Hidrografic: regiune strabatută de o reţea hidrografică de suprafaţă, cu alimetare pluvională.

Apele freatice sunt la adâncimi relativ mici şi care asigurţ sub aspectul mineralizării, condiţiile optime pentru cultura viţei de vie;

Climatul: de tip temperat continental cu nuanţe datorate maselor de aer europene dar şi a celor atlantice.

Radiaţia solară prezintă valori medii anuale de peste 120 Kcal/cmp în majoritatea regiunii cu valori ce depaşesc 140 Kcal/cmp în zonele cu expoziţie sudică.

În ultimii ani se constată un fenomen de încălzire dublat de un regim pluvial oscilant în care alternează perioade

secetoase şi cu regim pluvial excesiv, dar care nu au generat însa valori de natură a afecta sever condiţiile necesare cultivării viţei de vie.

Solurile: au o textură mijlocie şi uşoarî ce asigură permeabilitatea şi care în plus prin natura lor asigură necesarul de substanţe nutritive, având un chimism care se pretează în mod deosebit pentru cultura viţei de vie.

 

III. SOIURILE DE STRUGURI

 

1.Soiuri albe:

Aligoté, Aromat de Iaşi, Băbească Gri, Chardonnay, Crâmpoşie, Crâmpoşie Selecţionată, Fetească albă, Fetească regală, Frâncuşa, Pinot Gris, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Sauvignon, Unirea, Galbenă de Odobesti, Mioriţa, Plăvaie, Traminer roz, Traminer aromat, Furmint, Mustoasă de Măderat

2. Soiuri roşii/roze:

Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Babească Neagră, Burgund, Codană, Oporto, Cadarcă

3. Soiuri aromate:

Şarba, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Busuioacă de Bohotin, Negru Aromat

4. Soiuri pentru spumante:

Aligoté, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Fetească albă, Fetească Regală, Chardonnay, Sauvignon, Pinot Gris, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Traminer roz, Traminer aromat, Furmint, Băbească Neagră, Merlot, Fetească Neagră, Pinot Noir

 

IV. PRODUCŢIA DE STRUGURI - maxim kg/ha

 

Denumire soiuri pentru producţi a de vin cu Indicaţia Geografică „ Dealurile Vrancei” (kg/ha):

 

Plăvaie, Aromat de Iaşi, Unirea, Mioriţa: 17.000 kg/ha;

Fetească Regală, Galbenă de Odobeşti, Crâmpoşie, Crâmpoşie: 15.000 kg/ha;

selecţionată, Fumint, Mustoasă de Măderat, Riesling Italian Fetească Albă, Riesling de Rhin, Aligoté, Băbească gri, Şarba, Frâncuşa: 13.000 kg/ha;

Muscat Ottonel, Tămâioasa românească, Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon, Traminer roz, Traminer aromat, Busuioacă de Bohotin: 12.000 kg/ha;

Codană, Negru Aromat, Oporto, Cadarcă: 17.000 kg/ha;

Merlot, Burgund: 13.000 kg/ha;

Cabernet Sauvignon, Băbească Neagră, Pinot noir: 12.000 kg/ha;

Fetească neagră: 12.000 kg/ha.

 

Cantităţile descrise în tabelul de mai sus, sunt randamentele viticole maximale. În conformitate cu normele tehnice de producere şi comercializare a vinurilor cu indicatie geografica, în anii favorabili, se admite o depăşire de maxim 10% a randamentelor viticole descrise mai sus.

 

V. RANDAMENTUL ÎN VIN - maxim hl/ha

 

Denumire soiuri pentru productia de vin cu Indicaţia Geografică „ Dealurile Vrancei” hl/ha:

 

Plăvaie, Aromat de Iaşi, Unirea, Mioriţa: 128,00 hl/ha;

Fetească Regală, Galbenă de Odobeşti, Crâmpoşie, Crâmpoşie selecţionată, Fumint, Mustoasă de Măderat, Riesling Italian: 113,00 hl/ha;

Fetească Albă, Riesling de Rhin, Aligoté, Băbească gri, Şarba, Frâncuşa: 98,00 hl/ha;

Muscat Ottonel, Tămâioasa românească, Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon, Traminer roz, Traminer aromat, Busuioacă de Bohotin: 88,00 hl/ha;

Codană, Negru Aromat, Oporto, Cadarcă: 121,00 hl/ha;

Merlot, Burgund: 92,00 hl/ha;

Cabernet Sauvignon, Băbească Neagră, Pinot noir: 85,00 hl/ha;

Fetească neagră: 85,00 hl/ha.

 

VI. ELEMENTE DEFINITORII PENTRU PRODUCEREA ŞI COMERCIALIZAREA VINURILOR CU INDICAŢIA GEOGRAFICĂ

 

Produsele vinicole ce poartă‚ Indicaţia Geografică Dealurile Vrancei”sunt:

Vinurile şi produsele vinicole obţinute din procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile existente în cadrul arealului delimitat al indicaţiei geografice;

Vinurile şi produsele vinicole obţinute din procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile D.O.C. existente în cadrul arealului delimitat al indicaţiei geografice, atunci când producatorul stabileşte ca strugurii materie primă nu întrunesc condiţiile de calitate în vederea obţinerii unui produs vinicol cu Denumire de Origine Controlată

Vinul şi produsele vinicole obţinute din procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile D.O.C. existente în cadrul arealului delimitat al indicaţiei geografice, atunci când producătorul stabileşte ca produsul astfel rezultat nu întruneşte condiţiile de producere şi de comercializare pentru un produs cu Denumire de Origine Controlată;

La alegerea producătorului, produsele vinicole cu Denumire de Origine Controlată care pe durata procesului de vinificare, condiţionare, depozitare au suferit modificări calitative care nu le mai recomandă pentru a fi comercializate ca vinuri D.O.C. vor putea fi reclasificate de către acesta ca vinuri cu indicatie geografică sau alte categorii, dupa caz.

Vinurile si produsele vinicole care au fost puse in consum direct ca produse D.O.C. si la care organele de control abilitate au constatat ca acestea prezinta la data controlului neconformitati calitative apreciate functie de parametrii descrisi in caietul de sarcini aferent produsului D.O.C. astfel comercializat, vor fi sistate de la comercializare, retrase de catre producator si pentru lotul respectiv se va retrage Autorizatia de vin D.O.C. fiind posibila acordarea unei autorizatii de comercializare ca vin cu Indicatie Geografica, daca din punct de vedere calitativ produsul este indreptatit la aceasta, in caz contrar produsul vinicol respectiv se incadreaza automat in categoria vin de masa sau dupa caz, este destinat distilarii, producerii otetului sau altor destinatii industriale.

Vinurile cu Indicaţie Geografică ai căror parametri calitativi nu le califică pentru a fi puse în consum direct (indiferent de momentul în care se constata acest lucru), pot fi destinate doar distilării, fabricării oţetului sau altor destinaţii industriale

Produsele vinicole purtatoare ale indicaţiei geografice „DEALURILE VRANCEI”, se pot produce din oricare dintre varietăţile de struguri descrise în prezentul caiet de sarcini, astfel:

Pentru a fi admisă menţionarea Indicaţ iei Geografice „ Dealurile Vrancei” , vinul trebuie sa provina in proportie de minim 85% din cadrul arealului delimitat aferent, diferenţa de 15% putând fi vin din alte areale geografice ale Romaniei, sau din alte regiuni viticole comunitare.

Mustul concentrat rectificat utilizat pentru obţinerea unui produs vinicol cu denumire de origine, nu trebuie să provină din acelaşi sau aceleaşi soiuri din care este obtinut produsul vinicol şi nu trebuie să fie obţinut din struguri recoltaţi din arealul delimitat al indicaţiei geografice pe care o poartă produsul.

Menţ ionarea denumirii soiurilor .

Producătorul de vinuri liniştite poate opta să comercializeze produsele sale sub denumirea unuia sau mai multor soiuri (dintre cele enumerate anterior), sau fără să menţioneze denumirea soiului/soiurilor de viţa de vie din care provine vinul, astfel;

1. Cand produsul este comercializat sub denumirea unui singur soi, vinul trebuie să provină în proportie de minim 85% din strugurii aparţinând soiului indicat în etichetare;

2. Când produsul este comercializat sub denumirea mai multor soiuri, atunci, enumerarea acestora se face în ordinea descrescatoare a ponderii lor în produs, utilizând caractere de aceeaşi dimensiune;

3. În cazul în care etichetare se vor indica numele a mai mult de trei soiuri de vie, atunci menţionarea acestora se va face în afara câmpului vizual în care apar elementele obligatorii, cu caractere de maxim 3 mm înălţime.

Anul de recoltă.

se va menţiona sub condiţia ca strugurii din care a fost obţinut produsul purtator al indicaţiei geografice să fi fost recoltati în proporţie de peste 85% din anul specificat în etichetare.

Producătorul poate opta şi pentru comercializarea produsului vinicol fara indicarea anului de recolta, această practică fiind admisă prin prezentul caiet de sarcini.

Proce sarea struguri, Condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor .

Prin „Producţie” se înteleg toate operaţiunile realizate de la recoltarea strugurilor şi pâna la finalizarea procesului de vinificaţie, cu excepţia oricăror procese ulterioare producţiei

1.Strugurii de vin din care se obţin vinurile cu Indicaţia Geografică „Dealurile Vrancei”, pot fi procesaţi în arealul delimitat al Indicaţiei Geografice sau în arealul învecinat, pot fi procesaţi în aceeaşi unitate administrativ teritorială sau în vecinatatea acesteia.

Este admisă şi procesarea strugurilor dincolo de vecinătatea ariei delimitate. În situaţiile astfel enumerate, producătorul trebuie să transmită către O.N.V.P.V. o notificare în acest sens.

2. Condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor cu Indicaţia Geografică „Dealurile Vrancei”, se poate face în unităţile din arealul delimitat al Indicaţiei Geografice sau în cele din arealul învecinat, în unităţile existente în aceeaşi unitate administrativă teritorială sau în cele existente în unităţile administrative teritoriale din vecinatatea acesteia.

Este admisă condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor dincolo de vecinatatea ariei delimitate. În situaţiile astfel enumerate, producătorul trebuie să transmită catre O.N.V.P.V.o notificare în acest sens.

Tipurile de vin

ce se pot produce sunt: sec, demisec, demidulce şi dulce – cu respectarea concentraţiilor de zahăr aferente fiecarui tip în parte.

Pentru vinurile demiseci, demidulci şi dulci este admisă definirea tipului de vin tinând cont de corelaţia conţinutului de zahăr rezidual si a acidităţii vinurilor.

Pentru vinurile destinate livrarilor intracomunitare sau exportului, este admisa definirea tipului de vin în conformitate cu legislaţia în materie din ţara de desţinatie.

Pentru vinurile destinate pieţei interne, încadrarea vinului într-un anumit tip, se admite existenţa unei abateri de

maximum 2,00 g/l a zaharului rezidual, fără ca prin aceasta sa se considere că încadrarea este nelegală.

Tăria alcoolică dobandită

a vinurilor cu Indicaţia Geografică „Dealurile Vrancei”, se va menţiona pentru fiecare produs îmbuteliat în etichetarea acestuia.

Toleranţa admisă faţa de tăria menţionată pe eticheta trebuie să fie de pînă la 0,50% vol.

Vinul obţinut în acest areal delimitat, trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minimum 9,00% vol.

Tăria alcoolică totală

a vinurilor cu Indicaţia Geografica „Dealurile Vrancei” la punerea lor în consum, nu poate depaşi 15,00% vol. Tăria alcoolică totală a vinurilor poate fi mai mare cu până la 20% faţa de limita maximă enunţată anterior, în situaţia în care aceste vinuri au fost obţinute fără îmbogăţire.

Aceste vinuri se încadreaza tot în categoria vinurilor liniştite. În temeiul prevederilor acestui caiet de sarcini şi a legislaţiei europene în vigoare, este permisă obţinerea de vinuri cu Indicaţia Geografică „Dealurile Vrancei” pentru vinurile supuse dezalcoolizarii parţiale sau vinurile fara alcool.

Extractul sec nereducator

minim admis pentru producerea vinurilor linistite este de 15,00 g/l, la data punerii lor în consum.

Funcţie de particularităţile strugurilor, de tehnologia de procesare utilizată, de practicile şi tratamentele efectuate, produsul vinicol purtator al denumirii de origine va putea avea pentru fiecare lot un nivel diferit al extractului sec nereducator chiar în cadrul aceluiaşi an de recoltă.

Un nivel mai scăzut al extractului sec reducător, nu poate fi considerat un defect în sine, dacă produsul prin ansamblul caracteristicilor sale se califica ca produs vinicol cu indicaţia geografică „Dealurile Vrancei”, dat fiind ca prin tehnologiile moderne de vinificaţie s-a constatat ca efect secundar reducerea nivelului extractului.

Conţ inutul de dioxid de sulf total.

La data punerii în consum uman direct a vinurilor liniştite, este admis ca acestea să aibă un conţinut de dioxidul de sulf total care este de maxim:

150 mg/l în vinurile roşii;

200 mg/l în vinurile albe şi rose;

În cazul vinurilor cu un conţinut de zaharuri exprimat prin suma glucoză+fructoză egal sau mai mare de 5,00 g/l, limita maximă a conţinutului de anhidridă sulfuroasă se ridică la:

200 mg/l pentru vinurile roşii;

250 mg/l pentru vinurile albe şi rose;

În etichetare este obligatorie utilizarea mentiunii „Conţine sulfiţi”, aceasta putând fi amplasată şi in afara câmpului vizual în care figurează celelalte indicaţii obligatorii.

Aciditatea volatilă

a vinurilor cu indicaţia geografică „Dealurile Vrancei” nu trebuie să depăşească următoarele limite:

18 miliechivalenti/litru sau 1,08 g/litru acid acetic - pentru mustul de struguri parţial fermentat;

18 miliechivalenti/litru sau 1,08 g/litru acid acetic - pentru vinurile albe şi roze

20 miliechivalenti/litru sau 1,20 g/litru acid acetic - pentru vinurile roşii .

Aciditatea totală

exprimată în acid tartric a vinurilor cu indicaţia geografică „Dealurile Vrancei” trebuie să fie de

minim 3,50 grame/litru sau 46,6 miliechivalenti pe litru.

Atât pentru aciditatea volatilă cât şi pentru aciditatea totală, este admisă însă depaşirea limitelor menţionate mai sus, în cazul în care vinurile au fost învechite minim 2 ani, sau dacă au fost produse prin metode particulare sau în situaţia în care tăria alcoolică totală a acestora este de minim 13,00% vol, fără însă ca prin aceasta să se deprecieze caracteristicile organoleptice ale produsului.

Elemente obligatorii ş i facultative pentru etichetare:

Vinurile cu Indicaţia Geografic Dealurile Vrancei pot fi îmbuteliate în recipiente a căror capacitate nu depaşeşte 60 litri, din sticlă sau orice alt ambalaj folosit în industria alimentară pentru îmbutelierea lichidelor. Ambalarea colectivă se va face dupa caz în cutii de carton şi/sau prin înfoliere/baxare sau orice altă metodă utilizată în practica internaţională.

Atunci când produsul este comercializat în ambalaje colective care se vând ca un produs in sine(fără ca pe ambalajul ce intră în contact direct cu vinul să poarte menţiunile obligatorii folosite în etichetare- e.g. – Bag in Box), ambalajul exterior in care este ambalat produsul trebuie să prezinte toate menţiunile obligatorii impuse de legislaţia în vigoare.

Pentru corecta informare a cumpăratorilor, în etichetarea produselor se vor menţiona elementele obligatorii şi după caz, funcţie de alegerea producătorului, menţiunile facultative din tabelul de mai jos, precum şi orice alte menţiuni dacă acestea nu contravin bunelor practici şi nu sunt de natur înşelătoare cu privire la calităţile produsului.

Funcţie de practicile utilizate în realizarea produselor vinicole ce poartă Indicaţia Geografică Dealurile Vrancei, producătorul poate insera în descrierea produselor sintagme care fac trimiteri la numele unei tehnologii, a unor echipamente tehnologice sau a unor procedee şi practici oenologice permise şi a oricăror altor menţiuni speciale prin care se comunică consumatorului informaţii suplimentare despre produs, sub condiţia ca aceastea să reflecte o caracteristică a produsului.

Elemente/ Menţiuni obligatorii

Acestea trebuie să apara în acelaşi câmpvizual:

Vin cu denumirea de origine controlată „PANCIU” - cu indicarea menti unii tradiţionale DOC-CMD, DOC-CT, abreviată sau nu

Volumul nominal al recipientului in care este imbuteliat produsul

Volum nominal mai mare de 100 CL – inălţimea caracterelor de 5 mm; Volum nominal mai mic sau egal cu 100 CL şi mai mare de 20 CL – inălţimea caracterelor de 3 mm; volum nominal mai mic de 20 CL – inălţimea caracterelor de 2 mm.

Tăria alcoolică dobandită in volume

Numărul lotului sau data de imbuteliere

Tipul produsului (sec, demisec, demidulce sau dulce)

Menţiunea conţine sulfiţi

Numele şi adresa imbuteliatorului

Sintagma „ Produs in Romania”

Numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

 

Elemente facoltative:

Culoarea vinului (alb, rose sau roşu)

Anul de recoltă

Numele unuia sau a mai multor soiuri de viţă de vie – atunci cand se menţionează mai mult de trei soiuri, dimensiunea caracterelor este de maxim 3 mm şi menţionarea se face in afara campului vizual destinat indicaţiilor obligatorii.

Menţiunea „fermentat/maturat in barique” sau „fermentat/maturat in prezenţa aşchiilor de stejar”

Distincţii acordate – numai pentru lotul in cauză

Marca comercială

Indicaţii privind metode sau mijloace utilizate la elaborarea produsului; indicarea simbolurilor comunitare;, alte menţiuni pe care producătorul le consideră necesare

Codul de bare al produsului

Alte menţiuni:

vin tanăr, vin vechi, vin de colecţie, reserve, special reserve, VINOTECĂ, OENOTECĂ.etc.

Menţiuni privind imbutelierea „la castel”, „podgorie”, „proprietate”, etc.

 

VII. PRACTICI ŞI TRATAMENTE OENOLOGICE

 

a) Limite de îmbogăţire :

Dacă este necesar, din cauza condiţiilor climatice este permisa mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice naturale a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentaţie şi a vinului obţinut din soiurile nobile de vin existente în plantatiile încadrate în indicaţia geografică „Dealurile Vrancei”

Creşterea tăriei alcoolice naturale pentru produsele menţionate anterior, nu se admite decât dăcă

tăria alcoolică naturală în volume este de minim 7,50% vol. în zona CI.

Creşterea tăriei alcoolice naturale în volume se realizeaza prin practicile mentionate mai jos, şi nu poate depăşi pentru produsele ce poarta indicaţia geografică „Dealurile Vrancei”, limita de 2,00% vol:

în cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului nou aflat încă în fermentaţie, prin adaos de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat;

în cazul mustului de struguri, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv prin osmoză inversă;

în cazul vinului, numai prin concentrare parţială la rece

Procedeele de îmbogăţire mentionate anterior, se exclud reciproc în cazurile în care vinul sau mustul de struguri este îmbogătit cu must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat şi se plăteşte un ajutor financiar pentru aplicarea acestei practici.

Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri proaspeţi presaţi, de must de struguri, de must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat încă în fermentaţie cu mai mult de 6,50%.

Concentrarea mustului de struguri sau a vinului prin procedeele mentionate anterior nu poate avea ca efect reducerea volumului initial cu mai mult de 20% si nu poate creste spori taria alcoolica naturala a acestor produse cu mai mult de 2,00% vol.

Tăria alcoolică a strugurilor proaspeti, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentaţie sau a vinului nu poate fi mărită, prin procedeele menţionate, peste 12,50% vol.

Vinul produs în arealul delimitat pentru indicaţia geografică DEALURILE VRANCEI are, după applicare procedeelor de îmbogăţire, o tărie alcoolică dobândită de minimum 9,00% vol.

Tăria alcoolică totală maximă admisă pentru vinurile la care s-a aplicat aceasta practică, este de 15,00% vol.

b ) Acidifiere şi dezacidifiere

Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul:

1) dezacidifierii

2) unei acidificări şi al unei dezacidificări - fără însă a aduce atingere următoarelor:

Acidifierea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidifierea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru, cu condiţia ca aciditatea totală a produselor astfel supuse acidifierii să fie de minim 3,50 grame/litru..

Dezacidifierea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidifieri parţiale.

Acidifierea şi îmbogăţirea (în afara cazurilor de derogare) precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

c )Proceduri privind îmbogăţirea, acidifierea şi dezacidifierea

1)Îmbogăţirea, acidifierea şi dezacidifierea (cu excepţia acidifierii şi dezacidifierii vinurilor) nu sunt autorizate decât dacă se efectuează în timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat încă în fermentare în vin.

2)Concentrarea vinurilor trebuie să aibă loc în arealul delimitat pentru această indicaţie geografică din care au fost recoltaţi strugurii ;

3)Acidifierea şi dezacidifierea vinurilor nu poate avea loc decât în centre de vinificare din arealul delimitat pentru indicaţia geografică din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi ;

4)Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate I.S.C.T.V. de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi în documentele de transport în baza cărora circulă produsele astfel tratate;

5)Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie în arealul delimitat pentru această indicaţie geografică şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

6)Concentrarea prin răcire, acidifierea şi dezacidifierea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.

d ) Îndulcirea

Îndulcirea este o practică permisă doar prin utilizarea unuia sau a mai multora dintre produsele astfel enumerate: must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat.

Tăria alcoolică totală în volume a vinurilor în cauză nu poate fi crescută cu mai mult de 4% vol.

Îndulcirea vinurilor se poate face numai în faza de producţie sau de comercializare în vrac a vinurilor.

Pentru efectuarea îndulcirii, se vor respecta urmatoarele reguli:

operaţiunea trebuie mentionată în registrele de practici şi tratamente;

îndulcirea se poate realiza prin adaugarea de:

1. must de struguri având maxim aceeaşi tărie alcoolică totală în volume ca şi vinul respectiv, dacă strugurii proaspeti, mustul de struguri, mustul de struguri partial fermentat, vinul nou în fermentaţie, vinul din care se poate obţine vin de masa sau însuşi vinul de masă au facut obiectul îmbogăţirii;

2. must de struguri, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, sub condiţia ca prin aplicarea acestei practici să nu se mărească tăria alcoolică totală a vinurilor cu mai mult de 2,00% vol, dacă produsele menţionate la aliniatul precedent nu au facut obiectul îmbogăţirii.

e) cupajarea vinurilor cu indicaţia geografică Dealurile Vrancei

Cupajarea este practică oenologică prin care se amestecă musturi sau vinuri care:

provin din state diferite ale Comunităţii Europene;

provin din zone diferite ale Comunităţii Europene;

aceeaşi zonă viticolă sau aceeaşi zonă de producţie dintr-o ţară membră a Comunităţii Europene – dar în care produsele vinicole ce intră în cupaj să fie diferite ca: origine geografică, soi de viţă de vie sau an de recoltă ;

categorii diferite de musturi sau vinuri. Sunt considerate diferite categorii de musturi sau vinuri:

1. vinul roşu, vinul alb şi musturile adecvate obţinerii unuia dintre vinurile enumerate anterior.

2. vinul de masa, vinul cu indicaţie geografică, vinul cu denumire de origine controlată sau vinurile destinate obţinerii unuia dintre vinurile enumerate anterior.

3. în cadrul acestui capitol, vinul rosé este considerat vin roşu.

Pentru obţinerea prin cupajare a unor produse vinicole, cupajarea poate avea loc astfel:

a. amestecarea strugurilor înainte de zdrobire şi dezciorchinare;

b. amestecarea musturilor şi/sau vinurilor aflate în fermentaţie;

c. amestecarea musturilor şi/sau vinurilor după finalizarea fermentaţiei;

Cupajarea produselor vinicole poate să se deruleze în orice perioadă a anului.

Pentru obţinerea vinurilor cu indicaţia geografică Dealurile Vrancei, sunt admise urmatoarele cupaje:

cupajarea musturilor şi/sau vinurilor din soiuri, ani de recoltă, zone viticole diferite sau aceeaşi zonă viticolă, vinuri ce provin din arealele delimitate a două sau mai multe Indicaţii Geografice, sub condiţia ca vinul rezultat a cărui denumire de soi, an de recoltă sau indicaţia geografică, să provină în proportie de minim 85% din soiul, anul de recoltă sau indicaţia geografică menţionată pe etichetă;

este permisă cupajarea mai multor soiuri de musturi şi/sau vinuri provenite din arealul delimitat al aceleiaşi indicaţii geografice – în acest caz în etichetare, se va putea menţiona “Vin cu Indicaţia Geografică Dealurile Vrancei” însoţită de numele soiurilor intrate în cupaj în ordinea descrescătoare a ponderii acestora în produsul rezultat, fie fără menţionarea soiurilor;

este permisă cupajarea musturilor şi/sau vinurilor provenind din ani de recoltă diferiţi, caz în care:

1. Se poate menţiona anul de recoltă dacă unul dintre musturile/vinurile utilizate se regăseşte în proporţie de minim 85% în cupaj – menţionarea anului în această situaţie este permisă dar nu obligatorie;

2. În cazul în care musturile şi/sau vinurile din cupaj provin din ani diferiţi de recoltă, fără a se respecta ponderea acestora aşa cum a fost descrisă mai sus pentru produsul rezultat, vinul rezultat se va comercializa fără menţionarea anului de recoltă;

Este permisă cupajarea a două sau mai multe musturi şi/sau vinuri provenind din zone viticole diferite (B, CI, CII), însă pentru a putea purta “Indicaţia Geografică Dealurile Vrancei”, vinul astfel rezultat trebuie să provină în proporţie de peste 85% din strugurii/mustul/vinul obţinut în cadrul arealului delimitat al acestei indicaţii.

Este admisă cupajarea a două sau mai multor musturi şi/sau vinuri ce provin din state membre diferite ale Comunităţii Europene, însă pentru a putea purta “Indicaţia Geografică Dealurile Vrancei”, produsul astfel rezultat trebuie să provină în proporţie de peste 85% din struguri/must/vin obţinute în cadrul arealului delimitat al indicaţiei geografice utilizate în etichetare.

Este permisă folosirea în cupaje a musturilor şi a vinurilor concentrate.

În situaţia în care la cupajare se utilizează must concentrat rectificat, ponderea acestuia se adaugă la cea a produsului vinicol cu ponderea majoritara pentru aplicarea regulilor de etichetare.

Este admisă cupajarea musturilor şi/sau a vinurilor albe cu musturi şi/sau vinuri obţinute prin vinificarea în alb a strugurilor roşii, pentru obţinerea unui vin alb.

Nu sunt permise:

În situaţia în care s-a obţinut un produs vinicol cu respectarea regulii de 85% şi lotul de produs astfel obţinut este denumit cu denumirea soiului care se regăseşte în cupaj în proporţie de minim 85%, prin adaugarea în acest cupaj a unui alt produs vinicol ce modifică proporţia de 85% a vinului a cărui denumire o poartă, produsul vinicol astfel rezultat, fie va purta numele a două sau mai multe soiuri, fie se va comercializa fără denumirea acestora.

cupajarea pe teritoriul României a unui vin originar dintr-o ţară terţă cu un vin din cadrul UE;

cupajarea pe teritoriul României a vinurilor originare din ţări terţe;

cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii

Nu este considerată cupajare :

Adaugarea de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat utilizat pentru efectuarea practicilor oenologice permise;

Mustul concentrat utilizat în producerea vinurilor cu indicaţia geografică “ Dealurile Vrancei”, trebuie să provină din soiul şi din arealul demimitat al indicaţiei geografice respective în cazul în care vinul obţinut se va valorifica sub denumirea unui singur soi. În cazul în care vinul obţinut este produs din struguri aparţinând mai multor soiuri de viţă de vie, mustul concentrat utilizat trebuie să provină din unul dintre soiurile utilizate în cupaj.

Pentru utilizarea mustului concentrat rectificat în obţinerea produselor vinicole cu indicaţia geografică “Dealurile Vrancei” nu este obligatoriu ca acesta să provină din soiul/soiurile utilizate în produs şi nu este obligatoriu nici ca acesta să fie obţinut din strugurii recoltaţi din arealul delimitat al indicatiei geografice pe care o poartă vinul.

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Înainte de recoltare se evaluează starea fito-sanitară a plantaţiilor aflate în exploatarea directă a producătorului, gradul de coacere al strugurilor, acumularea de zaharuri şi starea de sanatate a strugurilor.

Simultan se face şi evaluarea cantităţilor estimative ce se vor recolta, stabilindu-se programul de recoltare şi de vinificaţie.

Recepţia calitativă a strugurilor se finalizează la intrarea lor în centrul de vinificaţie în care se face procesarea acestora, prin:

1. determinarea exacta a cantităţii receptionate (prin cântărire) ;

2. determinarea concentraţiei de zahăr a fiecarei încărcături;

3. evaluarea stării de sănătate a strugurilor;

4. dupa caz, eliminarea impurităţilor (struguri aparţinând altor soiuri, impurităţi mecanice, etc)

Funcţie de produsul vinicol ce se doreste a fi obtinut se face procesarea fiecarui soi de struguri, sau după caz a amestecului de struguri;

Achizitionarea de struguri de vin de la viticultorii particulari, se va face cu respectarea legislaţiei în vigoare.

Strugurii provenind din achiziţii se vor analiza calitativ fie prin evaluarea plantaţiei înainte de recoltare prin delegaţii numiţi în aceast sens de catre producător, fie la momentul recepţiei la centrul de vinificaţie, respectând aceleaşi reguli ca cele folosite pentru producţia proprie de struguri.

În anii climaterici nefavorabili, se admite o concentraţie minimă în zahăr a strugurilor diminuată cu 8,50 g/litru.

 

VIII. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PLANTAŢIILOR

densitatea plantaţiei – minim 2.500 butuci/ha

încarcatura de rod: se va stabili de catre producator funcţie de: soi, densitatea planţiei, fertilitatea solului, resursele helio-termice şi pluviometrice şi nu în ultimul rând funcţie de destinaţia producţiei

forma de conducere: semitulpina cu cap înaltat cu unu sau doua braţe, după caz.

irigare – acolo unde condiţiile pedo-climatice o impun, există şi se va continua înfiinţarea unor sisteme de irigare prin picătura, utilizarea acestora urmând a se face astfel încât prin aceasta practică să nu fie afectată negativ calitatea strugurilor;

fertilizare – se va face cu produse de natură organică sau prin fertilizare chimică în limita menţinerii unui nivel optim de nutrienţi pentru plantaţia în cauza ţinându-se cont de rezerva din sol.

 

IX. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE VINIFICAŢIEI

 

A. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ROŞII

Inainte de zdrobirea şi dezciorchinarea strugurilor se face o sulfitare a strugurilor, dozele urmând a fi stabilite după caz.

Ulterior, fazele procesului de vinificaţie rezidă în: dezciorchinarea şi zdrobirea strugurilor, macerarea/fermentarea pe boştina în roto vinificatoare sau în autovinificatoare cu adaos de enzime pectolitice de extracţie, urmată de scurgerea mustului ravac şi fermentarea acestora în recipienti de stocare până la obtinerea produselor vinicole dorite. Ulterior se face presarea mustuielii în vederea obţinerii vinurilor de presa.

Acestea se evaluează fizico-chimic şi organoleptic în vederea alegerii destinaţiei de producţie pentru fiecare vin de presa astfel obtinut.

Pentru obţinerea vinurilor roşii seci vinul se menţine pe depozitul de drojdie fără sulfitare, pănă la declansarea şi finalizarea fermentaţiei malolactice.

Ulterior se face separarea prin pritoc, asigurând protecţia cu anhidridă sulforoasă .

În cazul obtinerii vinurilor roşii cu rest de zahăr, se va trage vinul de pe depozitul de drojdie, se va asigura sistarea fermentaţiei alcoolice prin orice procedeu permis, obţinând astfel restul de zahăr necesar pentru tipul de vin dorit. Restul fazelor de vinificaţie sunt similare cu cele descrise pentru vinurile roşii seci.

B. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ROSE

Se aplică aceeaşi tehnologie de mai sus, cu menţiunea că se scurtează perioada de maceraţie, în funcţie de intensitatea colorantă urmarită pentru produsul vinicol respectiv.

C. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ALBE

Dupa descarcarea strugurilor în buncar se face o sulfitare a strugurilor, dozele urmând a fi stabilite după caz. Ulterior, fazele procesului de vinificaţie rezidă în: dezciorchinarea şi zdrobirea strugurilor, separarea mustului ravac de mustul de presă , urmată de deburbarea şi stocarea acestora în recipienţii de fermentare.

La vinurile albe seci se menţine vinul în contact cu depozitul de drojdie pentru a se realiza autoliza drojdiilor, urmată de efectuarea pritocului şi de administrarea de anhidridă sulfuroasă în vederea realizării protecţiei vinului.

La vinurile albe cu rest de zahăr se va trage vinul de pe depozitul de drojdie, se va asigura sistarea fermentaţiei alcoolice prin orice procedeu admis, obţinând astfel restul de zahăr necesar pentru tipul de vin dorit.

Ulterior, atat pentru vinurile seci cât şi pentru cele cu rest de zahîr, se efectuează după caz, clarificarea vinurilor rezultate şi separarea acestora de depozitul astfel format.

Pentru obţinerea vinurilor aromate şi semiaromate se face maceraţie pe boştina, cu adaos de enzime pectolitice pentru extragerea aromelor.

Pentru toate categoriile de produse vinicole cu indicaţia geografică “Dealurile Vrancei”, se are în vedere monitorizarea urmatorilor parametri:

respectarea coroborată a prevederilor legale în vigoare cu privire la limitele parametrilor fizico-chimici ai produselor vinicole;

temperatura de fermentatie;

bunul mers al fermentaţiei alcoolice şi după caz al fermentaţiei malolactice;

igiena utilajelor şi a spatiilor de depozitare precum şi a centrelor de vinificatie;

Depozitarea produselor vinicole este permisă în orice tip de recipient care întruneşte condiţiile de igienă şi siguranţă alimentară.

Este admisă maturarea produselor vinicole în recipienţi din lemn de stejar (budane, butoaie, barique-uri), precum şi administrarea de chips-uri de stejar în vederea extragerii de tanini.

Tratamentele, corecţiile de compoziţie ale musturilor şi vinurilor, precum şi restul practicilor se fac cu respectarea prevederilor legale în vigoare, iară acolo unde legea nu distinge se fac prin tehnici şi metode tradiţionale fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor legale.

 

X. PRINCIPALELE CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE PRODUSELOR VINICOLE CE POARTĂ INDICAŢIA GEOGRAFICĂ “ DEALURILE VRANCEI “

 

A. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE

a) Examinarea vizuală:

dupa caz, se pot urmări urmatoarele elelmente: limpiditatea, fluiditatea, meniscul, degajarea CO2, spumarea, perlarea, culoarea, defectele

b) Aprecierea olfactivă directă şi retronazală:

după caz, se pot urmări urmatoarele elemente: aroma, buchet, intensitate, persistenta, defecte de miros;

c) Senzaţia gustativă:

după caz, se pot urmări urmatoarele elemente: intensitate, persistenţă, savoare, astringenţă, catifelare, corpolenţă, extractivitate, onctuozitate defecte;

Comisia de Degustare, dupa caz, va stabili care dintre aspectele menţionate anterior sunt analizate ca fiind relevante pentru produsul vinicol supus analizei în vederea obţinerii Certificatului de Comercializare pentru produse vinicole cu Indicaţia Geografică “ Dealurile Vrancei”.

Rezultatele analizei organoleptice se vor consemna de către Comisia de Degustare în Fişa de Degustare şi ulterior într-un Proces Verbal centralizator în care se vor înscrie datele de identificare ale produsului, numele producatorului/îmbuteliatorului şi menţiunea “ADMIS” sau “ RESPINS” după caz.

Descrierea succinta a soiurilor aşa cum este realizată în Anexa la Caietul de Sarcini, nu reprezintă un etalon de măsurare a caracteristicilor vinurilor. Numărul membrilor şi componenţa nominală a comisiei de degustare este stabiliţă de către conducerea Asociaţiei de Producători reprezentative din arealul geografic al indicaţiei geografice.

 

B. PARAMETRII FIZICO- CHIMICI ŞI ORGANOLEPICI

Parametrii fizico-chimici ce se vor urmări cu prioritate de către Comisia de Degustare, sunt:

extractul sec nereducător, aciditatea volatilă, conţinutul de dioxid de sulf total, conţinutul de zaharuri şi încadrarea

vinului în tipul de vin descris prin etichetare.

Parametrii fizico-chimici ce nu au fost enumerati anterior trebuie să respecte limitele descrise în legislativa în vigoare în materie, răspunderea pentru eventualele neconformităţi fiind în sarcina producatorului.

 

C. ALTE ASPECTE

La cererea scrisă a producatorilor, pentru a fi puse în consum direct, vinurile cu Indicaţia Geografică “Dealurile Vrancei”, vor fi analizate pe loturi, atât d.p.d.v. organoleptic cât şi fizico-chimic, de către Comisia de Degustare.

Pentru Vinurile cu Indicaţia Geografică “ Dealurile Vrancei”, dat fiind numărul mare de producători vitivinicoli,

Comisia de Degustare este formata din 5(cinci) membri, astfel:

un reprezentant al O.N.V.P.V.

un reprezentant al A.D.A.R

trei reprezentanti ai producatorilor din arealul delimitat al indicatiei geografice.

Criteriile de selectie pentru reprezentantii producatorilor şi regulile de evaluare ale produselor, se vor stabili de catre Asociaţia de Producători.

Pentru fiecare vin degustat se va redacta o fişă de degustare şi la final pentru toate probele se va întocmi un proces verbal de degustare în care se vor înscrie doar concluziile: ADMIS sau RESPINS. Pentru vinurile respinse se vor indica succint motivele.

Eventualele contestaţii, se vor remite spre soluţionare la Comisia de Soluţionarea a Contestaţiilor din cadrul O.N.V.P.V.

Vinurile admise ca urmare a procedurii de degustare, vor primi Certificatul de atestare a dreptului de comercializare, ce va fi eliberat la cererea producatorului de catre O.N.V.P.V. Vinurile care au fost declarate respinse, ca urmare a degustării, nu sunt îndreptăţite să poarte denumirea indicaţiei geografice respective şi pot fi utilizate în alte cupaje sau pot fi puse în consum în alte categorii de vinuri sau după caz pot fi destinate distilării, fabricării oţetului sau în alte destinaţii industriale.

 

XI. PRINCIPALELE CONDIŢII DE COMERCIALIZARE ŞI ETICHETARE

 

Produsele vinicole ce poartă indicaţia geografică “DEALURILE VRANCEI” trebuie să respecte urmatoarele condiţii:

Î mbutelierea

produselor vinicole se va face în orice recipient utilizat în acest scop pe piaţa Comunităţii Europene. Capacitea nominală a acestor recipiente este de maxim 60 de litri

Operaţiunea de îmbuteliere se va realiza în cadrul secţiilor de îmbuteliere autorizate de M.A.D.R..

Este admisă vâ nzarea în vrac

a produselor vinicole cu indicaţia geografică “Dealurile Vrancei”, astfel:

1. pentru comercializarea strugurilor, producătorul va elibera la fiecare transport o filă din Carnetul de Viticultor;

2. pentru comercializarea produselor vinicole producatorul va completa documentele de însoţire ale mărfii aşa cum sunt acestea stipulate în legislaţia în vigoare în materie la data livrării produsului.

3. Produsele vinicole comercializate în vrac, vor putea fi la rândul lor comercializate mai departe în vrac sau îmbuteliate, dar pentru ca acestea să poarte în continuare indicaţia geografică “Dealurile Vrancei”, este necesar ca Asociaţia de Producători din care provine vinul să-şi dea în scris acordul de utilizare. Aceast acord se poate da numai în baza unui document scris prin care părţile convin la respectarea unor condiţii de calitate care să nu prejudicieze imaginea produselor ce poartă denumirea indicaţiei geografice.

Analizele de laborator

pentru evaluarea parametrilor fizico-chimici ai produselor vinicole ce poarta aceasta indicatie geografică, analizele se vor efectua de către laboratoarele autorizate de catre M.A.D.R. şi/sau de catre cele Certificate RENAR pentru aceste tipuri de determinări.

Rezultatul acestor analize se va consemna în Buletine de Analiză, emise pentru fiecare lot de produse. Produsele se vor pune în consum direct însoţite de buletin de analiză şi Declaraţie de Conformitate.

Determină rile fizico - chimice

obligatorii pentru probele de vin cu indicaţia geografică Dealurile Vrancei sunt:

tăria alcoolică totală şi tăria alcoolică dobandită

zaharuri totale

aciditate volatilă şi aciditate totală

dioxid de sulf total

Etichetarea

Toate produsele vinicole îmbuteliate, ce poartă acesta indicaţie geografică, trebuie să respecte prevederile legislaţiei în vigoare în materie, în speţa să utilizeze toate elementele/menţiunile obligatorii în etichetare – acestea trebuie să fie iterate în acelaşi câmp vizual; elementele/menţiunile facultative, pot fi utilizate funcţie de decizia îmbuteliatorului/producatorului.

Prin etichetare se întelege ansamblul tuturor menţiunilor/desenelor ce se utilizează pentru distinctivitatea produsului, indiferent de modalitatea şi locul în care aceastea apar pe produs.

Pentru identificarea produselor vinicole cu Indicaţia Geografică “ Dealurile Vrancei”, este admisă utilizarea marcilor comerciale.

Utilizarea unei mărci comerciale înregistrate anterior datei la care s-a realizat protejarea unei indicaţii geografice, chiar dacă marca comercială este în totalitate sau în parte omonimă cu denumirea indicaţiei geografice ce a fost protejată ulterior.

Aceeasi regulă se aplică şi în situaţia în care denumirea mărcilor comerciale înregistrate este omonimă în totalitate sau în parte cu denumirea unui soi de viţa de vie pentru vinificaţie.

Marca comercială înregistrată care a fost consacrată prin utilizare cu o vechime a înregistrării mai amre de 10 ani, poate fi folosită şi reînnoită în continuare fără a aduce atingere menţiunii traditionale – denumirea soiului sau a indicaţiei geografice

Utilizarea lemnului de stejar în obţ inerea produselor vinicole

Pentru a transmite anumiţi constituienţi, este admisă utilizarea bucăţilor de stejar în pro cesarea produselor vinicole sub condiţia ca lemnul astfel utilizat să provină exclusiv din speciile Quercus.

Acestea sunt fie lăsate în stare naturală, fie încălzite la o temperatură calificată ca scăzută, medie sau înaltă, dar nu trebuie să fi fost supuse unei combustii, inclusiv la suprafață, nu trebuie să fie carbonizate sau friabile la atingere.

Nu trebuie să fi fost supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice, altele decât încălzirea. Nu trebuie să li se adauge nici un produs destinat intensificării aromei lor naturale sau a compusilor fenolici extractibili.

Bucăţile de stejar utilizate în procesarea produselor vinicole pot fi sub forma de praf sau bucăţi cu dimensiuni diferite, dimensiunea acestora precum şi metoda utilizată sau fazele de proces în care se face utilizarea sunt la latitudinea exclusiva a producatorului.

Este permisă şi învechirea vinurilor prin depozitarea acestora în recipienti din stejar, dimensiunea recipientilor şi timpul de depozitare în vederea obţinerii caracteristicilor dorite pentru produsul vinicol final, fiind strict de competenţa producătorului.

 

XIII. CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea Indicaţiei Geografice DEALURILE VRANCEI este

Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial al acesteia. Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametri:

tăria alcoolică totală şi dobândită, exprimate în % vol. alcool;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric;

aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic;

dioxid de sulf total, exprimată în mg/l.

b) examinarea organoleptică, ce constă în verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini

O.N.V.P.V. realizează la cererea producătorilor, următoarele:

a).Inspectarea plantatiilor de vie si emiterea Autorizatiilor pentru plantaţiile producătoare de struguri IG;

b). Controlul vinurilor supuse certificării prin participarea la Comisiile de Degustare a reprezentantului acestei instituţii, şi emiterea Certificatelor de Comercializare a produselor vinicole ce poarta Indicaţia Geografică DEALURILE VRANCEI;

c). Aprobă efectuarea unor faze ale procesului tehnologic în afara arealului în cazurile speciale;

d). Verifică după data punerii lor în consum produsele purtătoare ale indicaţiei geografice şi după caz, poate efectua declasarea acestora astfel:

produsul a suferit faţă de momentul acordării certificării, deprecieri pe durata depozitării, transportului sau a păstrării acestuia în locaţiile de vânzare, caz în care produsele depisatate sunt restrase de la comercializare şi declasate în alte categorii de vin sau pentru utilizarea acestora la obţinerea altor produse viti-vinicole, fără ca prin aceasta însă produsul să fie considerat impropriu consumului uman direct;

produsul nu corespunde caracteristicilor fizico-chimice şi organoleptice pentru consum direct ca urmare a unor practici şi tratamente interzise sau ale căror limite se abat de la limitele stabilite de lege, caz în care produsele sunt declasate, putând fi utilizate doar la producerea distilatelor de vin sau a oţetului;

e). Eliberează la cererea producatorului insemnele de certificare pentru produsele viti-vinicole ce poarta Indicaţia Geografică DEALURILE VRANCEI în limita cantităţilor pentru care a acordat certificarea.

În scopul verificării calitatii produselor vitivinicole ce poarta Indicaţia Geografică DEALURILE VRANCEI, autoritatea de control (ONVPV) verifică:

Conformitatea produsului destinat consumului uman în raport de specificaţiile descrise în prezentul caiet de sarcini, fapt pentru care poate preleva mostre de produs îmbuteliat atât din depozitele de produse finite ale îmbuteliatorului cât şi din rafturile comercianţilor;

Controalele autorităţii se realizează, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor;

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant îndreptăţit conf. Art. 37 din Reg. UE nr. 479/2008, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru Indicaţia Geografică DEALURILE VRANCEI, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică dar şi de ori de câte ori consideră că modificările solicitate sunt relevante pentru o corecta gestionare a potenţialului viti-vinicol.

Modificările efectuate asupra caietului de sarcini devin opozabile de plin drept producătorilor şi autorităţilor statului cu atribuţii de control în domeniu în termen de 30 de zile calendaristice de la data notificării acestora în scris către O.N.V.P.V., fără a mai fi necesară îndeplinirea altor formalităţi de către solicitant.

 

XIV – DECLASAREA PRODUSELOR VINICOLE CE POARTĂ INDICAŢIA GEOGRAFICĂ DEALURILE VRANCEI

 

Producătorul poate face declasarea produselor vinicole ce poartă Indicaţia Geografică DEALURILE VRANCEI, în orice fază a procesului de producţie.

O.N.V.P.V. poate ca urmare a controalelor efectuate pe piaţă să procedeze la declasarea produselor vinicole ce poarta Indicaţia Geografică DEALURILE VRANCEI, după data punerii lor în consum, în situaţiile descrise mai sus la Cap.XIII pct.d. În această situaţie, autoritatea este obligată să comunice în scris producatorului/îmbuteliatorului, observaţiile cu privire la mostrele de produs prelevate şi în cazul în care acestea nu sunt contestate sau în cazul finalizării contestaţiei în favoarea O.N.V.P.V. poate emite decizia de declasare pentru vinurile din lotul de îmbuteliere respectiv, în limita cantităţilor depreciate, fără însă ca această decizie să afecteze lotul de vin existent în crama – cel din care s-a efectuat îmbutelierea – excepţie situaţia în care se dovedeşte că acel lot prezintă în sine deprecieri care nu îndreptăţesc produsul la purtatea denumirii de origine, caz în care vinul va fi declasat după caz în alte categorii de vin ori în materie primă pentru alte destinaţii industriale.

Declasarea vinurilor se poate face în temeiul urmatoarelor considerente rezultate ca urmare a controlului:

Vinul a suferit alterări calitative;

Vinul a fost supus unor practici şi/sau tratamente neautorizate pentru această categorie de produs;

 

ANEXA

Caracteristici organoleptice

 

Fetească albă

vinuri albe, fine, neutrale din punct de vedere aromatic, pot dezvolta prin fermentarea la temperaturi scăzute arome de fermentaţie care îi conferă o savoare remarcabilă

Fetească regală

este un vin alb, sprinţar şi odihnitor cu o aromă delicată de mere şi cu note florale

Galbenă de Odobeşti

vin obţinut din soi autohton, din care se obţine un vin alb cu aromă delicată, un vin cu potenţial alcoolic redus, un vin prietenos

Tămâioasa românească

soi din care se oţin în mod special vinuri dulci; un vin care poate rivaliza cu vinurile de Sauternes, cu o bogăţie aromatică a acestuia este incredibilă atât în primii ani de viaţă când dominantă este aroma trandafirilor de dulceaţă dar şi după o perioadă de învechire când aroma se îmbogăţeşte cu nuanţe de mosc, de stafide, de miere de albine şi condimente;

Şarba

vin aromat, în care regăsim note citrice şi ierbale ce-i conferă vioiciunea şi prospeţimea unuia dintre părinţi Riesling şi delicateţea aromelor florale trandafir, busuioc, moştenite de la al doilea părinte Tămâioasa românească

Frâncuşa

vinuri cu tării ponderate şi caracter neutral, curate şi simple

Crâmpoşia

un soi care abia în ultimii ani, se ridică la înălţimea promisiunilor pe care acesta varietate le face, cu o culoare alb-gălbuie, cu nuanţe verzui ci o cu aromă discretă de fructe proaspete

Riesling

funcţie de factorii ce influenţează calitatea vinului, se obţin toate tipurile de vin (seci, demiseci, demidulci şi dulci), iar paleta aromatică este incredibilă, deşi în esenţă acesta este considerat a fi neutral din punct de vedere gustativ.

Sauvignon

Vinurile obţinute din acest soi sunt în genere seci, cu aciditate medie sau ridicată şi cu o pronunţată amprentă de prospeţime.

Varietate semiaromată, paletă aromatică vastă începând de la pronunţate nuanţe ierbale până la arome dulcege de fructe tropicale; aroma cea mai frecventă este cea a florilor de viţă de vie.

Chardonnay

vinul rezultat îmbracă nuanţe aromatice diferite de la vinuri clare, neutrale, sau vinuri cu aromă de unt mergând până la obţinerea unor arome tropicale.

Datorită acidităţii sale vinul este o materie primă de foarte bună calitate pentru producerea spumantelor.

Fetească neagră

vinul este obţinut din soi autohton, cunoscut şi sub alte denumiri: Păsărească Neagră şi Schwartze Madchentraube. Vinificarea în sec accentuează caracterul sobru şi forţa soiului în timp ce vinificarea în demisec şi demidulce accentuează aroma specifică soiului – aroma prunelor uscate la soare.

O culoare absolut particulară a vinului tânăr roşu violet

Băbească neagră

vinul obţinut dintr-un străvechi soi de struguri românesc, specific Podgoriilor din Moldova.

Vinurile obţinute sunt în general vinuri cu un potenţial alcoolic de 10-11% vol

Cabernet Sauvignon

supranumit şi “ Regele vinurilor roşii”, vinul obţinut este un vin care se pretează la maturare şi învechire, dezvoltând astfel potenţialul aromatic iniţial de la nuanţe de vegetaţie forestieră, sălbatice trecând apoi prin arome de ardei verde şi continuând cu cele de struguri supramaturaţi şi coacăze negre

Merlot

Vinurile se remarcă prin corpolenţă medie şi nuanţe aromatice dominante de zmeură, prune şi coacăze.

Datorită calităţilor sale acesta este soiul favorit pentru cupajarea cu altor soiuri de struguri negri în special cu soiul Cabernet Sauvignon.

Pinot Noir

vinificaţia sa este pretenţioasă, iar aromele vinului sunt schimbătoare: Când este tânar, oferă simple caracteristici de cireşe, prune şi căpşuni (fructe roşii, coapte).

Pe măsură ce devine mai matur, caracteristicile sale devin mai complexe, incluzând stafide, fân, tutun, piele, ciuperci sau piper negru.

Culoarea sa este de un roşu-maroniu plăcut şi transparent