DEALU MARE D.O.C.

DEALU MARE SPUMANT D.O.C.

DEALU MARE SPUMANT AROMAT D.O.C.

DEALU MARE PETIANT D.O.C.

VIGNETI VALEA CALUGARESCA DEALU MARE

VIGNETI VALEA CALUGARESCA DEALU MARE

 

DEALU MARE

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinurilor cu denumire de origine controlată

decizie n. 2467 22/09/2006

modificare n. 1225 11/08/2014

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I.DEFINIŢIE

 

Vinurile cu denumire de origine controlata „DEALU MARE” sunt produsele care se obţin numai in perimetrul viticol al podgoriei DEALU MARE, delimitatǎ geografic, conform prezentului caiet de sarcini, intocmit potrivit prevederilor legale.

Podgoria Dealu Mare, cel mai inchegat masiv viticol din Romania deţine opt centre viticole reprezentative, cu următoarele subdenumiri de origine

Dealu Mare-Boldeşti,

Dealu Mare-Valea Călugărească,

Dealu Mare-Urlaţi,

Dealu Mare-Ceptura,

Dealu Mare-Tohani,

Dealu Mare-Breaza,

Dealu Mare-Merei

Dealu Mare-Zoreşti.

Denumirea de origine controlată “DEALU MARE” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II.LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ

 

10.1. Descrierea arealului viticol cu DOC Dealu Mare

Arealul viticol Dealu Mare este cel mai inchegat masiv viticol, se încadrează în zona dealurilor subcarpaţilor meridionali și se intinde pe o faşie lungă de aproximativ 65 km si lată de 5-12 km intre raurile Teleajen şi Buzău.

Se desfaşoară de o parte şi de alta a paralelei de 45° şi intre meridianele 26° si 26° 45’ longitudine estică.

Din punct de vedere geomorfologic, ea face parte din marea unitate a subcarpaţilor de curbură, în cuprinsul căreia plantaţiile viticole ocupă versanţii colinelor şi depresiunile acestora.

Podgoria este delimitată la nord de zona dealurilor înalte şi a pădurilor, iar la sud printr-o limită care corespunde, pentru centrul viticol Valea Călugărească cu şoseaua naţională Ploieşti – Buzău şi care, începând de la Urlaţi către Buzău, se retrage spre piciorul pantei la o distanţă de 2-3 km nord de şosea.

Administrativ, arealul viticol Dealu Mare este localizat in judeţele Prahova şi Buzău.

 

a. Descrierea factorilor naturali

Solurile.

În cadrul podgoriei se întâlneşte o mare diversitate de soluri, datorită, atât frămantărilor pe care le-a suferit regiunea, cât şi fenomenului de eroziune, care se produce foarte activ.

Partea de vest a masivului Dealu Mare prezintă soluri formate pe argile roşii, marne şi în proporţie mai redusă pe nisipuri fine roşcate.

Aceste soluri, cu un conţinut ridicat in oxizi de fier, sunt foarte indicate pentru cultura soiurilor pentru vinuri roşii. Solurile din partea estică a masivului au la bază calcare sarmatice, argile, gresii şi tufuri dacitice, depozite de nisipuri fine în alternanţă cu pietriş format din fragmente de roci cristaline, lehmuri şi loess.

Ca tip genetic, spre vest predomină solurile brunroşcate de pădure erodate iar în zona de est rendzinele, pseudorendzinele şi, în măsură mai mică, solurile nisipoase solificate.

În anumite centre se întâlnesc soluri scheletice, cu roca mamă la mică adâncime şi cu un conţinut ridicat în carbonat de calciu, care favorizează obţinerea vinurilor aromate.

Depozitele sedimentare ale arealului viticol Dealu Mare sunt constituite din faciesuri care aparţin atat levantinului cat şi vilafranchianului şi succesiuni de pietrişuri, nisipuri şi argile, din care s-au format sedimente de solidificare, alcătuite din argile, luturi, nisipuri şi pietrişuri.

Frecvent se intalnesc solurile eu-mezobazice, brune luvice şi regosolurile.

Relieful arealului viticol Dealu Mare se diferenţiază pe două unităţi componente: Subcarpaţii externi şi Campia piemontană Buzău-Teleajen.

Subcarpaţii externi sunt dealuri care poartă numele generic de Dealu Mare.

El manifestă o tendinţă de coborare de la est către vest. Cota maximă in partea estică este de 754 m (Dealu Istria) iar in partea vestică de 406 m. Campia piemontană Buzău - Teleajen se inclină lent de la 300-200 m pană la 100-80 m. Ea potenţează cultura viţei de vie datorită expoziţiei sudice a majorităţii formelor sale.

Arealul viticol Dealu Mare are rezerve suficiente de apă şi de bună calitate. Raurile principale (Teleajen, Cricovul Sărat şi Buzău) au debite importante chiar şi in sezoanele cu precipitaţii reduse iar paraiele de pe clina sudică a Dealului Mare au debite mai reduse şi un regim de scurgere torenţial.

Apele freatice sunt discontinuie şi cu debite variabile in zona subcarpatică şi bogate in campia piemontană.

Bogate in apă sunt şi straturile acvifere de la baza acumulativului grosier al teraselor.

Climatul in Dealu Mare este temperat continental, caracterizat prin ierni reci şi veri calde, dar cu o mai atenuată excesivitate est europeană.

Temperatura medie anuală este de 11.3° C şi precipitaţiile anuale sunt de 642 mm.

In perioada convenţională de vegetaţie a viţei de vie in Dealu Mare se inregistrează o sumă de 3411° temperaturi utile, o insolaie de 1520 ore şi o sumă a precipitaţiilor de 395 mm.

Iernile sunt relativ scurte, iar frigul devine mai intens în ianuarie şi în prima jumătate a lunii februarie.

Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de -2,1° C, oscilând între -9,5° C şi+4,3° C.

Temperatura medie a lunii celei mai călduroase (iulie) este de +22,4° C, prezentând variaţii cuprinse între +20,7° C şi +25,6° C.

Suma temperaturilor active este cuprinsă între 3300 şi 4040.

Numărul zilelor cu temperatura medie peste 10°C oscilează între 175 - 226.

În general, resursele heliotermice din podgoria Dealu Mare sunt ridicate, favorizând o bună coacere a rodului şi lemnului viţei de vie.

Ultimul îngheţ de primăvară se realizează în jurul datei de 10 aprilie iar primul îngheţ de toamnă se realizează în medie la 30 octombrie. Intervalul fără îngheţ este în medie, de 202 zile.

Temperatura critică pentru îngheţul mugurilor viţei de vie se realizează mai frecvent pe văi şi la câmpie şi mai rar pe versanţi.

Pe deal temperaturile minime sunt mai ridicate cu circa 3oC faţă de şes iar frecvenţa iernilor geroase este mult mai mică.

Din această cauză viile cultivate pe deal pot ierna neprotejate. Podgoria beneficiază de adăpostul pe care îl oferă dealurile subcarpatice, care cresc treptat în altitudine, formând un paravan împotriva curenţilor reci, care vin din direcţiile nord, nord – vest şi nord – est. Regimul precipitaţiilor este mai bogat în partea de vest a podgoriei -587,7 mm şi descreşte spre est -508 mm.

Apa care se înmagazinează în sol în timpul iernii favorizează în prima parte a perioadei de vegetaţie creşterea intensă a lăstarilor, iar ploile de la începutul verii stimulează creşterea boabelor.

În faza de maturare a strugurilor (lunile august – septembrie) precipitaţiile sunt mai reduse, favorizând coacerea. Ploile de vară sunt uneori cu caracter torenţial, provocând erodarea orizontului cu humus sau chiar a întregului profil pe terenurile cu pante mari.

Parametrii climatici evaluaţi integral prin indicele de aptitudine enoclimatică are in Dealu Mare valoarea de 4786, corespunzătoare unui potenţial enologic foarte bun.

In anumiţi ani de recoltă Dealu Mare prezintă aptitudine enoclimatică excepţională. Frecvenţa acestor ani este de 1/7.

 

Descrierea factorilor umani care contribuie la legătura cu aria geografică

In Dealu Mare se produc vinuri din cele mai vechi timpuri.

Existenţa viilor pe acest teritoriu este confirmată de săpăturile arheologice, resturile ceramice şi toponimia care atestă prezenţa plantaţiilor viticole din cele mai vechi timpuri.

Mari iubitori de vin, strămoşii noştri geto-dacii au ajuns în conflict cu administraţia şi biserica.

Istoricul grec Strabo (d. 24 e.n) este impresionat de măsura pe care o ia Burebista împreună cu Marele Preot Deceneu de a distruge viţa de vie.

Această măsură ne duce cu gândul la vechimea podgoriilor din ţinuturile noastre.

De demult trebuie să fi cultivat dacii viţa de vie din moment ce se înrădăcinase atât de mult gustul vinului încât au dat în viciul beţiei, care să devină pericol pentru existenţa statului dac.

Primele documente scrise despre existenţa culturii viţei de vie în această parte a ţării datează din secolele XIV si XV. Din documente reiese că Ceptura, Valea Călugărească ,Valea Mantei şi Valea Popii erau localităţi cunoscute şi apreciate pentru calitatea vinurilor pe care le produceau.

Despre podgoria Dealu Mare, hrisoavele străine spun ca producea un vin “uleios, tare şi durabil, asemănându-l cu cele mai bune vinuri produse în alte ţări.

În anul 1427, 1 decembrie, voievodul Dan al II-lea întareşte satele şi jumătate din Izvoreanii de Dealu Mare (Documenta Romaniae Historica, B, Ţara Românească, document 71) iar în 1429, în hrisov , voievodul Dan al II-lea spune: “A binevoit domnia mea şi am dăruit acest atotpreacinstit hrisov al domniei mele boierilor domniei mele Dumitru din Maniaci si Balea cu copii lor şi Bârseanul cu fraţii lui, ca să le fie Maniaciul şi Poienile Vărbilăului şi jumatate din Izvoreanii de Dealu Mare” (Documenta Romaniae Historica, p. 127).

La 20 octombrie 1464, Radu cel Frumos întăreşte Mănăstiriea Snagov cu mai multe sate, vii, mori şi vama Prahovei (Documenta Romaniae Historica, p. 218).

Din documentele acelei epoci se pare că cel mai vesţit centru viticol al podgoriei a fost.

Cepturile "mai târziu, Cepturi" astăzi Ceptura.

Probabil că viile din Cepturile vechi cuprindeau o zonă viticolă mult mai mare decăt dea care aparţine astăzi comunei

Ceptura.

În trecut, viile din această podgorie erau bine şi armonios reprezentate prin cultura câtorva soiuri, repartizate într-o proporţie bine stabilită şi produceau un vin foarte căutat.

Astfel, Dimitrie Cantemir arata că la trecatoarea Tabla Butii, de lânga Bratocea era o renumită vamă pe unde se treceau vinurile de Dealu Mare spre Ardeal.

Pe acolo coborau trimişii prinţului Rákóczy al Ardealului pentru cumpărarea vinului din Valahia (Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor -1719-1722).

De-a lungul timpului, cultura viţei de vie a devenit o tradiţie, care s-a transmis din generaţie în generaţie, ea făcând parte din modul de viată al satelor de podgoreni.

Omul trăia în mijlocul viei sale: îşi construia casa şi crama cu faţa la drum, pe propietatea sa; în spatele casei se întindeau parcelele măsurate în pogoane, cu rândurile orientate de sus în jos, pentru a permite scurgerea apei de ploaie.

La inceput vinurile erau destinate utilizării in cultul bisericesc şi pentru desfătarea mai marilor din ţară sau din zonă. Mai tărziu producerea vinurilor a devenit o activitate economică, vinurile de Dealu Mare fiind comercializate in ţară dar şi in afara ei.

Tradiţia lucrului in vie, crama şi pivniţă a fost transmis din generaţie in generaţie.

În perioada prefiloxerică, în Dealu Mare se cultivau aproximativ 20 de soiuri de bază, care grupate câte 3-4 la un loc dădeau vinuri cu caracteristici bine definite.

Pentru producerea vinurilor albe se foloseau soiurile Băşicată, Gordin şi Tămâioasă iar pentru cele roşii soiurile Negru moale, Negru vârtos şi Băbeasca neagră, care se vinificau de obicei în amestec.

Viile reprezintă un mod de valorificare economică a terenurilor mai puţin fertile ale dealurilor, dar şi un mod de protecţie a mediului înconjurător şi de punere în valoarea acestuai fără a-i afecta întegritatea.

Un moment critic în dezvoltarea podgoriei l-a constituit invazia filoxerei care a fost semnalată prima dată în Dealu Mare, la Chiţorani în anul 1884 şi în scurt timp a făcut pagube uriaţe viticulturii de aici, transformând substanţial viticultura din zonă.

A urmat refacerea viilor care s-a făcut în mare parte cu soiuri frantuzeşti, dar şi cu soiuri româneşti.

Sortimentul cuprindea în perioada interbelică următoarele soiuri: Fetească albă, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, dar si Aligoté, Riesling italian, Pinot gris, Sauvignon şi Traminer, pentru vinuri albe şi Fetescă neagră, Băbească neagră, Pinot noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Portugais, pentru vinuri roşii.

Începând cu anul 1915 au apărut legi care reglementau cultura viţei ăi producerea vinului.

Astfel, în 1915 apare “Regulamentul pentru combaterea fraudelor în viticultură şi comerţul cu vinuri”.

Acesta stabilea denumirile geografice pentru producerea vinurilor de calitate cu enumerarea comunelor şi satelor în care puteau fi produse.

În 1929 apare prima listă cu soiurile admise la înmultire, corespunzătoare regiunilor corepunzătoare regiunilor “Legea pentru regulamentarea plantaţiilor de vii",  

În 1932 apare prima lege care reglementează producerea vinurilor cu denumire de origine, Dealu Mare fiind cuprins în această listă.

În acelaşi an a fost întocmită prima hartă viticolă a României întregite (I.C. Teodorescu şi l.H. Colţescu).

În 1955 apare “Raionarea viticulturii” o lucrare bazată pe rezultate ale cercetării obţinute în unităţi de cercetare. Aceasta stabilea pe fiecare areal sortimentul de soiuri şi direcţiile de producţie.

Pentru podgoria Dealu Mare, cea mai mare şi compactă zonă din România la aceea dată (avea 3700 de ha cu viţă de vie altoită), sortimentele de soiuri pe categorii de calitate a fost stabilit astfel:

Dintre amestecurile cele mai reuşite şi recomandate prin raionare, pentru vinuri roşii superioare erau Cabernet Sauvignon (30%), Gamay Beaujolais (60%) şi Saperavi (10%) sau Pinot noir (50%), Gamay Beaujolais (40%) şi Saperavi (10%). Erau, de asemenea, recomandat cupajul dintre Cabernet Sauvignon (34%) cu Gamay Beaujolais (66%).

Pentru cupaje reuşite au fost recomandate şi următoarele amestecuri tehnologice pentru vinurile albe: Aligoté (60%), Chasselas (30%) şi Muscat Ottonel (10 %) sau Aligoté (30%), Chasselas (30%), Saint Emilion (30%) şi Muscat Ottonel (10%).

Pentru a ridica calitatea vinului la un nivel superior se recomanda un cupaj obţinut din amestecul de Galbenă de Ardeal (60%) cu Saint Emilion (30%) şi Muscat Ottonel (10%).

Importanţa viticolă a regiunii Ploieşti era dată la acea vreme de suprafeţele mari de vii altoite şi de imensitatea şi poziţia centrală pe care o are masivul Dealul Mare ,,cea mai întinsă şi cea mai compactă dintre podgoriile ţării în jurul căreia gravitează întreaga economie viticolă a ţării” (Gh. Constantinescu – 1958).

In prezent in Dealu Mare sunt prezenţi mici, medii şi mari producători de vinuri, care şiau definit produse specifice şi tipicitatea lor, pe care cu multă grijă o realizează in fiecare an.

S-au remarcat in ultimii ani mai mulţi producători de vinuri de inaltă calitate.

In Dealu Mare se practică enologia, definită ca ştiinţa vinului şi a produselor vitivinicole.

Ea a fost fundamentată prin realizarea bazei de cunoştinţe asociate viei şi vinului, dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor noi care respectă principiile dezvoltării durabile şi realizarea sistemelor de calitate care aplicate garantează calitatea, siguranţa in consum şi nu in ultimul rand bogaţia in compuşi benefici pentru sănătate.

Toate aceste obiective au fost şi sunt realizate de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare şi Vinificaţie Valea Călugărească, care funcţionează in Dealu Mare incă din anul 1949.

Viile reprezintă un mod de valorificare economică a terenurilor mai puţin fertile ale dealurilor, dar şi un mod de protecţie a mediului inconjurător şi de punere in valoare a acestuia, fără a-i afecta integritatea.

 

Informaţii privind calitatea şi caracteristicile produsullui

ln prezent vinurile sunt elaborate in marea lor majoritate ca vinuri varietale (monocepage), dar şi în diferite formula

de asamblare, avănd la bază cel puţin 2-3 vinuri.

Diversitatea soiurilor cultivate in podgorie permite obţinerea a numcroase categorii şi tipuri de vinuri.

Vinurile albe beneficiază de un bun echilibru întra alcool, aciditate, pH şi zaharuri.

Vinurile roze prezintă caracteristici tipice de prospeţime, frucţuozitate şi armonie de ansamblu.

Vinurile roşii exploatează cel rnai bine condiţiile ecopedoclimatice specifice acestui areal, fiind vinuri cu arome delicate de fructe roşii, taninuri de calitate. o excelentă extractivitate şi o culoare foarte întensă.

 

Interacţiunea cauzală

Prin cunoaşterea în detaliu a particularităţilor fiecarei parcele, a soiurilor şi stăpânirea amănunţită a tehnologiilor de cultură şi prelucrare a strugurilor, potenţialul zonei este exploatat în scopul obţinerii unor vinuri de înaltă calitate.

Apariţia exploataţiilor mici şi mijlocii, cu suprafeţe de 20-100 ha a fovorizat creşterea calităţii, prin gestionarea mai bună a factorilor ce concură la obţinerea vinurilor.

Soiurile cultivate în Dealu Mare, în climat temperat continental, sunt conduse, în general, în forma semiînaltă, cu sisteme de susţinere care asigură o repartiţie bună a suprafeţei foliare şi a producţiei.

Acest lucru asigură o fotosinteză corectă şi o maturare optimă a strugurilor.

Recoltarea strugurilor la maturitatea tehnologică asigură un excelent echilibru între zahăr şi aciditate, necesar conservării însuşirilor de prospeţime şi fructuozitate, elemente care influenţează şi calitatea perlării şi spumării.

Diferitele tipuri de sol şi expoziţii diverse au determinat plantarea soiurilor, în funcţie de adaptabilitatea lor.

În partea de vest a masivului Dealu Mare unde se întalnesc soluri formate pe argile roşii, marne şi nisipuri fine roşcate, cu un conţinut ridicat în oxizi de fier se obţin rezultate foarte bune la soiurile pentru vinuri roşii (Merlot, Fetească neagră) şi la unele soiuri albe (Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon, Chardonnay).

În partea estică a masivului unde avem calcare sarmatice, argile, gresii şi tufuri dacitice, depozite de nisipuri fine in alternanţă cu pietriş, se exprimă mai bine soiurile Pinot noir, Burgund mare, Merlot pentru vinuri roşii mai lejere şi soiurile Riesling, Pinot gris, pentru vinuri albe mai complexe.

În anumite centre se întâlnesc soluri scheletice, cu roca mamă la mică adâncime şi cu un conţinut ridicat în carbonat de calciu, care favorizează obţinerea vinurilor aromate din soiurile Tamăioasa Românească, Busuioacă şi Muscat

Ottonel.

Este cunoscut faptul că pentru a avea rezultate bune soiurile albe se plantează în general la baza versanţilor şi pe expoziţii estice unde sunt mai ferite de căldurile din august, la fel Pinot noir care suportă mai greu arşita din vară.

Soiurile roşii, precum Cabernet Sauvignon, Merlot, Fetească Neagră pot fi plantate către vărful versantilor, acestea fiind iubitoare de soare.

De exemplu, soiul Fetească Neagră, soi autohton are specificitatea sa, rodeşte pe corzi lungi,are o fertilitate scăzută şi trebuie tratat cu mare atenţie.

De mare importanţă este reglarea producţiei.

Aceasta se face de la tăierile în uscat, care se execută manual şi se definitivează la intrarea în pârgă prin recoltare în verde.

Producţiile echilibrate permit obţinerea unei maturităţi optime începand cu prima parte a lunii septembrie până la sfarşitul lui octombrie.

Recoltatul, de cele mai multe ori manual, permite o selecţie încă din vie.

Se acordă o mare importanţă transferului de calitate de la strugure către vin, pe tot fluxul tehnologic, de la recoltare, transport până la stabilizarea şi condiţionarea vinurilor.

Se are în vedere respectarea strictă a protocolului de vinificare, care vizează reducerea conţinutului de bioxid de sulf, presarea în regim de presiune menajantă, prezervarea aromelor varietale şi dezvoltarea aromelor terţiare, care dau complexitate vinurilor.

Cramele din podgoria Dealu Mare beneficiază de inovaţii tehnice şi dotări de ultimă generaţie, fiind în acord cu dinamica exploataţiilor viticole, respectând în acelaşi timp tradiţia şi practicile din trecut.

 

III.DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. „DEALU MARE”

 

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată „DEALU MARE”cuprinde următoarele localităţi, grupate pe subdenumiri de origine, situate in judeţele Prahova si Buzău:

 

Judeţul Prahova

1. Subdenumirea de origine “Dealu Mare -Boldeşti”

Oraşul Boldeşti-Scăieni

Localitate componentă Seciu;

Com. Bucov:

satele Pleaşa, Bucov;

Com. Plopu:

satele Galmeia, Plopu.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-BOLDEŞTI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

SECIU, DEALU FRUMOS, VALEA CORBULUI.

 

2. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Valea Călugărească”

Com. Valea Călugărească:

satele Valea Călugărească, Valea Largă, Valea Nicovani, Valea Poienii, Valea Mantei, Valea Popii, Valea Ursoi, Varfurile, Schiau, Răchieri, Valea Săracă;

Com. Bucov:

satele Chiţorani, Valea Orlei, Bucov, Bighilin;

Com. Albeşti – Paleologu:

satul Albeşti - Paleologu;

Oraş Urlaţi:

localitatea componentă Valea Mieilor.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-VALEA CĂLUGĂREASCĂ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

CHIŢORANI, VALEA ORLEI, VALEA POPII, VALEA SĂRACĂ, VALEA MANTEI, VALEA POIENII, VALEA NICOVANI, VALEA

LARGĂ, VALEA MIEILOR.

 

3. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Urlaţi”

Urlaţi:

localităţi componente Urlaţi, Apostolache, Arioneştii Noi, Arioneştii Vechi, Cherba, lordăcheanu, Măruntiş, Mocesti, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Plavia, Valea Bobului, Valea Crangului, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman, Valea Urloi, Jercălăi.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-URLAŢI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

VALEA PIETREI, VALEA BOBULUI, VALEA NUCETULUI, VIA DOMNEASCĂ, VALEA URLOI, VALEA SEMAN, VALEA CRANGULUI.

 

4. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Ceptura”

Com. Ceptura:

satele Ceptura de Jos, Ceptura de Sus, Malu Roşu, Rotari, Şoimeşti;

Com. Fantanele:

satele Fantanele, Bozieni.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE - CEPTURA” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

MALU ROŞU, VALEA GARDULUI, VALEA MĂNĂSTIRII.

 

5. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Tohani”

Com. Gura Vadului:

satele Gura Vadului, Perşunari, Tohani;

Com. Vadu Săpat:

satele Vadu Săpat, Ghinoaica, Ungureni;

Com. Călugăreni:

satele Călugăreni, Valea Scheilor;

Com. Jugureni:

satele Jugureni, Boboci;

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-TOHANI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

VARFUL CU DOR, GURA VADULUI, DUMBRAVA, VADU SĂPAT.

 

Judeţul Buzău

6. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Breaza”

Com. Breaza:

satele Breaza, Bădeni, Greceanca, Văleanca-Vilăneşti, Vispeşti;

Com. Năeni:

satele Năeni, Finţeşti, Fantanele, Prosca, Varf;

Com. Săhăteni:

satele Săhăteni, Istriţa de Jos.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-BREAZA ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

BREAZA, GRECEANCA, NĂENI, VISPEŞTI, FINŢEŞTI, SĂHĂTENI.

 

7. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Merei”

Com. Merei:

satele Merei, Dealul Viei, Ciobănoaia, Izvoru Dulce, Gura Sărăţii, Nenciuleşti, Dobrileşti, Sărata Monteoru, Valea Puţului-Merei, Ogrăzile;

Com. Ulmeni:

satul Valcele.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-MEREI ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

IZVORU DULCE, GURA SĂRĂŢII, DEALUL VIEI, DOBRILEŞTI, NENCIULEŞTI, VALEA PUŢULUI, CIOBĂNOAIA.

 

8.Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Zoreşti”

Verneşti:

satele Verneşti, Zoreşti, Săsenii pe Vale, Săsenii Noi, Săsenii Vechi, Nişcov, Nenciu, Carlomăneşti, Candeşti.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-ZOREŞTI ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

VALEA TEANCULUI, DEALUL ZORILOR, NIŞCOV.

 

*Denumirea de plai poate fi utilizată in etichetare cu condiţia ca strugurii din care se obţine vinul să provină cel puţin 85% din arealul delimitat al acestuia.

Conform Regulmentului (CE) nr. 607/2009, articolul 8, cu trimitere la articolul nr. 35, alineatul (2), litera (h) din Regulamentul (CE) nr. 479/2008, producerea vinurilor cu denumire de origine controlată Dealu Mare se poate face şi in arealul de proximitate, in aceeaşi unitate administrativă, respectiv oraşele Ploieşti şi Mizil (jud. Prahova) şi oraşul Buzău (jud. Buzău).

In această situaţie producătorii vor face dovada existenţei facilităţilor de condiţionare-imbuteliere in locaţiile de

proximitate inaintea aderării Romaniei la Uniunea Europeană, fapt ce se traduce prin tradiţie in domeniu şi experienţa obţinerii unor produse de calitate.

 

IV.SOIURILE DE STRUGURI.

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor sunt următoarele:

 

Soiuri albe:

Chardonnay, Pinot gris, Pinot blanc, Riesling de Rhin, Riesling italian, Sauvignon, Fetească albă, Fetească regală, Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Viognier, Aligote, Traminer roz, Grasă de Cotnari, Crampoşie selectionată, Trebbiano.

Soiuri roşii/roze :

Busuioacă de Bohotin, Cabernet sauvignon, Cabernet franc, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Burgund mare, Syrah, Novac, Negru de Drăgăşani, Negru aromat, Sangiovese, Grenache, Mourvedre, Petit verdot, Nebbiolo, Barbera, Băbească neagră.

 

V.PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha).

 

Producţia de struguri admisă pentru obţinerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “DEALU MARE”, se va inscrie in următoarele limite maxime, In funcţie de menţiunea tradiţională ce se va utiliza:

1 Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Busuioacă de Bohotin, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Barbera, Negru aromat, Traminer, Grasă de Cotnari, Pinot gris:

9.000 kg/ha C.M.D.;

8.000 kg/ha C.T.;

7.000 kg/ha C.I.B.

 

2 Chardonnay, Pinot blanc, Riesling de Rhin, Sauvignon, Mourvedre, Cabernet franc, Sangiovese, Novac, Petit Verdot, Nebbiolo:

10.000 kg/ha C.M.D.;

9.000 kg/ha C.T.

8.000 kg/ha C.I.B.

 

3 Riesling italian, Merlot, Viognier, Grenache, Burgund mare, Aligote, Băbească neagră, Crampoşie selectionată, Fetească albă, Negru de Drăgăşani:

12.000 kg/ha C.M.D.;

10.000 kg/ha C.T.

9.000 kg/ha C.I.B.

 

4 Fetească regală, Syrah, Trebbiano:

14.000 kg/ha C.M.D.;

12.000 kg/ha C.T.

10.000 kg/ha C.I.B.

 

 

VI.RANDAMENTUL IN VIN (hl/ha):

Randamentul in vin se va inscrie in următoarele limite maxime, in funcţie de menţiunea tradiţională

ce se va utiliza:

 

1 Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Busuioacă de Bohotin, Cabernet sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Barbera, Negru aromat, Traminer, Grasă de Cotnari, Pinot gris:

59,00 hl/ha C.M.D.;

52,00 hl/ha C.T.;

46,00 hl/ha C.I.B.

 

2 Chardonnay, Pinot blanc, Riesling de Rhin, Sauvignon, Mourvedre, Cabernet franc, Sangiovese, Novac, Petit Verdot, Nebbiolo, Negru de Drăgăşani:

65,00 hl/ha C.M.D.;

59,00 hl/ha C.T.

52,00 hl/ha C.I.B.

 

3 Riesling italian, Merlot, Viognier, Grenache, Burgund mare, Aligote, Băbească neagră, Crampoşie selectionată, Fetască albă, Negru de Drăgăşani:

78,00 hl/ha C.M.D.;

65,00 hl/ha C.T.

58,00 hl/ha C.I.B.

 

4 Fetească regală, Syrah, Trebbiano:

91,00 hl/ha C.M.D.;

78,00 hl/ha C.T.

65,00 hl/ha C.I.B.

 

VII.CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinurile cu denumire de origine “DEALU MARE” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite. Strugurii trebuie să fie introduşi cat mai urgent in procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

187 g/l dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D.

220 g/l la soiurile albe şi 213 g/l la soiurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T.

240 g/l, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.I.B.

 

VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR.

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 85%. Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules, de cei ai soiului ce stă la baza produce rii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la

cramă.

puritatea de soi a strugurilor recepţionaţi va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantaţiei : minim 3.000 plante / ha sau minim 75% din plante viabile, faţă de densitatea proiectată.

irigarea: admisă numai in anii secetoşi cu notificarea ONVPV, atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă, cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de ingrăşăminte chimice in doze moderate (fertilizarea cu azot in doză de maximum 75 hg s.a./ha).

In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial, in zona strugurilor, la butucii cu masă foliară bogată.

In plantaţiile din arealul “DEALU MARE”, producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

In acest scop, ei trebuie să asigure intreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de intoarcere.

 

IX. PRACTICI ŞI TRATAMENTE OENOLOGICE ADMISE

Arealul delimitat pentru DOC „DEALU MARE” se incadrează in zona viticolă C II, conform Ordinului 645/2005 privind aprobarea incadrării regiunilor viticole romanesti in zonele viticole ale Uniunii Europene.

Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone. Strugurii provin in proporţie de 100% din această arie geografică.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei in vigoare.

Vinul produs in arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată „DEALU MARE” are o tărie alcoolică dobandită de minim 11 % vol, in funcţie de calitatea strugurilor la recoltare, dată de conţinutul in zahăr.

a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar

Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea şi maturarea vinurilor, inclusiv la fermentarea strugurilor proaspeţi şi a musturilor de struguri, precum şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar. Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

Acestea sunt fie lăsate in stare naturală, fie incălzite la o temperatură calificată ca scăzută, medie sau inaltă, dar nu trebuie să fi fost supuse unei combustii, inclusiv la suprafaţă, nu trebuie să fie carbonizate sau friabile la atingere. Nu trebuie să fi fost supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice, altele decat incălzirea. Nu trebuie să li se adauge niciun produs destinat intensificării aromei lor naturale sau a compuşilor fenolici extractibili.

Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de aşa natură, incat cel puţin 95 % din greutate să fie reţinute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).

Bucăţile de lemn de stejar nu trebuie să degaje substanţe in concentraţii, care ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea oamenilor.

b.Îmbogţirea (creşterea tăriei alcoolice naturale):

nu poate depăşi 1,5 % vol. şi se poate realiza:

in cazul strugurilor proaspeţi, al mustului parţial fermentat sau a vinului nou aflat in fermentaţie, numai prin adaus de must de struguri sau must de struguri concentrat, numai dacă acesta provine din arealul delimitat pentru denumirea de origine Dealu Mare sau must concentrat rectificat;

in cazul mustului de struguri, numai prin adaus de must de struguri sau must de struguri concentrat, numai dacă acesta provine din arealul delimitat pentru denumirea de origine Dealu Mare sau cu must concentrat rectificat, inclusiv prin osmoză inversă;

in cazul vinului nou aflat in fermentare numai prin concentrare parţială la rece.

c) Îndulcirea:

vinurilor cu denumire de origine Dealu Mare este autorizată in stadiul de producere şi comercializare en gross, in interiorul regiunii in care este obţinut vinul in cauză.

Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat, numai dacă acesta provine din arealul delimitat

pentru denumirea de origine Dealu Mare sau must de struguri concentrat rectificat.

d) Cupajarea:

se poate face doar intre categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul delimitat pentru denumirea de origine Dealu Mare. Imbogăţirea cu must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat precum şi indulcirea vinurilor nu se consideră cupaj.

Sunt interzise cupajarea succesivă şi cupajarea vinurilor albe cu cele roşii.

e) Acidificare şi dezacidificare:

Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat incă in fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat incă in fermentaţie se poate face doar pană la limita maximă de 1,5 g/l, exprimată in acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 2,5 g/l, exprimată in acid tartric sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 1 g/l, exprimată in acid tartric sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

Acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

f) Proceduri privind acidificarea şi dezacidificarea:

1) Acidificarea şi dezacidificarea (cu excepţia acidificării şi dezacidificării vinurilor) sunt autorizzate numai dacă se efectuează in timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat incă in fermentare, in vin.

2) Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor nu poate avea loc decat in centrele de vinificare din arealul delimitat pentru D.O.C. „DEALU MARE” şi in arealul de proximitate.

3) Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, imbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi inscrise in registrele de evidenţă şi in documentele de transport in baza cărora circulă produsele astfel tratate.

4) Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă,

numai inainte de 1 ianuarie in arealul delimitat pentru D.O.C. „DEALU MARE” şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

5) Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.

g) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe:

bioxid de carbon utilizat pentru vin cu D.O.C. să nu depăşească 2,00 g/l in vinul astfel tratat ;

acidul citric utilizat pentru vin cu D.O.C. să nu depăşească 1,00 g/l in vinul astfel tratat ;

acid metatartric utilizat pentru vin cu D.O.C. să nu depăşească 100 mg/l ;

 

X.TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. „DEALU MARE”

 

Culesul strugurilor:

se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a

fi obţinut, in funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea

mersului coacerii.

Transportul strugurilor:

trebuie să se facă in vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului

ravac.

Desciorchinatul parţial:

este recomandat. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile in timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau făramiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului:

ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei:

se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. „DEALU MARE”.

Sulfitarea:

se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului şi a vinului.

Asamblarea:

se face numai intre mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea musturilor:

albe este necesară şi recomandată.

Adausul de levuri:

sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentativi:

se va realiza prin controlul permanent al temperaturii.

La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţie alcoolice se face inainte ca zahărul să fie complet metabolizat, cand tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decat cea proiectată.

Vinurile albe se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este recomandată.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condizionare:

a vinurilor se vor face evitandu-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14° C.

Maturarea vinului:

se va face in vase din lemn sau din inox in decurs de 4-24 luni, in funcţie de capacitatea vaselor, natura biologică a soiului din care provine vinul, de tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc şi in baricuri. Maturarea in vase din lemn este recomandată pentru vinurile roşii cu D.O.C. „DEALU MARE”.

Invechirea la sticlă minim 6 luni este de asemenea recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea):

sunt necesare cand conţinutul in fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este recomandată.

Îmbutelierea se va face in condiţii sterile.

Elemente tehnologice definitorii pentru vinificaţia primară a strugurilor:

VINURI ALBE:

Desciorchinarea strugurilor;

Maceraţie peliculară pentru soiurile semiaromate şi macerare-fermentare la soiurile aromate;

Presare cu prese discontinui;

Fermentaţia alcoolică controlată.

VINURI ROZE:

Desciorchinarea strugurilor;

acerare-fermentarea de scurtă durată, pană la realizarea caracteristicilor cromatice specifice tipului de vin;

Separarea fracţiilor şi presarea boştinei;

Fermentaţie alcoolică controlată.

VINURI ROŞII:

Desciorchinarea strugurilor;

macerare-fermentarea pe boştină pană la realizarea caracteristicilor cromatice specifice tipului de vin; este interzis tratamentul termic al mustuielii;

separarea fracţiilor şi presarea boştinei;

fermentaţia malolactică este recomandată;

 

XI.CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR CU D.O.C. “DEALU MARE” LA PUNEREA LOR IN CONSUM

 

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu D.O.C. “DEALU MARE” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie :

tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% vol.;

aciditate totală (acid tartric):

minim 5,50 g/l la soiurile albe şi roze

minim 4,50 g/l la soiurile roşii ;

aciditate volatilă (acid acetic):

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii;

extract sec nereducător:

minim 16,00 g/l la vinurile albe şi roze

minim 19,00 g/l la vinurile roşii.

dioxid de sulf total, maxim :

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

350 mg/l la vinurile albe din subdenumirea Valea Călugărească

dioxid de sulf liber: 20-60 mg/l, in funcţie de tipul de vin, astfel :

la vinurile roşii seci, 20-30 mg/l

la vinurile albe şi roze seci, 30-40 mg/l

la vinurile cu rest de zahăr, 50-60 mg/l

 

b) Caracteristici organoleptice :

Vinurile cu denumire de origine Dealu Mare prezintă următoarele insuşiri calitative generale:

limpiditate perfectă;

culoare caracteristică tipului şi varstei vinului;

insuşiri superioare de aromă (buchet la vinurile vechi)

şi gust, armonie gusto-olfactivă şi fineţe; caracteristici de tipici tate imprimate de arealul de producere şi de soi, astfel:

 

1.Feteasca regală:

Limpiditate: limpede, strălucitor, cristalin.

Culoare: galben-limonie, cu nuanţe verzui, putand ajunge pană la galben-auriu.

Miros: semiaromat, cu o aromă florală, discretă,

Gust: proaspăt şi fructuos, sprinţar şi odihnitor, lejer.

2.Fetească albă:

Limpiditate: limpede, strălucitor, cristalin.

Culoare: galben-pai, cu reflexe verzui, fără urme de oxidare.

Miros: delicat, cu un buchet interesant de fructe exotice şi pere.

Gust: armonios, cu o fineţe naturală tipică, uşor mineral, miere de salcam .

3.Riesling de Rhin :

Limpiditate: limpede, cristalin.

Culoare: verde, cu uşoare nuanţe gălbui, strălucitor.

Miros: neutral, mineral.

Gust: sobru, plin, extractiv, echilibrat.

4.Sauvignon blanc :

Limpiditate: limpede, strălucitor.

Culoare: galben deschis cu reflexe verzui.

Miros: semiaromat, cu aromă de flori de viţă de vie, fan cosit, asparagus, citrice, iasomie.

Gust: echilibrat, amplu, lung, cu personalitate, armonie şi fineţe. Nuanţe de citrice, grapefruit, condimente.

5.Chardonnay:

Limpiditate: limpede, cristalin.

Culoare: galben-pai, galben auriu.

Miros: aromă foarte caracteristică, cu nuanţe de unt proaspăt, florală, inconfundabilă asemănătoare florilor de salcam şi fagurelui de albine.

Gust: onctuos, rotund, catifelat şi amplu, delicat şi armonios. Nuanţe de nuci, migdale.

6.Pinot gris:

Limpiditate: limpede, cristalin.

Culoare: galben-pai, galben-verzui.

Miros: neutral, uşor vulgar, nuanţe discrete de miere, condiment.

Gust: amplu, extractiv, uşor amărui, uneori mineral.

7.Viognier:

Limpiditate: limpede, cristalin.

Culoare: galben-verzui.

Miros: floral, iasomie, salcam, nuanţe de caise.

Gust: proaspăt, fructuos, extractiv, discret condimentat.

8.Aligote:

Limpiditate : limpede, cristalin.

Culoare: galben-verzui, verde-galbui.

Miros: uşor iz de pămant, mineral.

Gust: are aciditate viguroasă, sprinţar, vioi, agreabil, sobru, cu gust de pămant.

9.Tămaioasă romănească:

Limpiditate : limpede, cristalin, strălucitor.

Culoare: galben-auriu, verde-gălbui.

Miros: fagure de albine, miere, flori de tei, salcam.

Gust: onctuos, catifelat, fagure de albine, miere,( armonios, proaspăt, vioi – la vinul tanar).

10.Busuioacă de Bohotin:

Limpiditate : limpede, cristalin.

Culoare: roz cu nuanţe violacee, roz-portocaliu.

Miros: floral, trandafir, busuioc, caprifoi, iasomie.

Gust: catifelat, rotund, armonios, nuanţe de migdale şi piersici coapte.

11.Muscat Ottonel:

Limpiditate : limpede, cristalin, strălucitor.

Culoare: galben-pai, galben-auriu.

Miros: caracter floral, muscat, nuanţe de citrice (portocale, grapefruit), petale de trandafir.

Gust: delicat, elegant, fin, armonios.

12.Cabernet Sauvignon:

Limpiditate: limpede, translucid, cristalin.

Culoare: roşu-rubiniu, cu intensitate colorantă foarte mare. Prin invechire, culoarea devine roşucărămiziu.

Miros: aromă de fructe negre de pădure, fructe coapte şi afine, prin invechire poate dezvolta nuanţe de violete şi aroma puternică de tanin se imblanzeşte, aducand a tabac.

Gust: vegetal-ierbos, rustic, ardei verde, cu astringenţă impunătoare. Generos, corpolent, uneori excesiv de aspru, viguros ; la maturitate devine moale şi catifelat cu nuanţe de tabac, piele.

13.Merlot:

Limpiditate: limpede, transparent, strălucitor.

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, cu nuanţe teracotă, după invechire.

Miros: aromă delicată de zmeură proaspătă, vişine, condimente.

Gust: mai puţin aspru, catifelat, moale; aminteşte de cireşe amare ; prin invechire pierde puţin din onctuozitate, dar caştigă un buchet atrăgător ; armonios, consistent, lung.

14.Pinot noir:

Limpede: limpede, cristalin.

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, nu excelează in intensitate.

Miros: aromă de fructe roşii coapte, stafide, piper negru, chiar scorţişoară şi migdale dulci.

Gust: fin, amplu rotund şi moale, catifelat, delicat, complex şi preţios.

15.Fetească neagră:

Limpiditate: limpede, cristalin.

Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor.

Miros: aromă complexă, cu caracter olfactiv discret, dar foarte specific, care sugerează mirosul de prune uscate, coacăze negre, scorţişoară.

Gust: amplu, armonios, catifelat, rotund şi suficient de corpolent, bine constituit, cu taninuri moi, delicat.

16.Burgund mare:

Limpiditate: limpede, cristalin.

Culoare: roşu-granat, cu nuanţe violacee.

Miros: delicat, de fructe de pădure.

Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate, taninurile astringente fiind bine echilibrate, agreabil.

17.Syrah :

Limiditate: limpede, transparent, cristalin.

Culoare: roşu-aprins, intens, viu.

Miros: aromă de piper şi cireşe negre, fructe proaspete de pădure.

Gust: delicat, suplu, catifelat, uşor picant, final cu note dulci şi condimentate, de ciocolată neagră.

18. Grasă de Cotnari :

Aspect: limpede, onctuos;

Culoare: de la galben verzui cand este tanăr, pană la galben pai cu aspect de miere de albine şi nuanţe de chihlimbar cand este vechi;

Miros: stafide, caise , fagure de miere de albine, miez de nucă şi migdale amare ;

Gust: dulce, plăcut.

19. Novac :

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-granat intens;

Miros: buchet de afine, arome picante de cuişoare, piper negru ;

Gust: de afine, căpşuni, tanin bine integrat.

20. Negru de Drăgăşani:

Aspect: limpede,

Culoare: roşu-inchis;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte, cireşe, condimente;

Gust: catifelat, aciditate bine integrată, cu post gust prelung.

21. Negru aromat:

Limpiditate: transparent, strălucitor.

Culoare: roşu-rubiniu, intensitate colorantă mare.

Miros: aromă de fructe negre de pădure, condimente, aromă fină de muscat.

Gust: catifelat, moale; buchet atrăgător ; armonios, consistent, lung.

22. Crampoşie selecţionată:

Aspect: limpede;

Culoare: alb-gălbuie, cu nuanţe verzui

Miros:parfum specific, cu aromă discretă de fructe proaspete ;

Gust: vin lejer cu aciditate ridicată, gust răcoritor.

23. Pinot blanc:

Limpiditate: limpede, cristalin.

Culoare: galben-verzui.

Miros: aromă fină.

Gust: amplu, extractiv, aciditate ridicată.

24. Cabernet franc

Limpiditate: limpede, cristalin.

Culoare: roşu-rubiniu, cu intensitate colorantă mare.

Miros: aromă de fructe negre de pădure.

Gust: vegetal-ierbos, viguros ; mai puţin taninos decat Cabernet sauvigon, la maturitate devine moale şi catifelat.

25. Traminer roz:

Aspect: limpede,

Culoare: galben verzui pană la galben pai;

Miros: petale de trandafir şi flori de tei

Gust: plăcut, catifelat, poate aminti de vanilie sau migdale.

26. Sangiovese:

Limpede: limpede, cristalin.

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, intensitate colorantă medie.

Miros: aromă complexă fină, bine structurată.

Gust: fin, tipic, apt in ceea ce priveşte invechirea.

27. Băbească neagră:

Aspect: limpede, cu luciu

Culoare: roşie de o intensitate moderată, dar vie şi strălucitoare

Miros: aromă specifică strugurelui, intensă şi originală

Gust: foarte plăcut şi armonios, dat de un conţinut moderat de alcool, de o aciditate mai ridicată, care conferă vinurilor vioiciune şi prospeţime; lipsa astringenţei se datorează unui conţinut nu prea ridicat de taninuri.

28. Barbera:

Limpiditate: limpede, cristalin.

Culoare: roşu-granat, intens.

Miros: aromă complexă, cu caracter olfactiv discret, .

Gust: amplu, armonios, bine constituit, corpolent, greu, cu textura catifelată pe măsura invechirii in sticlă.

29. Petit verdot:

Limpiditate: limpede, cristalin.

Culoare: roşu intens, clar, strălucitor.

Miros: aromă complexă, florală.

Gust: amplu, armonios, catifelat, cu arome de lemn dulce, fructe coapte şi piper proaspăt măcinat.

30. Mourvedre:

Aspect: limpede,

Culoare: roşu-inchis;

Miros: aromă de cireşe;

Gust: catifelat, aciditate bine integrată cu arome tipice condimentate.

31. Grenache:

Aspect: limpede, cu luciu.

Culoare: roşu-purpuriu, strălucitor.

Miros: aromă intensă

Gust: armonios, cu arome de prune dulci şi condimente, cu o textură moale şi catifelată.

32. Trebbiano:

Limpiditate: limpede, cristalin.

Culoare: galben cu nuanţe verzui, putand ajunge pană la galben-auriu.

Miros: aroma discretă,

Gust: proaspăt şi fructuos, lejer.

33. Nebbiolo:

Limpiditate: limpede, strălucitor.

Culoare: galben-pai, fără urme de oxidare.

Miros: delicat, cu un buchet interesant de zmeură şi vanilie.

Gust: armonios, intens, uşor tanic, bine structurat şi proaspăt cu aftertaste persistent.

34. Riesling Italian:

Aspect: limpede;

Culoare: galben verzui;

Miros: aromă fină, plăcută, de strugure in pargă;

Gust: acid, vioi, fructuos, cu personalitate, echilibrat, cu post-gust plăcut.

 

XII.CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

Derogare privind producţia în aria delimitată:

Transportul vinurilor se face in conformitate cu prevederile in vigoare respectăndu-se dispoziţiile privind întoemirea

docurnentelor specifice.

Documentul de însoţire se intocmeşte corespunzător, acesta certificând denumirea de origine controlată Dealu Mare pentru vinurile menţionate în acest document.

Cu notificarea O.N.V.P.V. cu cel putin 48 ore înainte de a se produce, una sau mai multe faze ale procesului de producţie se poate realiza în afara arealului în care au fost produşi strugurii.

Acestea se pot realiza în aceeaşi unitate administrativă, din unitatea administrativă invecinată sau în arealul cu denumire de origine invecinat.

În aceste cazuri, se vor menţiona în mod obligatoriu în sistemul de etichetare, producătorul, locul imbutelierii şi imbuteliatorul, după caz.

Imbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată “DEALU MARE”  se face, in mod obligatoriu, in butelii de sticlă sau in sistem “bag in box” cu capacitate maximă de 20 de litri.

Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

In sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată “DEALU MARE” este obligatorie folosirea etichetei principale şi a contraetichetei (sau eticheta secundară).

In etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “DEALU MARE” se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a.) denumirea la vanzare: vin cu denumire de origine controlată, insoţit de numele denumirii de origine “Dealu Mare”

b.) menţiunile tradiţionale: C.M.D., C.T. sau C.I.B., exprimate prescurtat sau explicit;

c.) volumul nominal al produsului, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

d.) tăria alcoolică dobandită, in volume;

e) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării;

f.) tipul vinului dat de conţinutul său in zaharuri:

1. sec – cand conţinutul de zahăr este de maxim 4,00 g/l. Conţinutul in zahăr poate ajunge la 9,00 g/l, cu condiţia ca aciditatea totală exprimată in grame de acid tartric la litru să fie cu cel mult 2 grame sub conţinutul de zahăr rezidual;

2. demisec - cand conţinutul de zahăr este de maxim 12,00 g/l. Conţinutul in zahăr poate ajunge la 18,00 g/l, cu condiţia ca aciditatea totală exprimată in grame de acid tartric la litru să fie cu cel mult 10 grame sub conţinutul de zahăr rezidual.

3. demidulce – cand conţinutul de zahăr este de maxim 45,00 g/l

4. dulce – Cand conţinutul in zahăr este de minim 45,00 g/l .

f.) menţiunea “conţine sulfiţi”

g.) numele şi adresa imbuteliatorului, cu caracterele cele mai mici folosite in inscripţionările de pe etichetă ;

h.) sintagma “produs in Romania”;

j.) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

In etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “DEALU MARE”  pot fi folosite şi următoarele indicaţii facultative:

a) culoarea specifică ;

b) anul recoltei, dacă cel puţin 85% din strugurii utilizaţi pentru elaborarea vinului in cauză au fost recoltaţi in cursul anului respectiv;

c) denumirea soiului (dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv) sau al mai multor soiuri de struguri de vinificaţie ( menţionate in ordine descrescătoare a proporţiei in care participă in sortimentul de vin) ;

d) subdenumirea de origine sau denumirea plaiului;

e) menţiunea “fermentat/maturat in baric” sau “fermentat/maturat in prezenţa aşchiilor din lemn de stejar”;

f) – menţiunea tradiţională privind metoda de producere;

"Rerzervă”,

“Vinotecă”,

“Vin tânăr".

g) - distincţii acordate, numai pentru lotul in cauză;

h) - menţiuni facultative privind imbutelierea la “podgorie”, “proprie tate”, etc.;

i) - marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine; subdenumirea de origine, după caz;

j) - codul de bare al produsului ;

k) - simbolul comunitar care indică denumirea de origine controlată.

Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual pe sticlă astfel incat să poată fi citite simultan, fără a fi necesară intoarcerea acesteia.

Excepţie poate face data ambalării şi/sau a numărului lotului şi menţiunea ,,conţine sulfiţi,,.

Indicaţiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

Denumirea de origine controlată “DEALU MARE”, precum şi vinurile care utilizează această denumire in conformitate cu specificaţiile produsului sunt protejate:

impotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte; impotriva utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produsului sau serviciului este indicată sau insoţită de expresii precum: „stil”, „tip”, „metodă”, „manieră”, „imitaţie”, „gust”, „similar” sau altele asemenea;

impotriva oricărei indicaţii false sau inşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, in materialul publicitar sau documentele aferente produsului vinicol respectiv, precum şi impotriva impachetării produsului intr-un ambalaj de natură să creeze o impresie greşită cu privire la originea acestuia;

impotriva oricărei alte practici de natură să inducă publicul in eroare cu privire la originea adevărată a produsului.

 

XIII.MENŢIUNI TRADIŢIONALE

 

Categoriile de calitate:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină,

C.T. – cules târziu,

C.I.B. – cules la înnobilarea boabelor,

date de conţinutul in zaharuri la recoltarea strugurilor, consti tuie menţiuni tradiţionale şi pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”DEALU MARE”.

In etichetare se mai pot utiliza:

In cazul vinurilor de origine controlată ”DEALU MARE”

maturate minim 6 luni in vase de stejar şi/sau invechite in sticlă timp de cel puţin 6 luni

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională "Rezervă".

In cazul vinurilor cu origine controlată ”DEALU MARE”

maturate minim un an in vase de stejar şi/sau invechit in sticlă timp de cel puţin 4 ani

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională "Vin de vinotecă” .

In cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “DEALU MARE”,

care sunt scoase la comercializare inainte de sfarşitul anului in care au fost produse,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională „Vin tanăr”.

 

XIV.DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ „DEALU MARE”

 

In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată „DEALU MARE” sau dacă pierd calităţile date de origine, ele vor fi declasate in alte categorii pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.

1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. in alte categorii. Dacă in procesul de certificare vinul declasat nu poate fi incadrat la vin cu indicaţie geografică, acesta se va incadra la altă categorie.

 

XV.AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „DEALU MARE” este

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectorat teritorial:

Valea Călugărească, nr. 43, judeţul Prahova,

tel/fax 0244 236155, 0752 100994,

e-mail: dealumare@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri destinaţi producerii de vinuri cu denumire de origine controlată, controlul vinurilor cu D.O.C. şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlată ”DEALU MARE” cat şi declasarea acestora, se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametri:

tăria alcoolică totală şi dobandită, exprimate in % vol.;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală, exprimată in g/l acid tartric;

aciditate volatilă, exprimată in g/l acid acetic;

dioxid de sulf total, exprimat in mg/l.

b) examinarea organoleptică, ce constă in verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizată de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”DEALU MARE” ; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:

eşantionare şi

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (O.N.V.P.V.) verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Modificări ale specificaţiilor produsului

 

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „DEALU MARE” in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică

 

DEALU MARE

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea

vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine controlată

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I. Definiţie

 

Denumirea de origine controlată „DEALU MARE” se atribuie vinurilor spumante de calitate cu D.O.C. obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II. Leătura cu aria geografică

 

Vinurile spumante de calitate cu denumire de origine controlată Dealu Mare işi datorează calitatea şi caracteristicile in mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Acestea sunt obţinute din materie prima care provine exclusiv din aria geografică delimitată, conform prezentului caiet de sarcini, din soiurile nominalizate aparţinand speciei Vitis vinifera şi sunt produse in această arie geografică.

Localizare geografica:

Podgoria Dealu Mare se incadrează in zona dealurilor subcarpaţilor meridionali, cuprinzand colinele şi depresiunile situate intre raul Teleajen la vest şi raul Buzău la est.

Podgoria este delimitată la nord de zona dealurilor inalte şi a pădurilor, iar la sud printr-o limită care corespunde, pentru centrul viticol Valea Călugărească cu şoseaua naţională Ploieşti – Buzău şi care, incepand de la Urlaţi către Buzău, se retrage spre piciorul pantei la o distanţă de 2-3 km nord de şosea.

Ca aşezare, podgoria Dealu Mare este cuprinsă intre paralelele 44°59’ - 45°32’ latitudine nordică şi 26°02’ - 27°00’ longitudine estică.

Din punct de vedere geomorfologic, ea face parte din marea unitate a subcarpaţilor de curbură, in cuprinsul căreia plantaţiile viticole ocupă versanţii colinelor şi depresiunile acestora. Masivul viticol se intinde pe o lungime de cca 65 km şi are o lăţime ce variază intre 3 şi 12 km.

Sub aspect administrativ, podgoria se situează pe teritoriul judeţelor Prahova şi Buzău.

Existenţa viilor pe acest teritoriu este confirmată de săpăturile arheologice, resturile ceramice şi toponimia care atestă prezenţa plantaţiilor viticole din cele mai vechi timpuri.

Primele documente scrise despre existenţa culturii viţei de vie in această parte a ţării datează din secolele XIV şi XV. Din aceste documente reiese că Ceptura, Valea Călugărească, Valea Mantei şi Valea Popii erau localităţi cunoscute şi apreciate pentru calitatea vinurilor pe care le produceau.

Despre podgoria Dealu Mare, hrisoavele străine spun că producea un vin „uleios, tare şi durabil”, asemănandu-l cu cele mai bune vinuri produse in alte ţări.

De-a lungul timpului, cultura viţei de vie a devenit o tradiţie, care s-a transmis din generaţie in generaţie, ea făcand parte din modul de viată al satelor de podgoreni.

Viile reprezintă un mod de valorificare economică a terenurilor mai puţin fertile ale dealurilor, dar şi un mod de protecţie a mediului inconjurător şi de punere in valoare a acestuia, fără a-i afecta integritatea.

Vinurile albe spumante de calitate din Podgoria Dealu Mare se remarcă prin extractivitate, o structură echilibrată şi o bună aciditate, imprimate de expoziţia sud–estică a versanţilor, dar şi de practicile culturale, care menţin producţiile la nivele moderate.

Vinurile roşii spumante de calitate obţinute in Dealu Mare sunt recunoscute pentru fineţe, taninuri lejere şi culoare vie, cum este cazul centrelor viticole Valea Călugărească şi Urlaţi, unde influenţa solurilor brun - roşcate, bogate in săruri ferice este evidentă. In acelaşi timp, in alte centre renumite, cum ar fi Ceptura, Tohani, Merei, vinurile roşii sunt mai robuste, viguroase, cu intensi tate colorantă sporită, caractere imprimate de un plus al resurselor heliotermice şi de solurile cu textură uşoară.

Cadrul natural:

Litologia este reprezentata prin faciesuri aparţinand atat levantinului cat si vilafranchianului, cu succesiuni de pietrişuri, nisipuri si argile, din care s-au format sedimente de solificare, alcătuite din argile, luturi, nisipuri şi pietrişuri.

Solurile:

In cadrul podgoriei se intalneşte o mare diversitate de soluri, datorită, atat frămantărilor pe care le-a suferit regiunea, cat şi fenomenului de eroziune, care se produce foarte activ.

Partea de vest a masivului Dealu Mare prezintă soluri formate pe argile roşii, marne şi in proporţie mai redusă pe nisipuri fine roşcate. Aceste soluri, cu un conţinut ridicat in oxizi de fier, sunt foarte indicate pentru cultura soiurilor pentru vinuri roşii.

Solurile din partea estică a masivului au la bază calcare sarmatice, argile, gresii şi tufuri dacitice, depozite de nisipuri fine in alternanţă cu pietriş format din fragmente de roci cristaline, lehmuri şi loess.

Ca tip genetic, spre vest predomină solurile brun-roşcate de pădure erodate iar in zona de est rendzinele, pseudorendzinele şi, in măsură mai mică, solurile nisipoase solificate.

In anumite centre se intalnesc soluri scheletice, cu roca mamă la mică adancime şi cu un conţinut ridicat in carbonat

de calciu, care favorizează obţinerea vinurilor aromate.

Relieful:

Cercetările geologice arată că masivul Dealu Mare a luat infăţişarea pe care o are astăzi la sfarşitul pliocenului (subetajul Levantin), in urma ultimelor mişcări tectonice de ridicare ale munţilor Carpaţi.

In anumite locuri, pe versanţi, depozitele levantice apar la zi.

Masivul deluros este brăzdat de numeroase văi cu deschidere generală spre sud-est, care delimitează o serie de dealuri aproape paralele, a căror altitudine variază intre 134 – 170 m la limita dinspre campie şi 460 – 550 m in zona dealurilor mai inalte.

Orientarea generală a văilor pe direcţia N – S crează condiţii foarte favorabile culturii viţei de vie, care ocupă ambii versanţi ai dealurilor. Expoziţia predominantă a versanţilor este cea sudică, sud – estică şi sud – vestică.

Cultura viţei de vie se face, in cea mai mare parte, pe versanţii a căror pantă variază intre 8% şi 30% şi in măsură mai mică pe pante cu inclinaţii mai mari.

Evoluţia reliefului tinde spre adancirea văilor şi accentuarea pantelor prin intensificarea procesului de eroziune, care creşte spre centrul şi limita vestică a podgoriei.

Hidrografia:

Raurile principale (Buzău, Cricovul Sărat, Teleajenul) au debite importante chiar si in sezoanele cu precipitaţii reduse, iar paraiele de pe clina sudică a Dealului Mare au debite mai reduse şi un regim torenţial de scurgere. In ansamblu putem considera ca podgoria dispune de rezerve suficiente de apa, de bună calitate.

Climatul:

Datele meteorologice inregistrate pe o perioadă de 30 de ani arată că temperatura medie anuală oscilează in partea de vest a podgoriei in jurul valorii de 10,8°C iar in partea de est in jurul valorii de 11,2°C.

Iernile sunt relativ scurte, iar frigul devine mai intens in ianuarie şi in prima jumătate a lunii februarie.

Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de -2,1°C, osciland intre -9,5°C şi +4,3°C.

Ultimul ingheţ de primăvară se realizează in jurul datei de 10 aprilie iar primul ingheţ de toamnă se realizează in medie la 30 octombrie. Intervalul fără ingheţ este in medie, de 202 zile.

Temperatura medie a lunii celei mai călduroase (iulie) este de +22,4°C, prezentand variaţii cuprinse intre +20,7°C şi +25,6°C.

Numărul zilelor cu temperatura medie peste 10°C oscilează intre 175 - 226.

Suma temperaturilor active este cuprinsă intre 3300 şi 4040.

In general, resursele heliotermice din podgoria Dealu Mare sunt ridicate, favorizand o bună coacere a rodului şi lemnului viţei de vie.

Podgoria beneficiază de adăpostul pe care il oferă dealurile subcarpatice, care cresc treptat in altitudine, formand un paravan impotriva curenţilor reci, care vin din direcţiile nord, nord – vest şi nord – est.

Regimul precipitaţiilor este mai bogat in partea de vest a podgoriei -587,7 mm şi descreşte spre est -508 mm.

Apa care se inmagazinează in sol in timpul iernii favorizează in prima parte a perioadei de vegetaţie creşterea intensă a lăstarilor, iar ploile de la inceputul verii stimulează creşterea boabelor.

In faza de maturare a strugurilor (lunile august – septembrie) precipitaţiile sunt mai reduse, favorizand coacerea.

Ploile de vară sunt uneori cu caracter torenţial, provocand erodarea orizontului cu humus sau chiar a intregului profil pe terenurile cu pante mari.

 

III. Delimitarea teritorială (geografică şi administrativă) pentru obţinerea materiei prime necesare realizării vinurilor spumante de calitate D.O.C. ,,DEALU MARE’’

 

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor spumante de calitate cu denumirea de origine controlată „DEALU MARE”cuprinde următoarele localităţi, grupate pe subdenumiri de origine, situate in judeţele Prahova şi Buzău:

 

Judeţul Prahova

1. Subdenumirea de origine “DEALU MARE-BOLDEŞTI”

Oraşul Boldeşti-Scăieni:

localitate componentă Seciu;

Com. Bucov:

satele Pleaşa, Bucov;

Com. Plopu:

satele Galmeia, Plopu.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-BOLDEŞTI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

SECIU, DEALU FRUMOS, VALEA CORBULUI.

 

2. Subdenumirea de origine “DEALU MARE-VALEA CĂLUGĂREASCĂ”

Com. Valea Călugărească:

satele Valea Călugărească, Valea Largă, Valea Nicovani, Valea Poienii, Valea Mantei, Valea Popii, Valea Ursoi, Varfurile, Schiau, Răchieri, Valea Săracă;

Com. Bucov:

satele Chiţorani, Valea Orlei, Bucov, Bighilin;

Com. Albeşti:

Paleologu:

satul Albeşti, Paleologu;

Oraş Urlaţi:

localitatea componentă Valea Mieilor.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-VALEA CĂLUGĂREASCĂ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

CHIŢORANI, VALEA ORLEI, VALEA POPII, VALEA SĂRACĂ, VALEA MANTEI, VALEA POIENII, VALEA NICOVANI, VALEA

LARGĂ, VALEA MIEILOR.

 

3. Subdenumirea de origine “DEALU MARE-URLAŢI

Urlaţi:

localităţi componente Urlaţi, Arioneştii Noi, Arioneştii Vechi, Cherba, Măruntiş, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Valea Bobului, Valea Crangului, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman, Valea Urloi, Jercălăi.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-URLATI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

VALEA PIETREI, VALEA BOBULUI, VALEA NUCETULUI, VIA DOMNEASCĂ, VALEA URLOI, VALEA SEMAN, VALEA CRANGULUI.

 

4. Subdenumirea de origine“DEALU MARE-CEPTURA”

Com. Ceptura:

satele Ceptura de Jos, Ceptura de Sus, Malu Roşu, Rotari, Şoimeşti;

Com. Fantanele:

satele Fantanele, Bozieni.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE - CEPTURA” poate fi completată şi cu una dinurmătoarele denumiri de plai viticol:

MALU ROŞU, VALEA GARDULUI, VALEA MĂNĂSTIRII.

 

5. Subdenumirea de origine “DEALU MARE-TOHANI”

Com. Gura Vadului:

satele Gura Vadului, Perşunari, Tohani;

Com. Vadu Săpat:

satele Vadu Săpat, Ghinoaica, Ungureni;

Com. Călugăreni:

satele Călugăreni, Valea Scheilor;

Com. Jugureni:

satele Jugureni, Boboci;

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-TOHANI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

VARFUL CU DOR, GURA VADULUI, DUMBRAVA, VADU SĂPAT.

 

Judeţul Buzău

6. Subdenumirea de origine “DEALU MARE-BREAZA”

Com. Breaza:

satele Breaza, Bădeni, Greceanca, Văleanca-Vilăneşti, Vispeşti;

Com. Năeni:

satele Năeni, Finţeşti, Fantanele, Prosca, Varf;

Com. Săhăteni:

satele Săhăteni, Istriţa de Jos.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-BREAZA ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

BREAZA, GRECEANCA, NĂENI, VISPEŞTI, FINŢEŞTI, SĂHĂTENI.

 

7. Subdenumirea de origine “DEALU MARE-MEREI”

Com. Merei:

satele Merei, Dealul Viei, Ciobănoaia, Izvoru Dulce, Gura Sărăţii, Nenciuleşti, Dobrileşti, Sărata Monteoru, Valea Puţului-Merei, Ogrăzile;

Com. Ulmeni:

satul Valcele.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-MEREI ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

IZVORU DULCE, GURA SĂRĂŢII, DEALUL VIEI, DOBRILEŞTI, NENCIULEŞTI, VALEA PUŢULUI, CIOBĂNOAIA

 

8.Subdenumirea de origine “DEALU MARE-ZOREŞTI”

Com.Verneşti:

satele Verneşti, Zoreşti, Săsenii pe Vale, Săsenii Noi, Săsenii Vechi, Nişcov, Nenciu, Carlomăneşti, Candeşti.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-ZOREŞTI ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

VALEA TEANCULUI, DEALUL ZORILOR, NIŞCOV.

 

Denumirea de plai poate fi utilizată in etichetare cu condiţia ca strugurii din care se obţine vinul să provină cel puţin 85% din arealul delimitat al acestuia.

Conform Regulmentului (CE) nr 607/2009, articolul 8, cu trimitere la articolul nr 35, alineatul (2), litera (h) din Regulamentul (Ce) nr 479/2008, producerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată Dealu Mare se poate face şi in arealul de proximitate, in aceeaşi unitate administrativă, respectiv oraşele

Ploieşti, Azuga, Mizil (jud. Prahova)

şi orasul Buzău (jud. Buzău).

In aceasta situaţie producătorii vor face dovada existenţei facilitătilor de conditionare-imbuteliere in locaţiile de proximitate inaintea aderării Romaniei la Uniunea Europeană, fapt ce se traduce prin tradiţie in domeniu şi experienţa obţinerii unor produse de calitate.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată „ DEALU MARE ” sunt următoarele:

 

Soiuri albe:

Chardonnay, Pinot Gris, Pinot blanc, Sauvignon, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Fetească regală, Fetească albă, Traminer roz, Viognier.

Soiuri roşii/roze:

Pinot noir, Merlot, Burgund mare.

 

V. Producţia de struguri (kg/ha):

 

Producţia de struguri admisă pentru obţinerea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată “DEALU MARE”, se va inscrie in următoarele limite maxime:

 

1 Pinot noir, Traminer roz , Pinot gris, Chardonnay, Pinot blanc, Fetească albă, Riesling de Rhin, Sauvignon: 10.000 kg/ha.

2 Riesling italian, Merlot, Viognier, Burgund mare: 12.000 kg/ha.

3 Fetească regală: 14.000 kg/ha.

 

VI. Randament (maxim hl/ha):

 

Randamentul pe soiuri este:

 

1 Pinot noir, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Pinot blanc, Feetască albă, Riesling de Rhin, Sauvignon: 65,00 hl/ha.

2 Riesling italian, Merlot, Viognier, Burgund mare: 78,00 hl/ha.

3 Fetească regală: 91,00 hl/ha.

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR .

 

Calitatea strugurilor se constată in momentul recepţiei lor la cramă, să fie sănătoşi şi cu boabe nezdrobite. Este interzisă transportarea strugurilor in saci de polietilenă şi mustuirea in mijloacele de transport.

Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor spumante cu denumire de origine se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%;

un conţinut minim in zaharuri la recoltare, care trebuie să asigure calitatea necesară a vinurilor materie primă pentru vinuri spumante de calitate cu D.O.C. ;

integritatea strugurilor şi a boabelor in momentul recepţionării la cramă;

 

VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

 

Plantaţiile din care se obţin vinuri spumante de calitate de calitate cu D.O.C cu denumire de origine trebuie să aibă o puritate de soi de 100%, iar dacă au fost infiinţate anterior trebuie să aibă o puritate de soi de minimum 85%; in acest ultim caz, butucii impurităţi fac parte numai din soiuri ale speciei Vitis vinifera. Strugurii de la butucii impurităţi se vor recolta inainte de recoltarea soiului de bază.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

In plantaţiile destinate producerii vinurilor spumante cu denumire de origine trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.

In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:

densitatea plantaţiei : minim 3.000 plante / ha sau minim 75% din plante viabile, faţă de densitatea proiectată -forma de conducere a butucilor

sistemul de tăiere

incărcătura de rod pe metru pătrat, butuc sau hectar

lucrările solului

recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini

irigarea-executarea irigării este permisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V;

fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte organice o dată la 4 - 5 ani, precum şi prin administrarea de ingrăşăminte chimice in doze moderate (fertilizarea cu azot in doză de maximum 75 hg/ha etc.).

programul de combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor:

In plantaţiile din arealul “DEALU MARE”, producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

In acest scop, ei trebuie să asigure intreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de intoarcere.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ŞI TRATAMENTELE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru vinurile spumante cu D.O.C. „DEALU MARE” se incadrează in zona viticola C II.

Vinurile spumante produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone. Strugurii provin in proporţie de 100% din această arie geografică.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei in vigoare.

 

X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR SPUMANTE DE CALITATE CU D.O.C. „ DEALU MARE”

a) Tehnologia de producere a vinurilor materie primă:

Strugurii se culeg atunci cand maturitatea tehnologică a strugurilor coincide sau precede maturitatea deplină. Orientativ se apreciază că, pentru producerea vinurilor de bază, maturitatea tehnologică a strugurilor este atinsă atunci cand zaharurile ajung la un conţinut de 160-190 g/l,

corespunzător unui potenţial alcoolc de 9-11,00% vol.,

iar aciditatea titrabilă are valori de 8,00-10,00 g/l

H2SO4. In acest caz valorile indicelui gluco-acidic, respectiv raportul dintre zaharuri (g/l) şi aciditate (g/l H2SO4) sunt cuprinse intre 15 şi 20.

O aciditate relativ ridicată constituie un factor de prospeţime, indispensabil pentru viitorul vinului spumant, precum şi o mai bună garanţie pentru limpiditatea şi stabilitatea sa.

La centrul de vinificare, se face o analiză cantitativă prin cantărire şi o analiză calitativă prin determinarea concentraţiei de zaharuri şi apreciarea gradului de sănătate.

Strugurii sunt trecuţi in buncăr, unde se tratează cu enzime pectolitice de macerare şi limpezire, după care se desciorchinează.

Obţinerea mustului ravac din struguri selecţionaţi şi sulfitarea acestuia cu anhidridă sulfuroasă in doze de 40-50 mg/l, urmată de deburbarea mustului.

Fermentarea alcoolică a mustului insămanţat cu levuri selecţionate la temperaturi de fermentare cuprinse intre 12-20° C.

Pritocul vinurilor urmat de aprecierea organoleptică a vinurilor.

Refrigerarea vinului la temperaturi de – 3° C , - 4° C şi menţinerea lui in cisterne 8-10 zile pentru realizarea stabilităţii tartice.

Filtrarea grosieră şi sterilă a vinului in scopul asigurării stabilităţii tartice, proteice şi microbiologice.

Dupa fermentarea primară a mustului se recomandă ca toate operaţiile efectuate să se execute numai sub atmosferă de gaz inert .

b)Tehnologia de producere a vinurilor spumante după metoda tradiţională Champenoise Caracteristici fizico-chimice pentru vinul bază pentru spumant.

La vinurile bază pentru spumante este nevoie de o aciditate cuprinsă intre 5,50 si 7,50 g/l (exprimată in acid tartric).

Concentraţia alcoolică a vinurilor care pot fi şampanizate se incadrează intre 9.00 ….11,00% in volume .

Conţinutul in dioxid de sulf va fi redus; dacă conţinutul in dioxid de sulf se ridică peste 20 ppm pot aparea dificultăţi in conducerea fermentaţiei secundare atat in butelie cat şi in rezervor.

Conţinutul de fier şi cupru din vinul de bază va fi scăzut ( Fe sub 7 mg/l iar Cu sub 0,5 mg/l) , altfel vor aparea probleme la limpezirea finală .

Vinul pentru fermentarea secundară in sticlă va fi stabilizat tartric .

Tirajul. Licoarea de tiraj

Presiunea necesară in butelia de vin spumant la sfarşitul fermentării trebuie sa fie de minim 3,0…..3,5 atm.

Pentru a obţine aceasta presiune se ia in considerare că fiecare 4,00 g de zahăr adaugate la 1 l vin produc 1 atm presiune .

Pentru producerea unei presiuni finale de 3,50 atm ,la 1 l vin este necesar să se adauge 15,00 g zahar.

In calculul necesarului de zahăr pentru obţinerea presiunii dorite in final se ţine cont şi de conţinutul de zaharuri reziduale din cupajul de bază .

Trebuie avut in vedere că siropul de zahăr să fie fără conţinut de ioni de Fe , care produc opalizarea vinului in butelie datorită casării ferice .

Operaţia de tiraj are loc intr-o incăpere care are temperatura de aproximativ 15° C, constantă tot timpul anului

Sunt recomandate analizele de laborator atat pentru determinarea concentraţiei în zahăr a siropului cât şi pentru determinarea zaharului rezidual din vin .

Adaugarea drojdiei selecţionate

La prepararea culturii de drojdii se foloseste acelaşi vin ca cel care va fi insămanţat ulterior, caruia i se adaugă sirop de zahăr pină la o concentraţie de 50 g/l şi cantitatea de drojdie stabilită .

Se agita uşor pentru aerare şi se lasa la temperatura de 30C ( dar nu mai mult ) pentru fermentare.

Cand a fermentat 20…30 g/l din zahăr, cultura de drojdii poate fi folosită la inocularea lotului de vin stabilit .

Se recomanda ca adaosul de cultura de drojdie pură în fermentare să reprezinte 4% din vinul care esteîin butelie.

Cultura de drojdie pură se adaugă la licoarea de tiraj şi compoziţia va fi bine omogenizată pentru a evita depunerea drojdiei şi lipsa de omogenitate ,aşa că să nu existe butelii in care conţinutul de drojdie sau de licoare de tiraj să fie insuficient sau prea mare.

In butelie se mai adaugă şi agenti de limpezire: clarifiant (amestec de bentonită şi tanin ),

Fermentarea secundară in butelie

Temperatura maxim admisă la aceasta fermentare secundară este 12° C ( intervalul de temperatură recomandat este 10….15C), dacă se doreşte un vin de calitate.

Aceasta deoarece trebuie avută in vedere căldura degajată de a doua fermentare care duce la o creştere a temperaturii cu rezultarea unui produs sărac in dioxid de carbon absorbit şi un mare procent de spargeri .

In timpul fermentării secundare se verifică periodic buteliile senzorial şi analitic pentru a evalua evoluţia fermentării.

Sticlele umplute se pun in incăperi speciale unde datorită condiţiilor de temperatură şi umiditate fermentaţia decurge mai incet şi are loc o creştere treptată a presiunii, ca urmare se măreşte capacitatea de absorbţie a vinului faţă de dioxid de carbon, ceea ce, in final duce la o mai bună perlare şi spumare .

Pentru pornirea fermentaţiei buteliile se amplasează intr-o incăpere cu temperatura constantă, fără variaţii .

Buteliile vor fi puse in poziţie orizontală, pentru ca dopurile să fie in contact cu vinul, să se evite uscarea acestora , la o temperatura de 10….16° C.

Remuajul

Este o operaţie pur mecanica ce cuprinde o serie de manipulări facute in scopul aducerii integrale a sedimentului pe dop fără alterarea limpidităţii vinului .

La circa 6 luni de la efectuarea tirajului, sticlele se iau din stive, se agită puternic pentru desprinderea sedimentului depus pe pereţii lor şi apoi se aseaz in poziţie aproape orizontală, pe pupitre speciale pentru remuaj , cu semnul cu creta (facut pe fundul sticlei) in sus.

Aceasta operaţie are ca efecte: schimbarea structurii depunerilor, fermentarea completă a zahărului , realizarea unei stabilităţi sporite a vinului ca urmare a stimularii activitatii drojdiilor care consumă substanţele proteice şi descompun ultimele urme de zahăr capabil să fermenteze.

Apoi se agita puternic fiecare sticlă, pentru ca depozitul format să se desprindă de pe pereţii sticlei, după care sticla se asează in poziţia initială.

Agitarea se face manual .

Depozitul trebuie să se mişte pe pereţii sticlei in formă de spirală, iar fracţiunile uşoare nu trebuie să rămană in urma celor grele.

Remuajul se consideră terminat cand depozitul este adus şi tasat bine pe dop, iar vinul din sticla devine perfect limpede, fără aderenţe pe pereţii sticlei .

Degorjarea

Este operatia de aruncare a depozitului de drojdie adunat in dop in timpul remuajului .

Se execută de muncitori calificaţi in săli speciale, dotate cu recipiente de degorjare, maşina de dozat licoarea de expediţie, maşina de dopuit, maşina pentru spălatul exterior al sticlelor, cărucioare pentru transportat sticle, clesti speciali.

Dozarea licorii de expediţie

După operaţia de degorjare, vinul poate suferi o corecţie de zahăr prin adaugarea licorii de expediţie, formată din acelasş vin de baza dar corectat cu cu zahăr pană la 700 g/l, eventual sulfitat pană la obţinerea unui dioxid de sulf liber pană la 20 mg/l,dacă se optează pentru conservarea spumantului o perioadă pană la punerea in consum .

Cantitatea de licoare de expediţie care se adauga vinului spumant variază funcţie de tipul de vin.

Este important ca după adaugare licorii de expediţie să se agite bine fiecare butelie pentru omogenizare .

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR SPUMANTE DE CALITATE CU D.O.C. ,,DEALU MARE’’

 

Caracteristicile analitice

Vinurile spumante de calitate D.O.C. “DEALU MARE ” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie la punerea in consum:

tărie alcoolică dobandită, inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie: minim 10,00% in volume

aciditate totală (acid tartric ): minim 6,00 g/l

aciditate volatilă (acid acetic ): minim 0,65 g/l

zaharuri, exprimate ca glucoză şi fructoză, in funcţie de tipul de vin, după cum urmează:

brut natur, dacă conţinutul de zahăr este de maximum 3,00g/l

extra brut, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 0 şi maximum 6,00 g/l

brut, dacă conţinutul de zahăr este de maximum 12,00 g/l

extrasec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 12,00-17,00 g/l

sec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 17,00 şi 32,00 g/l

demisec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 32,00 şi 50,00 g/l

dulce, dacă conţinutul de zahăr este mai mare de 50,00 g/l

dioxid de sulf total, maxim: 185 mg/l

suprapresiune la temperatura de 20˚C: minimum 3,50 bari

 

Caracteristici organoleptice generale

Vinurile spumante de calitate cu D.O.C. “DEALU MARE” trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Aspect : limpede, fără particule in suspensie.

Culoare: verzui-gălbuie pană la gălbui-pal pentru vinurile albe, pană la nuanţa de rubiniu pentru vinurile roze şi roşii;

Miros : plăcut, proaspăt, caracteristic produsului, fără defecte sau mirosuri străine;

Gust : plăcut, fructuos, fin, echilibrat, caracter gusto-olfactiv de autolizat, inţepător datorită prezenţei dioxidului de carbon, cu savoare specifică.

Degajare de dioxid de carbon: spumare abundentă, perlare persistentă cu bule mici pe toată inălţimea paharului.

 

Fetească regală:

vinul spumant de calitate este apreciat pentru fructuozitate, vinozitate şi

prospeţime.

Se impune prin echilibrul intre componente, aroma discretă şi plăcută, care se aseamănă cu aroma florilor de salcam.

Spumarea este abundentă şi perlarea fină, de durată.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent

Sauvignon :

ste vinul spumant de calitate este vinul de inaltă calitate, care se caracterizează printr-o aromă vegetală herbacee ce-l face distinct, constituind puntea de legatură intre vinurile cu gust neutral şi cele aromate.

Vin echilibrat, suplu, cu aromă vegetală caracteristică, datorată metoxipirazinelor şi norisoprenoidelor.

Spumarea este abundentă şi perlarea fină, de durată.

Gustativ, spumantul este agreabil , dulce şi vioi , datorită echilibrului dintre dulce şi acid. In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

Riesling italian:

vin spumant de calitate de inaltă calitate cu o prospeţime şi fructuozitate aparte, de culoare verzui spre galben-pai. Conţinutul ridicat in extract şi glicerol, ii conferă catifelare şi o onctuozitate la gust.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent

Fetească albă:

vin este vinul catifelat şi corpolent, extractiv.

Se impune prin vinozitatea specifică soiului din care provine.

Gustativ, spumantul este agreabil , dulce şi vioi , datorită echilibrului dintre dulce şi acid.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

Spumarea este abundentă şi perlarea fină, de durată.

Spumarea este abundentă şi perlarea fină, de durată.

Pinot gris:

este un vin spumant de calitate cu aromă fină, gust dulce-amărui uşor condimentat.

Se impune prin bogăţia in componente şi extractivitate, prin fineţe deosebită, cu savoare bogată şi complexă. Spumarea este abundentă şi perlarea fină, de durată.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent

Chardonnay:

vinuri spumante de calitate ce prezintă mare fineţe, se caracterizează printr-o compoziţie armonioasă, sunt catifelate, dar in acelasi timp bogate, cu o aroma ce aminteşte de cea a fanului de curand cosit sau uneori de floarea de salcam. Aceste vinuri impresioneză prin calitatea lor perfect echilibrată, iar buchetul pe care-l capată in timp ii conferă o nuanţă originară de migdale dulci.

Gustativ, spumantul este agreabil , dulce şi vioi , datorită echilibrului dintre dulce şi acid.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent. Spumarea este abundentă şi perlarea fină, de durată.

Riesling de Rhin:

vin spumant de calitate are o culoare galben verzui; cultivat corect, va oferi o savoare specifică şi complexă.

Este un vin pretabil la invechire.

Cu o aciditate mai ridicată, are aroma şi gust de grapefruit, include arome florale, arome de miere şi mosc. Spumarea este abundentă şi perlarea fină, de durată.

Gustativ, spumantul este agreabil , dulce şi vioi , datorită echilibrului dintre dulce şi acid.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

Pinot noir:

vinuri spumante de calitate catifelate, mai puţin aspre decat cele de Cabernet Sauvignon.

Vinurile vinificate corect sunt florale şi plăcute.

Spumarea este abundentă şi perlarea fină, de durată.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

Ambalare şi prezentare

Vinurile spumante de calitate cu D.O.C. DEALU MARE pot fi comercializate către consumatorul final doar imbuteliate, cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Vinurile spumante de calitate cu D.O.C. DEALU MARE pot fi păstrate in scopul vanzării sau scoase pe piaţă numai in butelii de sticlă.

Etichetare.

La etichetarea vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine controlată DEALU MARE se folosesc următoarele indicaţii obligatorii :

1. numele sau denumirea comercială sub care este vandut produsul: vin spumant de calitate cu denumire de origine controlată DOC

2. numele denumirii de origine controlată ,,DEALU MARE’’

3. volumul nominal al produsului conţinut de butelie;

4. tipul produsului in funcţie de conţinutul in zahăr,

5. tăria alcoolică dobandită a vinului, exprimată in procente volume; indicarea tăriei alcoolice dobandite in volum se face in unităţi sau semiunităţi de procentaj in volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată, pentru vinurile spumante, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşescă 0,8% vol.

6. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.

7. menţiunea “conţine sulfiţi’’

8. menţiunea “produs in Romania”

9. numele şi adresa producătorului

10. metode de producţie –„fermentat in sticlă prin metoda tradiţională”

Menţiunea „fermentat in sticlă prin metoda tradiţională” poate fi utilizată numai pentru a descrie vinurile spumante de calitate cu condiţia ca produsul:

(a) să fi devenit spumant in urma unei a doua fermentaţii alcoolice in sticlă;

(b) să fi fost menţinut in permanenţă in prezenţa drojdiei timp de cel puţin nouă luni in cadrul aceleiaşi exploataţii din momentul constituirii producţiei;

(c) să fi fost separat de drojdie prin evacuare.

Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual. Excepţie pot face data ambalării, numărul

lotului şi menţiunea “conţine sulfiţi”.

La etichetarea vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine controlată DEALU MARE se folosesc următoarele indicaţii facultative:

1) denumirea soiului/soiurilor in cazul vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine controlată DEALU MARE:

in cazul in care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiul menţionat;

in cazul in care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul in cauză să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie să fie menţionate in ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizandu-se caractere de aceeaşi dimensiune;

2) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

3) denumirea exploatării viticole (plaiului) pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine;

4) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

5) se pot inscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului spumant sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale;

recomandări privind consumarea vinului spumant: temperatură, asociere cu mancăruri etc,

unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

6) codul de bare al produsului

7) expresia “fermentare in sticlă”

8) expresiile “fermentare in sticlă după metoda tradiţională”

9) simbolul comunitar ce indica denumirea de origine

10) distinctii acordate, numai pentru lotul in cauză

11) termenii “Premium” sau “Reserve”

Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile.

Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

Indicaţiile obligatorii trebuie grupate in acelaşi camp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine in evidenţă de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicaţii scrise.

Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile corespunzătoare prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.

 

XIII. Declasarea vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine controlată “DEALU MARE ”

 

In cazurile in care vinurile spumante de calitate cu D.O.C. nu indeplinesc condiţiile de a fi comercializate sub denumirea de origine controlată ”DEALU MARE” sau dacă pierde aceste condiţii sau la cererea producătorului, ele vor fi declasate in „vin spumant fără denumire de origine controlată”, pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V., la propunerea motivată şi scrisă a producătorului şi a Inspectorului de specialitate.

1.Declasarea vinurilor spumante de calitate cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului spumant de calitate cu D.O.C. la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.

Declasarea se efectuează in baza verificărilor făcute la faţa locului şi a rezultatelor analizelor (fizico-chimice şi organoleptice) obţinute de laboratoarele autorizate, in cazul in care nu se mai indeplinesc condiţiile de valorificare a vinului spumant de calitate cu D.O.C.

In cazul in care din verificările efectuate se constată necesitatea declasării unui vin spumant, O.N.V.P.V. va stabili categoria de calitate la care urmează să fie reincadrat vinul spumant şi va comunica decizia adoptată persoanei fizice sau juridice care deţine vinul spumant, in termen de 15 zile de la data prelevării probelor.

Deţinătorul vinului spumant poate face contestaţie asupra deciziei luate, in termen de 15 zile, depunand-o pentru reanalizare. Pe baza rezultatelor contraanalizei sau expertizei, va adopta hotărarea definitivă in decurs de 15 zile.

Producătorul sau comerciantul in cauză va inscrie in evidenţele sale decizia definitivă conform căreia işi va valorifica vinul spumant.

 

XIV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Controlul anual al respectării specificaţiilor produselor vinicole cu denumirea de origine controlată „DEALU MARE ” se face de către autoritatea competentă, respectiv

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.)

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată

„DEALU MARE ” este Oficiul National al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

Valea Calugareasca, nr. 43, judeţul Prahova,

tel/fax 0040244 236155, 0752 100994,

e-mail: dealumare@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producatoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor spumante D.O.C., declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlata „DEALU MARE” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de catre O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor spumante, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobandită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

extract sec nereducător;

dioxid de sulf liber şi total;

presiunea dioxidului de carbon

b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „DEALU MARE”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui

plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului spumant

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „DEALU MARE”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

 

DEALU MARE

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea si comercializarea vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu Denumirea de Origine Controlată

decizie n. 2467 22/09/2006

modificare de 29/07/2013

(fonte O.N.V.P.V.)

 

Capitolul I. PRODUSUL SI DENUMIREA DE ORIGINE CONTROLATA

 

I.1. Definirea produsului

 

Vinul spumant de calitate de tip aromat cu D.O.C. Dealu Mare este vinul spumant de calitate, obţinut din mustul sau mustul parţial fermentat fabricat din strugurii soiurilor aromate cultivate in plantaţiile viticole delimitate in arealul cu D.O.C. Dealu Mare.

 

I.2. Subdenumirile de origine controlată

 

Numele denumirii de origine Dealu Mare poate fi completat cu numele subdenumirilor de origine

Valea Călugărească,

Urlaţi

Tohani,

conform regulilor stabilite in prezentul caiet de sarcini pentru utilizarea denumirii de origine controlată Dealu Mare.

 

I.3. Culoarea şi tipurile produselor

 

Denumirea de origine controlată Dealu Mare este rezervată vinurilor spumante de calitate de tip aromat albe sau rose produse in varianta demisec şi dulce.

 

I.4. Arealele delimitate

 

Aria geografică

Recolta de struguri, producerea mustului, fermentare şi imbutelierea vinurilor spumante de calitate de tip aromat se realizează in următoarele localitaţi ale judeţului Prahova şi Buzău:

 

Judeţul Prahova

1. Subdenumirea de origine “Dealu Mare -Boldeşti”

Oraşul Boldeşti-Scăieni

Localitate componentă Seciu;

Com. Bucov:

satele Pleaşa, Bucov;

Com. Plopu:

satele Galmeia, Plopu.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-BOLDEŞTI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

SECIU, DEALU FRUMOS, VALEA CORBULUI.

 

2. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Valea Călugărească”

Com. Valea Călugărească:

satele Valea Călugărească, Valea Largă, Valea Nicovani, Valea Poienii, Valea Mantei, Valea Popii, Valea Ursoi, Varfurile, Schiau, Răchieri, Valea Săracă;

Com. Bucov:

satele Chiţorani, Valea Orlei, Bucov, Bighilin;

Com. Albeşti – Paleologu:

satul Albeşti - Paleologu;

Oraş Urlaţi:

localitatea componentă Valea Mieilor.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-VALEA CĂLUGĂREASCĂ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

CHIŢORANI, VALEA ORLEI, VALEA POPII, VALEA SĂRACĂ, VALEA MANTEI, VALEA POIENII, VALEA NICOVANI, VALEA LARGĂ, VALEA MIEILOR.

 

3. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Urlaţi”

Urlaţi:

localităţi componente Urlaţi, Arioneştii Noi, Arioneştii Vechi, Cherba, Măruntiş, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Valea Bobului, Valea Crangului, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman, Valea Urloi, Jercălăi.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-URLAŢI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

VALEA PIETREI, VALEA BOBULUI, VALEA NUCETULUI, VIA DOMNEASCĂ, VALEA URLOI, VALEA SEMAN, VALEA CRANGULUI.

 

4. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Ceptura”

Com. Ceptura:

satele Ceptura de Jos, Ceptura de Sus, Malu Roşu, Rotari, Şoimeşti;

Com. Fantanele:

satele Fantanele, Bozieni.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE - CEPTURA” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

MALU ROŞU, VALEA GARDULUI, VALEA MĂNĂSTIRII.

 

5. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Tohani”

Com. Gura Vadului:

satele Gura Vadului, Perşunari, Tohani;

Com. Vadu Săpat:

satele Vadu Săpat, Ghinoaica, Ungureni;

Com. Călugăreni:

satele Călugăreni, Valea Scheilor;

Com. Jugureni:

satele Jugureni, Boboci;

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-TOHANI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

VARFUL CU DOR, GURA VADULUI, DUMBRAVA, VADU SĂPAT.

 

Judeţul Buzău

6. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Breaza”

Com. Breaza:

satele Breaza, Bădeni, Greceanca, Văleanca-Vilăneşti, Vispeşti;

Com. Năeni:

satele Năeni, Finţeşti, Fantanele, Prosca, Varf;

Com. Săhăteni:

satele Săhăteni, Istriţa de Jos.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-BREAZA ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

BREAZA, GRECEANCA, NĂENI, VISPEŞTI, FINŢEŞTI, SĂHĂTENI.

 

7. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Merei”

Com. Merei:

satele Merei, Dealul Viei, Ciobănoaia, Izvoru Dulce, Gura Sărăţii, Nenciuleşti, Dobrileşti, Sărata Monteoru, Valea Puţului-Merei, Ogrăzile;

Com. Ulmeni:

satul Valcele.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-MEREI ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

IZVORU DULCE, GURA SĂRĂŢII, DEALUL VIEI, DOBRILEŞTI, NENCIULEŞTI, VALEA PUŢULUI, CIOBĂNOAIA.

 

8.Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Zoreşti”

Verneşti:

satele Verneşti, Zoreşti, Săsenii pe Vale, Săsenii Noi, Săsenii Vechi, Nişcov, Nenciu, Carlomăneşti, Candeşti.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-ZOREŞTI ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

VALEA TEANCULUI, DEALUL ZORILOR, NIŞCOV.

 

*Denumirea de plai poate fi utilizată in etichetare cu condiţia ca strugurii din care se obţine vinul să provină cel puţin 85% din arealul delimitat al acestuia.

 

Aria parcelară delimitată

Vinurile spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Dealu Mare se produc din strugurii recoltaţi din parcelele evaluate şi aprobate de catre O.N.V.P.V.

Producerea vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu denumire de origine controlată Dealu Mare se poate face şi in arealul de proximitate, in aceeaşi unitate administrativă, respectiv oraşele

Ploieşti şi Mizil (jud. Prahova)

şi oraşul Buzău (jud. Buzău).

In această situaţie producătorii vor face dovada existenţei facilităţilor de condiţionare-imbuteliere in locaţiile de proximitate inaintea aderării Romaniei la Uniunea Europeana, fapt ce se traduce prin tradiţie in domeniu şi experienţa obţinerii unor produse de calitate.

 

I.5. Sortimentul viticol

Vinurile spumante aromate de calitate de tip aromat se produc din următoarele soiuri:

 

Muscat Ottonel, Moscato Bianco, Tămaioasă romanească şi Busuioacă de Bohotin.

 

Puritatea soiului in plantaţiile destinate producerii vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Dealu Mare este de 100% in plantaţiile realizate după anul 2008 si de minim 85% in plantaţiile infiinţate inainte de anul 2008. Butucii impurităţi fac parte numai din soiuri ale speciei Vitis vinifera.

Strugurii de la butucii impurităţi se vor recolta inainte de recoltarea soiului de bază.

 

I.6. Agrotehnica viticolă

 

I.6.1 Conducerea viţei de vie

a. Densitatea de plantare:

Plantaţiile de viţă de vie destinate producerii vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Dealu Mare au densitatea de plantare minimă de 3.300 butuci/ha

b. Reguli de tăiere:

Incărcătura maxima de rod este de 30 ochi viabili pentru toate soiurile.

c. Forma de conducere:

joasă sau pe tulpini semiinalte.

d. Producţia maximă de struguri:

Producţia maximă de struguri se evalueaza pentru fiecare soi şi parcelă viticolă, ca medie pe ultimii trei ani.

Ea trebuie sa fie de:

maxim 12.000 kg/ha pentru soiurile Tămaioasa romanească, Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin .

maxim 14.000 kg/ha pentru soiul Moscato Bianco

e. Golurile in plantaţie:

Se admit goluri in plantaţie in procent de max. 20%.

f. Starea plantaţiilor:

In plantaţiile de vie se aplica o protecţie fitosanitară eficientă care să asigure o bună stare sanitară a viţei de vie şi a solului. In toamnele ploioase, cu risc ridicat pentru atacul de mucegai, se recomandă aplicarea dezfrunzitului parţial la butucii cu aparat foliar bogat.

f. Alte menţiuni

Irigarea este admisă in anii secetoşi, la decizia autorităţii de reglementare in domeniul vitivinicol, atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA (intervalul umidităţii active) prin folosirea unor norme moderate de udare (400 – 600 mc/ha).

 

I.7. Maturitatea strugurilor, recoltarea şi transportul strugurilor

 

7.1. Maturitatea strugurilor

Starea de maturitate a strugurilor pentru vinurile spumante aromate este evaluata pe baza concentraţiei de zaharuri, care trebuie sa fie de minim 153,00 g/l.

7.2. Recoltarea strugurilor

Vinurile spumante aromate provin din struguri recoltaţi la maturitatea tehnologica. Data recoltării se stabileşte pe baza dinamicii maturării strugurilor realizată la nivel de soi si parcelă viticola.

7.3. Transportul strugurilor

Transportul strugurilor se realizeaza cu tractorul dotat cu platformă in care se incarcă containere care trebuie sa aibă inalţimea de maxim 0.60 m.

 

I.8. Randamentul in must

 

Randamentul in must variază in funcţie de soi. Este stabilit la valorile de:

maxim 90,00 hl/ha pentru soiurile Tămaioasă romanească, Muscat Ottonel, Busuioacă de Bohotin

maxim 105,00 hl/ha pentru soiul Moscato Bianco

 

I.9. Producerea mustului, fermentarea, îmbutelierea, stocarea şi circulaţia produselor

 

9.1. Producerea si fermentarea mustului

a. Tehnologia de producere

Tehnologia de elaborare a vinurilor spumante aromate cu D.O.C. Dealu Mare se realizează in spaţiu rezervat acestei destinaţii.

Fabricarea musturilor se face pe soi. Strugurii sunt desciorchinaţi şi zdobiţi iar mustuiala se introduce in presa pneumatică, unde se realizează maceraţia prefermentativă.

Durata variază in funcţie de soi, de la cateva ore pană la maxim 2 zile.

Presarea se face intr-un regim menajant iar fiecare şarjă de presare se introduce in cisterne prevazute cu sistem de răcire.

Musturile se limpezesc.

Atunci cand este cazul se corectează compoziţia mustului, respectandu-se legislaţia in vigoare.

Mustul se conservă pană la utilizare in cisterne izoterme, la frig (0°C).

In vederea obținerii unei producții de vin spumant, controlul procesului de fermentare inainte și după constituirea producției de vin nu poate fi realizat decat prin refrigerare sau alte procedee fizice;

Fermentarea mustului se realizează in două etape, in prima etapă fermentarea are loc la presiunea mediului ambiant şi in a doua, fermentarea se face sub presiune.

Se aduce mustul in cisterna de fermentare sub presiune, dotată cu sistem de răcire, numită acrotofor sau autoclavă (tanc de fermentare).

Se aduce mustul la temperatura de circa 18°C si se insămanţeaza cu drojdii selecţionate.

Fermentaţia se realizeaza in sistem deschis, la temperatura de 18-20 °C pană la realizarea tăriei alcoolice mai mică cu 1.4% decat tăria alcoolica dobandită a vinului.

Se inchide tancul de fermentare şi se continuă procesul de fermentare la temperatura de 18-20°C pană la realizarea presiunii de 6 bari.

Fermentaţia se stopează prin răcire la -2° C.

Condiţionarea vinului spumant aromat se face in regim izobaric prin cleire, detartrizare şi filtrare.

Tăria alcoolică dobandită in volume a vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu denumire de origine controlată nu poate fi mai mică de 6.00% vol.

 

b. Practici oenologice şi tratamente

Sunt admise:

imbogăţirea in zaharuri a mustului, in anii climatici nefavorabili, cu respectarea reglementărilor in vigoare;

acidificarea in limita a 1.50 g/l;

utilizarea levurilor selecţionate şi a adjuvanţilor de fermentare admişi de reglementările in vigoare;

refrigerarea pentru realizarea controlată a fermentaţiei alcoolice;

utilizarea produselor de limpezire admise de reglementările in vigoare;

filtrarea cu kiselgur, plăci de filtru şi cartuşe filtrante.

 

c.Durata procesului de fabricare

Durata procesului de fabricare a vinurilor spumante de calitate de tip aromat nu poate fi mai mică de o lună.

 

d.Materiale şi echipamente interzise:

Este interzisă utilizarea:

preselor continui cu şnec elicoidal;

cisternele din ciment

 

e. Capacitatea globală de producere

Capacitatea globală de producere este corelată cu randamentul de vinificare şi suprafaţa plantaţiilor viticole destinate acestui produs.

 

2. Dispoziţiie privind imbutelierea

Imbutelierea se realizează incepand cu 1 decembrie a anului de recoltă.

Imbutelierea sterilă la presiune constă din răcirea vinului spumant la 0-2°C, umplerea sterilă a sticlelor şi aplicarea dopurilor şi a coşuleţelor.

Toaletarea sticlelor constă in aplicarea etichetei, a contraetichetei, a capsulei şi a fluturaşului.

Pentru toate loturile imbuteliate, operatorul pune la dispozitia O.N.V.P.V. următoarele documente:

informaţiile din registrele de manipulare;

analiza vinurilor spumante aromate inainte de imbuteliere; buletinele de analiză se păstreaza pe o perioadă de 6 luni;

Imbutelierea se face in sticle de 0.375, 0.750, 1.500 şi 3.000 l.

Fiecare etichetă conţine informaţii privind: categoria produsului, numele soiului, volumul nominal, tăria alcoolică dobăndită in volume, indicarea conţinutului in zahăr, numărul lotului.

 

3. Dispoziţii privind stocarea

Stocarea se face in spaţii organizate special pentru stocarea vinurilor spumante de calitate de tip aromat imbuteliate.

 

4. Dispoziţii privind circulaţia produselor şi introducerea în piaţa pentru a fi puse în consum

Vinurile spumante de calitate de tip aromat sunt introduse in piaţa pentru a fi puse in consum incepand cu

1 decembrie al anului de recolta.

 

I.10. Potenţialul de producţie al arealului viticol

 

10.1. Descrierea arealului viticol cu D.O.C. Dealu Mare

Arealul viticol Dealu Mare este cel mai inchegat masiv viticol, care se intinde pe o faşie lungă de aproximativ 65 km si lată de 5-12 km intre raurile Teleajen si Buzău.

Se desfasoară de o parte şi de alta a paralelei de 45° şi intre meridianele 26° si 26°45’ longitudine estica. Administrativ, arealul viticol Dealu Mare este localizat in judeţele Prahova şi Buzău.

a. Factori naturali

Depozitele sedimentare ale arealului viticol Dealu Mare sunt constituite din faciesuri care aparţin atat levantinului cat şi vilafranchianului şi succesiuni de pietrişuri, nisipuri şi argile, din care s-au format sedimente de solidificare, alcătuite din argile, luturi, nisiouri şi pietrişuri.

Frecvent se intalnesc solurile eu-mezobazice, brune luvice şi regosolurile.

Relieful arealului viticol Dealu Mare se diferenţiază pe două unităţi componente: Subcarpaţii externi şi Campia piemontană Buzău-Teleajen.

Subcarpaţii externi sunt dealuri care poarta numele generic de Dealu Mare.

El manifestă o tendinţa de coborare de la est către vest. Cota maximă in partea estică este de 754 m (Dealu Istria) iar in partea vestică de 406 m. Campia piemontană Buzău-Teleajen se inclină lent de la 300-200 m pana la 100-80 m.

Ea potenţentează cultura viţei de vie datorită expoziţiei sudice a majorităţii formelor sale.

Partea de vest a masivului Dealu Mare prezintă soluri formate pe argile roşii, marne şi in proporţie mai redusă pe nisipuri fine roşcate.

Aceste soluri, cu un conţinut ridicat in oxizi de fier, sunt foarte indicate pentru cultura soiurilor pentru vinuri roşii.

Solurile din partea estică a masivului au la bază calcare sarmatice, argile, gresii şi tufuri dacitice, depozite de nisipuri fine in alternanţă cu pietriş format din fragmente de roci cristaline, lehmuri şi loess.

Orientarea generală a văilor pe direcţia N – S crează condiţii foarte favorabile culturii viţei de vie, care ocupă ambii versanţi ai dealurilor.

Expoziţia predominantă a versanţilor este cea sudică, sud – estică şi sud – vestică.

Cultura viţei de vie se face, in cea mai mare parte, pe versanţii a căror pantă variază intre 8% şi 30% şi in măsură mai mică pe pante cu inclinaţii mai mari.

Evoluţia reliefului tinde spre adancirea văilor şi accentuarea pantelor prin intensificarea procesului de eroziune, care creşte spre centrul şi limita vestică a podgoriei.

Ca tip genetic, spre vest predomină solurile brun-roşcate de pădure erodate iar in zona de est rendzinele, pseudorendzinele şi, in măsură mai mică, solurile nisipoase solificate.

In anumite centre se intalnesc soluri scheletice, cu roca mamă la mică adancime şi cu un conţinut ridicat in carbonat de calciu, care favorizează obţinerea vinurilor aromate.

Arealul viticol Dealu Mare are rezerve suficiente de apa şi de bună calitate. Raurile principale (Teleajen, Cricovul Sărat si Buzău) au debite importante chiar şi in sezoanele cu precipitaţii reduse iar paraiele de pe clina sudică a Dealului Mare au debite mai reduse şi un regim de scurgere torenţial.

Apele freatice sunt discontinuie şi cu debite variabile in zona subcarpatică şi bogate in campia piemontană.

Bogate in apă sunt şi straturile acvifere de la baza acumulativului grosier al teraselor.

Climatul in Dealu Mare este temperat continental, caracterizat prin ierni reci şi veri calde, dar cu o mai atenuată excesivitate est europeană.

Temperatura medie anuală este de 11.3°C şi precipitaţiile anuale sunt de 642 mm.

In perioada convenţională de vegetaţie a viţei de vie in Dealu Mare se inregistreaza o sumă de 3411 ° temperaturi utile, o insolaie de 1520 ore şi o suma a precipitaţiilor de 395 mm.

Parametrii climatici evaluaţi integral prin indicele de aptitudine enoclimatică are in Dealu Mare valoarea de 4786, corespunzătoare unui potenţial enologic foarte bun.

In anumiţi ani de recoltă Dealu Mare prezintă aptitudine enoclimatică exceptională.

Frecvenţa acestor ani este de 1/7.

Ultimul ingheţ de primăvară se realizează in jurul datei de 10 aprilie iar primul ingheţ de toamnă se realizează in medie la 30 octombrie.

Intervalul fără ingheţ este in medie, de 202 zile.

Temperatura critică prntru ingheţul mugurilor vitei de vie se realizează mai frecvent pe văi şi la campie şi mai rar pe versanţi. Pe deal temperaturile minime sunt mai ridicate cu circa 3° C faţă de şes iar frecvenţa iernilor geroase este mult mai mică.

Din această cauză viile cultivate pe deal pot ierna neprotejate.

Podgoria beneficiază de adăpostul pe care il oferă dealurile subcarpatice, care cresc treptat in altitudine, formand un paravan impotriva curenţilor reci, care vin din direcţiile nord, nord – vest şi nord – est.

Apa care se inmagazinează in sol in timpul iernii favorizează in prima parte a perioadei de vegetaţie creşterea intensă a lăstarilor, iar ploile de la inceputul verii stimulează creşterea boabelor.

In faza de maturare a strugurilor (lunile august – septembrie) precipitaţiile sunt mai reduse, favorizand coacerea. Ploile de vară sunt uneori cu caracter torenţial, provocand erodarea orizontului cu humus sau chiar a intregului profil pe terenurile cu pante mari.

In general, resursele heliotermice din podgoria Dealu Mare sunt ridicate, favorizand o bună coacere a rodului şi lemnului viţei de vie.

 

b. Descrierea factorilor umani

In Dealu Mare se produc vinuri din cele mai vechi timpuri. La inceput vinurile erau destinate utilizarii in cultul bisericesc şi pentru desfătarea mai marilor din ţara sau din zonă.

Mai tărziu producerea vinurilor a devenit o activitate economică, vinurile de Dealu Mare fiind comercializate in ţară dar şi in afara ei.

In perioada socialistă a Romaniei viticultura şi vinificaţia a fost sector economic cu aport important in realizarea PIB-ului naţional.

Existenţa viilor pe acest teritoriu este confirmată de săpăturile arheologice, resturile ceramice şi toponimia care atestă prezenţa plantaţiilor viticole din cele mai vechi timpuri.

Primele documente scrise despre existenţa culturii viţei de vie in aceasta parte a ţării datează din secolele XIV si XV. Din documente reiese ca Ceptura, Valea Călugărească, Valea Mantei si Valea Popii erau localităţi cunoscute şi apreciate pentru calitatea vinurilor pe care le produceau.

Despre podgoria Dealu Mare, hrisoavele străine spun ca producea un vin “uleios, tare şi durabil, asemănandu-l cu cele mai bune vinuri produse in alte ţări”

De-a lungul timpului, cultura viţei de vie a devenit o tradiţie care s-a transmis din generaţie in generaţie, ea făcand parte din modul de viaţă al satelor de podgoreni.

Viile reprezintă un mod de valorificare economica a terenurilor mai putin fertile ale dealurilor, dar și un mod de protecție a mediului inconjurător și de punere in valoare a acestuia, fară a-i afecta integritatea.

Tradiţia lucrului in vie, crama şi pivniţă a fost transmis din generaţie in generaţie.

In prezent in Dealu Mare sunt prezenţi mici, medii şi mari producători de vinuri, care şi-au definit produse specifice şi tipicitatea lor, pe care cu multă grijă o realizează in fiecare an.

S-au remarcat in ultimii ani mai mulţi producători de vinuri de inaltă calitate. In Dealu Mare se practică enologia, definită ca ştiinţa vinului şi a produselor vitivininicole.

Ea a fost fundamentată prin realizarea bazei de cunostinţe asociate viei şi vinului, dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor noi care respectă principiile dezvoltării durabile şi realizarea sistemelor de calitate care aplicate garantează calitatea, siguranţa in consum şi nu in ultimul rand bogaţia in compuşi benefici pentru sănătate.

Toate aceste obiective au fost şi sunt realizate de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare şi Vinificaţie Valea Călugărească, care functionează in Dealu Mare incă din anul 1949.

Producerea vinurilor spumante din strugurii produşi in Dealu Mare a inceput demult, din anul 1892 la Cramele Rhein Azuga.

Este un loc vechi unde se produc vinuri spumante dupa metoda tradiţională.

In pivniţele "Rhein" Azuga se produce cel mai vechi vin spumant din ţară.

Aceste pivniţe reprezintă o raritate pentru piaţa din Romania, fiind construite la suprafaţă şi avand pereţi groşi de

peste 1,20 m.

Pivniţele au luat fiinţă in 1892, fiind opera descendentului unei familii germane stabilită de peste 500 de ani in Braşov şi care a cumpărat un teren in Azuga.

Acest teren aparţinea, atunci, de moşia regelui Carol I.

In cramele construite din piatră şi din patru randuri de cărămidă, spre paraul Azuga, Wilhelm Rhein a inceput să prelucreze vinuri aduse din Dealu Mare (Bucov, Chiţorani şi Valea Călugărească).

Erau vinuri roşii, aromate şi vinuri albe din care s-a născut spumantul de Azuga - "Rhein Extra". Astfel, incepe istoria cramelor şi a societăţii "Rhein&Cie", in 1892.

Pivniţele de la Azuga oferă condiţii propice pentru producerea vinului spumant după metoda tradiţională. Azuga a fost aleasă si din motive economice si geografice.

Construcţia unei crame de suprafaţă este de două ori mai ieftină, faţă de cea clasică săpată in pămant.

Fermentaţia secundară necesită o temperatură constantă şi scăzută, climatul de la Azuga fiind ideal, in iulie 14° C şi in ianuarie -4° C, nemaifiind necesare dotări speciale.

In plus, Azuga este situată intr-o regiune centrală a ţării, aproape de Braşov şi de Bucureşti.

Intre cele două războaie mondiale, fiul cel mare al lui Wilhelm Rhein, Heinrich, care a studiat chimia, a dezvoltat afacerea, astfel că Bucureştiul a fost impanzit de depozite ci vinuri din pivniţele Rhein.

Metoda de producere a vinurilor spumante de calitate de tip aromat a fost dezvoltată in ţara noastră la IC-DVV Valea Călugărească in anii 1970.

La Institut, in perioada 1976-1979 au fost realizate cercetări asupra tehnologiei de producere a vinurilor spumante, prin fermentare in recipiente metalice.

In aceeaşi perioadă au inceput experimentările pentru stabilirea tehnologiei de preparare a tipului de vin spumant aromat.

Tot aici, in anul 1990 a fost brevetat procedeul de obţinere a unui nou tip de vin, Muscat spumant.

Validarea tehnologiei de producere s-a realizat la staţia pilot realizată special la institutul menţionat.

 

Informaţii privind calitatea şi caracteristicile produsului

Vinurile spumante de calitate de tip aromat sunt elaborate, avand la bază musturi obţinute din soiuri pure.

Soiurile aromate cultivate in podgorie permit obţinerea unor vinuri spumante, bine diferenţiate intre ele.

Vinurile spumante de calitate de tip aromat din soiul Muscat Ottonel sau Moscato Bianco au un aspect limpede, strălucitor, cu miros fin şi intens de muscat.

Gustul este agreabil, dulce şi vioi, cu textura fină. Spumarea este abundenta, iar perlarea fină şi de durată.

Vinurile spumante de calitate de tip aromat din soiul Tămaioasă romanească au un aspect limpede, strălucitor, de culoare galben pai, cu miros persistent tipic, cu nuanţe de flori de salcăm şi fagure de miere.

Gustul este agreabil, echilibrat şi vioi. Spumarea este abundentă, iar perlarea fină şi de durată.

Vinurile spumante de calitate de tip aromat din soiul Busuioacă de Bohotin au o robă spectaculoasă, de culoare roze pal.

Olfactiv se disting nuanţe de trandafir şi busuioc.

Gustul este echilibrat, vioi, cu un report bun zahăr/aciditate.

Spumarea este abundentă, iar perlarea fină şi de durată, cu bule de dimensiuni mici.

Vinurile spumante de calitate de tip aromat exprimă la cel mai inalt nivel insuşirile de prospeţime, fructuozitate şi armonie de ansamblu.

 

Interacţiunea cauzală

Apariţia exploataţiilor mici şi mijlocii, cu suprafeţe de 20-100 ha a favorizat creşterea calităţii, prin gestionarea mai bună a factorilor ce concură la obţinerea vinurilor.

Prin cunoaşterea in detaliu a particularităţilor fiecărei parcele, a soiurilor şi stăpanirea amănunţită a tehnologiilor de cultură şi prelucrare a strugurilor, potenţialul zonei este exploatat in scopul obţinerii unor vinuri de inaltă calitate.

Diferitele tipuri de sol si expoziţii diverse au determinat plantarea soiurilor, in funcţie de adaptabilitatea lor.

In unele centre viticole se intalnesc soluri scheletice, cu roca mamă la mică adancime şi cu un conţinut ridicat in carbonat de calciu, care favorizează obţinerea vinurilor spumante aromate din soiurile Tămaioasă romanească, Busuioacă de Bohotin şi Muscat Ottonel.

Soiurile aromate cultivate in Dealu Mare, in climat temperat continental, sunt conduse, in general, in formă semiinaltă, cu sisteme de susţinere care asigură o repartiţie bună a suprafeţei foliare şi a producţiei.

Acest lucru asigură o fotosinteză corectă şi o maturare optimă a strugurilor. Producţiile echilibrate permit obţinerea unei maturităţi optime incepand cu prima parte a lunii septembrie pană la sfarşitul lui octombrie.

Se acordă o mare importanţă transferului de calitate de la strugure către vin, pe tot fluxul tehnologic, de la recoltare, transport pană la stabilizarea şi condiţionarea vinurilor, dar şi modului de obţinere şi conservare a mustului proaspăt de struguri.

Se are in vedere respectarea strictă a protocolului de vinificare, care vizează reducerea conţinutului de bioxid de sulf, presarea in regim de presiune menajantă, prezervarea aromelor varietale, care dau fineţe şi eleganţă vinurilor, dar şi o calitate bună a perlării.

Cramele din podgoria Dealu Mare beneficiază de inovaţii tehnice şi dotări de ultimă generaţie, fiind in acord cu dinamica exploataţiilor viticole, respectand in acelaşi timp tradiţia şi practicile din trecut.

Experienţa acumulată in timp permite, in funcţie de soi şi anul de producţie, realizarea unui echilibru constant intre aciditate, zahăr şi aromele varietale, specifice vinurilor spumante de calitate de tip aromat.

 

I.1O.2. Caracteristicile fizico-chimice si organoleptice

 

a) caracteristici analitice:

tăria alcoolică dobandită: min. 6,00% vol alc.;

tăria alcoolică totală: min 10,00% vol alc.

aciditatea totală : min 5,00 g/l acid tartric

aciditatea volatilă max. 0.50 g/l acid acetic

SO2 total (mg/l): 185

presiunea de CO2: min. 3 bari la 20°C

concentraţia in zaharuri, exprimată ca glucoză şi fructoză:

32,00-50,00 g/l pentru demisec

minim 50,00 g/l pentru dulce.

 

b) caracteristicile organoleptice

Spumantul din struguri de Muscat Ottonel:

se prezintă ca un vin spumant de culoare galben pai cu reflexe verzui,

cu spumare abundentă şi perlare fină de durată.

Aroma de muscat este fină, intensă şi amplă .

Gustativ, spumantul este agreabil, dulce şi vioi, datorită echilibrului dintre dulce şi acid.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent .

 

Spumantul din struguri de Tămaioasă Romanească:

se prezintă ca un vin spumant de culoare galben pai cu reflexe verzui,

cu spumare abundentă şi perlare fină, de durată.

Aroma este fină, intensă şi amplă, cu nuanţe de busuioc, trandafiri şi fan proaspăt cosit.

Gustativ, spumantul este agreabil, vioi şi echilibrat.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Spumantul din struguri de Busuioacă de Bototin:

se prezintă ca un vin spumant de culoare rose ,

cu spumare abundentă şi perlare fină, de durată.

Aspect limpede, culoare rose de diferite nuanţe ,

Cu aromă caracteristică fină de busuioc şi trandafir.

Gustativ, spumantul este agreabil , dulce şi vioi, datorită echilibrului dintre dulce şi acid.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Spumantul din struguri de Moscato Bianco:

se prezintă ca un vin spumant de culoare galben pai cu reflexe verzui,

cu spumare abundentă şi perlare fină de durată.

Aroma caracteristică de muscat este fină, cu nuanţe florale.

Gustativ, spumantul este plăcut, dulce şi vioi, datorită echilibrului dintre dulce şi acid.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent .

 

I.10.3. Aptitudinea arealului Dealu Mare pentru producerea vinurilor spumante de calitate de tip

aromat

 

Strugurii de Muscat Ottonel , Tămaioasă Romanească , Busuioacă de Bohotin cu o frecvenţă foarte mare in zonă, realizează compoziţia materiei prime pentru spumantele aromate cu D.O.C. Dealu Mare .

Aromele strugurilor sunt intense şi fine .

Prezenţa agenţilor economici care au infrastructura necesară pentru producerea vinurilor spumante aromate reprezintă un factor favorabil dezvoltarii acestor produse .

Există deopotrivă plantaţii viticole cultivate cu strugurii menţionaţi dar şi fluxuri tehnologice pentru elaborarea spumantelor de calitate de tip aromat .

Arealul viticol Dealu Mare are unitatea de cercetare vitivinicola (IC-DVV Valea Călugarească) care are baza de cunostinţe şi dotare pentru investigaţii tehnice şi analitice asociate vinurilor spumante .

 

I.11. Reguli de prezentare şi etichetare

 

Fiecare etichetă conţine informaţii obligatorii privind:

categoria produsului: vin spumant de calitate de tip aromat, insoţit de numele denumirii de origine controlată Dealu Mare

numele soiului,

volumul nominal,

tăria alcoolică dobandită in volume,

indicarea conţinutului de zahăr, exprimat ca glucoză şi fructoză (tipul vinului după concentraţia de zaharuri )

numele şi adresa producătorului

indicarea provenienţei: Produs in Romania,

numele si adresa îmbuteliatorului ,

sintagma „conţine sulfiţi”,

numărul lotului.

Imbutelierea se face numai in sticle de tip „vin spumant”, inchise cu :

un dop in formă de ciupercă din plută sau dintr-un alt material care poate intra in contact cu produsele alimentare, fixat printr-un dispozitiv de inchidere, acoperit, dacă este necesar, cu un căpăcel și invelit in folie, acoperind in intregime dopul și integral sau parţial gatul sticlei.

Toate indicaţiile facultative sunt inscrise cu caractere lizibile, dar nu mai mari decat caracterele de inscriere a numelui denumirii de origine.

 

Capitolul II. GESTIONAREA PRODUCŢIEI

 

II.1. Obligaţii declarative

 

Declaraţiile menţionate mai jos sunt adresate Oficiului Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole

1. Declaraţia de renunţare la producerea vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Dealu Mare

Toţi operatorii, cu 72 de ore inainte de recoltare, declară parcelele din care nu va mai produce vinuri spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Dealu Mare in anul in curs.

1.Declararea musturilor apte pentru producerea vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Dealu Mare inainte de 30 noiembrie a anului de recoltă.

Se indică:

denumirea de origine solicitată

soiul

volumul de must

numărul din Registrul Comerţului

numele si adresa operatorului

locul antrepozitului fiscal.

Aceasta declaraţie, după caz, este insoţită de o copie a declaraţiei de producţie şi a specificativi privind achiziţia de materie primă.

2. Declararea loturilor intrate la fermentare

Toţi operatorii, cu 48 de ore inainte de fermentarea mustului, declară loturile intrate la fabricaţie.

Se indică:

soiul

numărul lot must materie primă

tancul de fermentare (număr si capacitate)

cantitatea de must

data intrării la fermentare.

 

Capitolul III. ŢINEREA SUB CONTROL A REALIZĂRII PRODUSELOR

 

III.1. Punctele principale de control şi metodele de evaluare

 

Puncte principale de control Metode de evaluare

A. - REGULI STRUCTURALE

Omissis………………..

B. - REGULI ALE CICLULUI DE PRODUCŢIE

Omissis………………..

C. CONTROLUL PRODUSELOR

Omissis………………..

 

2. Referinţe despre structura de control

Controlul respectării prezentului caiet de sarcini este efectuată de

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.) , prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

Valea Calugareasca, nr. 43, judeţul Prahova,

tel/fax 0244 236155, 0752 100994,

e-mail: dealumare@onvpv.ro.

 

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri D.O.C., controlul vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Dealu Mare şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile spumante aromate obţinute in denumirea de origine controlată „Dealu Mare ” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de catre O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobandită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

dioxidul de carbon

 

Examinarea analitică oficială este realizată de catre laboratoare autorizate de M.A.D.R.

b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „Dealu Mare”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului .

 

Modificări ale specificaţiilor produsului

 

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Dealu Mare”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

 

 

DEALU MARE PETIANT

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului petiant cu denumirea de origine controlată

decizie n. 2467 22/09/2006

modificare de 11/06/2013

(fonte O.N.V.P.V.)

 

Capitolul I. PRODUSUL ŞI DENUMIREA DE ORIGINE CONTROLATǍ

 

I.1. Definirea produsului

 

Vinul Petiant cu Denumirea de Origine Controlată Dealu Mare este vinul fabricat din vinul şi mustul sau mustul parţial fermentat obţinut din strugurii soiurilor cultivate in plantaţiile viticole delimitate in arealul cu D.O.C. Dealu Mare.

Vinul petiant este produsul care:

(a) se obţine din vin, cu condiţia ca acesta să aibă o tărie alcoolică totală de minim 9,00% vol.;

(b) are o tărie alcoolică dobandită de minim 7,00% vol.;

(c) prezintă, dacă este conservat la 20° C in recipiente inchise, o suprapresiune datorată dioxidului de carbon endogen in soluţie de minim 1,00 bar şi maxim 2,50 bari;

 

I.2. Subdenumirile de origine controlată

 

Numele denumirii de origine Dealu Mare poate fi completat cu numele subdenumirii de origine Tohani, conform regulilor stabilite in prezentul caiet de sarcini pentru utilizarea denumirii de origine Dealu Mare.

 

I.3. Culoarea şi tipurile produselor

 

Denumirea de origine controlată Dealu Mare este rezervată vinului petiant alb sau rose produs in varianta

sec, demisec, demidulce şi dulce.

 

I.4. Arealele delimitate

 

Aria geografică

Recolta de struguri, producerea mustului, a vinului, fermentarea şi imbutelierea vinului petiant se realizează in următoarele localităţi ale judeţului Prahova şi Buzău:

 

Judeţul Prahova

1. Subdenumirea de origine “Dealu Mare -Boldeşti”

Oraşul Boldeşti-Scăieni:

localitate componentă Seciu;

Com. Bucov:

satele Pleaşa, Bucov;

Com. Plopu :

satele Galmeia, Plopu.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-BOLDEŞTI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

SECIU, DEALU FRUMOS, VALEA CORBULUI.

 

2. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Valea Călugărească”

Com. Valea Călugărească:

satele Valea Călugărească, Valea Largă, Valea Nicovani, Valea Poienii, Valea Mantei, Valea Popii, Valea Ursoi, Varfurile, Schiau, Răchieri, Valea Săracă;

Com. Bucov:

satele Chiţorani, Valea Orlei, Bucov, Bighilin;

Com. Albeşti – Paleologu:

satul Albeşti - Paleologu;

Oraş Urlaţi:

localitatea componentă Valea Mieilor.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-VALEA CĂLUGĂREASCĂ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

CHIŢORANI, VALEA ORLEI, VALEA POPII, VALEA SĂRACĂ, VALEA MANTEI, VALEA POIENII, VALEA NICOVANI, VALEA LARGĂ, VALEA MIEILOR.

 

3. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Uralţi”

Urlaţi:

localităţi componente Urlaţi, Arioneştii Noi, Arioneştii Vechi, Cherba, Măruntiş, Orzoaia de Jos, Orzoaia de Sus, Valea Bobului, Valea Crangului, Valea Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman, Valea Urloi, Jercălăi.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-URLAŢI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

VALEA PIETREI, VALEA BOBULUI, VALEA NUCETULUI, VIA DOMNEASCĂ, VALEA URLOI, VALEA SEMAN, VALEA CRANGULUI.

 

4. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Ceptura”

Com. Ceptura:

satele Ceptura de Jos, Ceptura de Sus, Malu Roşu, Rotari, Şoimeşti;

Com. Fantanele:

satele Fantanele, Bozieni.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE - CEPTURA” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

MALU ROŞU, VALEA GARDULUI, VALEA MĂNĂSTIRII.

 

5. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Tohani”

Com. Gura Vadului:

satele Gura Vadului, Perşunari, Tohani;

Com. Vadu Săpat:

satele Vadu Săpat, Ghinoaica, Ungureni;

Com. Călugăreni:

satele Călugăreni, Valea Scheilor;

Com. Jugureni:

satele Jugureni, Boboci;

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-TOHANI” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

VARFUL CU DOR, GURA VADULUI, DUMBRAVA, VADU SĂPAT.

 

Judeţul Buzău

6. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Breaza”

Com. Breaza:

satele Breaza, Bădeni, Greceanca, Văleanca-Vilăneşti, Vispeşti;

Com. Năeni:

satele Năeni, Finţeşti, Fantanele, Prosca, Varf;

Com. Săhăteni:

satele Săhăteni, Istriţa de Jos.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-BREAZA ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

BREAZA, GRECEANCA, NĂENI, VISPEŞTI, FINŢEŞTI, SĂHĂTENI.

 

7. Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Merei”

Com. Merei:

satele Merei, Dealul Viei, Ciobănoaia, Izvoru Dulce, Gura Sărăţii, Nenciuleşti, Dobrileşti, Sărata Monteoru, Valea Puţului-Merei, Ogrăzile;

Com. Ulmeni:

satul Valcele.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-MEREI ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

IZVORU DULCE, GURA SĂRĂŢII, DEALUL VIEI, DOBRILEŞTI, NENCIULEŞTI, VALEA PUŢULUI, CIOBĂNOAIA.

 

8.Subdenumirea de origine “Dealu Mare-Zoreşti”

Com. Verneşti:

satele Verneşti, Zoreşti, Săsenii pe Vale, Săsenii Noi, Săsenii Vechi, Nişcov, Nenciu, Carlomăneşti, Candeşti.

Subdenumirea de origine “DEALU MARE-ZOREŞTI ” poate fi completată şi cu una din următoarele denumiri de plai viticol*:

VALEA TEANCULUI, DEALUL ZORILOR, NIŞCOV.

 

*Denumirea de plai poate fi utilizată in etichetare cu condiţia ca strugurii din care se obţine vinul să provină cel puţin 85% din arealul delimitat al acestuia.

 

Aria parcelară delimitată

Vinurile petiante cu D.O.C. Dealu Mare se produc din strugurii recoltaţi din parcelele evaluate şi aprobate de către O.N.V.P.V.

 

I.5. Sortimentul viticol

Vinurile petiante se produc din următoarele soiuri:

 

soiuri albe:

Fetească regală, Fetească albă, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Chardonnay, Sauvignon, Muscat Ottonel, Tămaioasă Romanească, Viognier, Pinot Gris

soiuri roşii:

Fetească Neagră, Merlot, Pinot noir, Burgund mare.

 

Puritatea soiului in plantaţiile destinate producerii vinurilor petiante cu D.O.C. Dealu Mare este de 100% in plantaţiile realizate după anul 2008 şi de minim 85% in plantaţiile infiinţate inainte de anul 2008.

Butucii impurităţi fac parte numai din soiuri ale speciei Vitis vinifera.

Strugurii de la butucii impurităţi se vor recolta inainte de recoltarea soiului de bază.

 

I.6. Agrotehnica viticolă

 

I.6.1 Conducerea viţei de vie

a. Densitatea de plantare

Plantaţiile de viţa de vie destinate producerii vinurile petiante cu D.O.C. Dealu Mare au densitatea de plantare minimă de 3.300 butuci/ha

 

b. Reguli de tăiere

Incărcătura maximă de rod este de 30 ochi viabili pentru toate soiurile .

c. Forma de conducere:

joasă sau pe tulpini semiinalte .

d. Producţia maximă de struguri

se evaluează pentru fiecare soi şi parcelă viticola, ca medie pe ultimii trei ani.

Ea trebuie să fie de:

maxim 12.000 kg/ha pentru soiurile Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Pinot noir, Pinot gris, Chardonnay, Fetască albă, Riesling de Rhin, Sauvignon, Fetească neagră.

maxim 14.000 kg/ha pentru soiurile Riesling italian, Merlot, Viognier, Burgund mare, Fetească regală.

 

e. Golurile in plantaţie

Se admit goluri in plantaţie in procent de max. 20%.

 

f. Starea plantaţiilor

In plantaţiile de vie se aplică o protecţie fitosanitară eficientă care să asigure o bună stare sanitară a viţei de vie şi a solului. In toamnele ploioase, cu risc ridicat pentru atacul de mucegai, se recomandă aplicarea dezfrunzitului parţial la butucii cu aparat foliar bogat.

 

f. Alte menţiuni

Irigarea este admisă in anii secetoşi, la decizia autorităţii de reglementare in domeniul vitivinicol, atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA (intervalul umidităţii active) prin folosirea unor norme moderate de udare (400 – 600 mc/ha).

 

I.7. Maturitatea strugurilor, recoltarea şi transportul strugurilor

 

7.1. Maturitatea strugurilor

Starea de maturitate a strugurilor pentru vinurile petiante este evaluată pe baza concentraţiei de zaharuri, care trebuie să fie de minim 136,00 g/l.

 

7.2. Recoltarea strugurilor

Vinurile petiante provin din struguri recoltaţi la maturitatea tehnologică.

Data recoltării se stabileşte pe baza dinamicii maturării strugurilor realizată la nivel de soi şi parcelă viticolă.

 

7.3. Transportul strugurilor

Transportul strugurilor se realizează cu tractorul dotat cu platformă in care se incarcă containere care trebuie să aibă inalţimea de maxim 0.60 m.

 

I.8. Randamentul in vin

 

Randamentul variază in funcţie de soi. Este stabilit la valorile de :

maxim 85,00 hl/ha

pentru soiurile Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Pinot noir, Pinot gris, Chardonnay, Fetească albă, Riesling de Rhin, Sauvignon, Fetească neagră.

maxim 100,00 hl/ha

pentru soiurile Riesling italian, Merlot, Viognier, Burgund mare, Fetească regală.

 

I.9. Producerea mustului, fermentarea, imbutelierea, stocarea şi circulaţia produselor

 

Producerea şi fermentarea vinului petiant

a. Tehnologia de producere

Tehnologia de elaborare a vinurilor petiante cu D.O.C. Dealu Mare se realizează intr-un spaţiu rezervat acestei destinaţii.

Fabricarea musturilor şi vinurilor se face pe soi .

Etapele tehnologice pentru obţinerea vinurilor sunt următoarele:

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, in funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor la centrul de vinificaţie trebuie să se facă in vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac;

Recepţia strugurilor (cantitativă şi calitativă);

Zdobire/desciorchinare, răcire mustuială cu transport concomitent in presa pneumatică;

Macerare in vederea extragerii precursorilor aromaţi (in cazul soiurilor aromate);

Presare struguri.

Limpezirea mustului;

Fermentaţia alcoolică se va realiza prin controlul permanent al temperaturii;

Separarea vinului de pe drojdie;

Stabilizarea şi limpezirea;

 

Fabricarea musturilor

Strugurii sunt desciorchinaţi şi zdobiţi iar mustuiala se introduce in presa pneumatică, unde se realizează şi eventuala maceraţie prefermentativă.

Presarea se face intr-un regim menajant iar fiecare şarjă de presare se introduce in cisterne prevăzute cu sistem de răcire. Musturile se limpezesc.

Mustul se conservă pană la utilizare in cisterne izoterme, la frig (0°C).

Fabricarea vinului petiant cu D.O.C. Dealu Mare se obţine in mai multe etape:

Se cupajază vinul şi mustul obţinut in arealul delimitat.

Cantitatea de must este determinată de suprapresiunea dorită 10 grame zahăr aferente a 2,50 barr;

şi tipul de petiant dorit:

sec, demisec, demidulce si dulce.

Mustul adăugat pentru obţinerea presiunii şi a nivelului de zahăr poate fi din alt soi şi nu afectează inscripţionarea atat timp cat este obţinut in acelaşi areal şi nu depăşeşte procentul de 15%

Se aduce produsul in cisterna de fermentare sub presiune, dotată cu sistem de răcire, numită acrotofor sau autoclavă (tanc de fermentare). Se aduce la temperatura de circa 18° C şi se insămanţează cu drojdii selecţionate.

Fermentaţia se realizează in sistem inchis, la temperatura controlată de 18-20° C pană la realizarea presiunii de 2,50 bari.

Fermentaţia se stopează prin răcire la -2° C.

Condiţionarea vinului petiant se face in regim izobaric prin cleire , detartrizare şi filtrare.

 

Tăria alcoolică dobandită in volume a vinurilor petiante cu denumire de origine

nu poate fi mai mică de 7,00% vol.

 

b. Practici oenologice şi tratamente

Sunt admise:

imbogăţirea in zaharuri a mustului, in anii climatici nefavorabili, cu respectarea reglementărilor in vigoare;

acidificarea in limita a 1.50 g/l;

utilizarea levurilor selecţionate şi a adjuvanţilor de fermentare admişi de reglementările in vigoare;

refrigerarea pentru realizarea controlată a fermentaţiei alcoolice;

utilizarea produselor de limpezire admise de reglementările in vigoare;

filtrarea cu kiselgur, plăci de filtru şi cartuşe filtrante.

c. Materiale şi echipamente interzise:

Este interzisă utilizarea:

preselor continui cu şnec elicoidal;

cisternelor din ciment

 

2. Dispoziţii privind îmbutelierea

Imbutelierea se realizează incepand cu 1 decembrie a anului de recoltă.

Imbutelierea sterilă la presiune constă din răcirea vinului petiant la 0-2° C, umplerea sterilă a sticlelor şi aplicarea dopurilor.

Pentru buteliile de 0,375 este permisă folosirea dopului metalic pilfer-proof.

Imbutelierea se face in sticle de 0.375; 0.750 şi 1.500 l.

Toaletarea sticlelor constă in aplicarea etichetei, a contraetichetei precum şi eventualul şnur deasupra dopului.

Pentru toate loturile imbuteliate, operatorul pune la dispoziţia O.N.V.P.V. următoarele documente:

informaţiile din registrele de manipulare;

analiza vinurilor petiante inainte de imbuteliere; buletinele de analiză se păstrează pe o perioadă de 6 luni;

Fiecare etichetă conţine informaţii despre D.O.C., numele soiului – dacă este cazul , volumul nominal, numele producătorului şi sediul imbuteliatorului, codul imbuteliatorului, numele ţarii, lotul şi indicaţii tehnice specifice.

 

3. Dispoziţii privind stocarea

Stocarea se face in spaţii organizate special pentru stocarea vinurilor petiante imbuteliate.

 

4. Dispoziţii privind circulaţia produselor şi introducerea in piaţă pentru a fi puse în consum

Vinurile petiante sunt introduse in piaţă pentru a fi puse in consum incepand cu

1 decembrie al anului de recoltă.

 

I.10. Potenţialul de producţie al arealului viticol

 

10.1. Descrierea arealului viticol cu DOC Dealu Mare

Arealul viticol Dealu Mare este cel mai inchegat masiv viticol, se încadrează în zona dealurilor subcarpaţilor meridionali și se intinde pe o faşie lungă de aproximativ 65 km si lată de 5-12 km intre raurile Teleajen şi Buzău.

Se desfaşoară de o parte şi de alta a paralelei de 45° şi intre meridianele 26° si 26°45’ longitudine estică.

Din punct de vedere geomorfologic, ea face parte din marea unitate a subcarpaţilor de curbură, în cuprinsul căreia plantaţiile viticole ocupă versanţii colinelor şi depresiunile acestora.

Podgoria este delimitată la nord de zona dealurilor înalte şi a pădurilor, iar la sud printr-o limită care corespunde, pentru centrul viticol Valea Călugărească cu şoseaua naţională Ploieşti – Buzău şi care, începând de la Urlaţi către Buzău, se retrage spre piciorul pantei la o distanţă de 2-3 km nord de şosea.

Administrativ, arealul viticol Dealu Mare este localizat in judeţele Prahova şi Buzău.

 

a. Descrierea factorilor naturali

Solurile.

În cadrul podgoriei se întâlneşte o mare diversitate de soluri, datorită, atât frămantărilor pe care le-a suferit regiunea, cât şi fenomenului de eroziune, care se produce foarte activ.

Partea de vest a masivului Dealu Mare prezintă soluri formate pe argile roşii, marne şi în proporţie mai redusă pe nisipuri fine roşcate.

Aceste soluri, cu un conţinut ridicat in oxizi de fier, sunt foarte indicate pentru cultura soiurilor pentru vinuri roşii. Solurile din partea estică a masivului au la bază calcare sarmatice, argile, gresii şi tufuri dacitice, depozite de nisipuri fine în alternanţă cu pietriş format din fragmente de roci cristaline, lehmuri şi loess.

Ca tip genetic, spre vest predomină solurile brunroşcate de pădure erodate iar în zona de est rendzinele, pseudorendzinele şi, în măsură mai mică, solurile nisipoase solificate.

În anumite centre se întâlnesc soluri scheletice, cu roca mamă la mică adâncime şi cu un conţinut ridicat în carbonat de calciu, care favorizează obţinerea vinurilor aromate.

Depozitele sedimentare ale arealului viticol Dealu Mare sunt constituite din faciesuri care aparţin atat levantinului cat şi vilafranchianului şi succesiuni de pietrişuri, nisipuri şi argile, din care s-au format sedimente de solidificare, alcătuite din argile, luturi, nisipuri şi pietrişuri.

Frecvent se intalnesc solurile eu-mezobazice, brune luvice şi regosolurile.

Relieful arealului viticol Dealu Mare se diferenţiază pe două unităţi componente: Subcarpaţii externi şi Campia piemontană Buzău-Teleajen.

Subcarpaţii externi sunt dealuri care poartă numele generic de Dealu Mare.

El manifestă o tendinţă de coborare de la est către vest. Cota maximă in partea estică este de 754 m (Dealu Istria) iar in partea vestică de 406 m. Campia piemontană Buzău - Teleajen se inclină lent de la 300-200 m pană la 100-80 m. Ea potenţează cultura viţei de vie datorită expoziţiei sudice a majorităţii formelor sale.

Arealul viticol Dealu Mare are rezerve suficiente de apă şi de bună calitate. Raurile principale (Teleajen, Cricovul Sărat şi Buzău) au debite importante chiar şi in sezoanele cu precipitaţii reduse iar paraiele de pe clina sudică a Dealului Mare au debite mai reduse şi un regim de scurgere torenţial.

Apele freatice sunt discontinuie şi cu debite variabile in zona subcarpatică şi bogate in campia piemontană.

Bogate in apă sunt şi straturile acvifere de la baza acumulativului grosier al teraselor.

Climatul in Dealu Mare este temperat continental, caracterizat prin ierni reci şi veri calde, dar cu o mai atenuată excesivitate est europeană.

Temperatura medie anuală este de 11.3° C şi precipitaţiile anuale sunt de 642 mm. In perioada convenţională de vegetaţie a viţei de vie in Dealu Mare se inregistrează o sumă de 3411 ° temperaturi utile, o insolaie de 1520 ore şi o sumă a precipitaţiilor de 395 mm.

Iernile sunt relativ scurte, iar frigul devine mai intens în ianuarie şi în prima jumătate a lunii februarie.

Temperatura medie a celei mai reci luni (ianuarie) este de -2,1° C, oscilând între -9,5° C şi+4,3° C.

Temperatura medie a lunii celei mai călduroase (iulie) este de +22,4° C, prezentând variaţii cuprinse între +20,7° C şi +25,6° C.

Suma temperaturilor active este cuprinsă între 3.300 şi 4.040.

Numărul zilelor cu temperatura medie peste 10° C oscilează între 175 - 226.

În general, resursele heliotermice din podgoria Dealu Mare sunt ridicate, favorizând o bună coacere a rodului şi lemnului viţei de vie.

Ultimul îngheţ de primăvară se realizează în jurul datei de 10 aprilie iar primul îngheţ de toamnă se realizează în medie la 30 octombrie. Intervalul fără îngheţ este în medie, de 202 zile.

Temperatura critică pentru îngheţul mugurilor viţei de vie se realizează mai frecvent pe văi şi la câmpie şi mai rar pe versanţi.

Pe deal temperaturile minime sunt mai ridicate cu circa 3° C faţă de şes iar frecvenţa iernilor geroase este mult mai mică.

Din această cauză viile cultivate pe deal pot ierna neprotejate.

Podgoria beneficiază de adăpostul pe care îl oferă dealurile subcarpatice, care cresc treptat în altitudine, formând un paravan împotriva curenţilor reci, care vin din direcţiile nord, nord – vest şi nord – est. Regimul precipitaţiilor este mai bogat în partea de vest a podgoriei -587,7 mm şi descreşte spre est -508 mm.

Apa care se înmagazinează în sol în timpul iernii favorizează în prima parte a perioadei de vegetaţie creşterea intensă a lăstarilor, iar ploile de la începutul verii stimulează creşterea boabelor.

În faza de maturare a strugurilor (lunile august – septembrie) precipitaţiile sunt mai reduse, favorizând coacerea. Ploile de vară sunt uneori cu caracter torenţial, provocând erodarea orizontului cu humus sau chiar a întregului profil pe terenurile cu pante mari.

Parametrii climatici evaluaţi integral prin indicele de aptitudine enoclimatică are in Dealu Mare valoarea de 4786, corespunzătoare unui potenţial enologic foarte bun.

In anumiţi ani de recoltă Dealu Mare prezintă aptitudine enoclimatică excepţională. Frecvenţa acestor ani este de 1/7.

 

b. Descrierea factorilor umani

 

In Dealu Mare se produc vinuri din cele mai vechi timpuri.

Existenţa viilor pe acest teritoriu este confirmată de săpăturile arheologice, resturile ceramice şi toponimia care atestă prezenţa plantaţiilor viticole din cele mai vechi timpuri.

Mari iubitori de vin, strămoşii noştri geto-dacii au ajuns în conflict cu administraţia şi biserica.

Istoricul grec Strabo (d. 24 e.n) este impresionat de măsura pe care o ia Burebista împreună cu Marele Preot Deceneu de a distruge viţa de vie.

Această măsură ne duce cu gândul la vechimea podgoriilor din ţinuturile noastre.

De demult trebuie să fi cultivat dacii viţa de vie din moment ce se înrădăcinase atât de mult gustul vinului încât au dat în viciul beţiei, care să devină pericol pentru existenţa statului dac.

Primele documente scrise despre existenţa culturii viţei de vie în această parte a ţării datează din secolele XIV si XV. Din documente reiese că Ceptura, Valea Călugărească ,Valea Mantei şi Valea Popii erau localităţi cunoscute şi apreciate pentru calitatea vinurilor pe care le produceau.

Despre podgoria Dealu Mare, hrisoavele străine spun ca producea un vin “uleios, tare şi durabil, asemănându-l cu cele mai bune vinuri produse în alte ţări.

În anul 1427, 1 decembrie, voievodul Dan al II-lea întareşte satele şi jumătate din Izvoreanii de Dealu Mare (Documenta Romaniae Historica, B, Ţara Românească, document 71) iar în 1429, în hrisov , voievodul Dan al II-lea spune: “A binevoit domnia mea şi am dăruit acest atotpreacinstit hrisov al domniei mele boierilor domniei mele Dumitru din Maniaci si Balea cu copii lor şi Bârseanul cu fraţii lui, ca să le fie Maniaciul şi Poienile Vărbilăului şi jumatate din Izvoreanii de Dealu Mare” (Documenta Romaniae Historica, p. 127).

La 20 octombrie 1464, Radu cel Frumos întăreşte Mănăstiriea Snagov cu mai multe sate, vii, mori şi vama Prahovei (Documenta Romaniae Historica, p. 218).

În trecut, viile din această podgorie erau bine şi armonios reprezentate prin cultura câtorva soiuri, repartizate într-o proporţie bine stabilită şi produceau un vin foarte căutat. Astfel, Dimitrie Cantemir arata că la trecatoarea Tabla Butii, de lânga Bratocea era o renumită vamă pe unde se treceau vinurile de Dealu Mare spre Ardeal.

Pe acolo coborau trimişii prinţului Rakoczy al Ardealului pentru cumpărarea vinului din Valahia (Hronicul vechimei a româno-moldo-vlahilor -1719-1722).

De-a lungul timpului, cultura viţei de vie a devenit o tradiţie, care s-a transmis din generaţie în generaţie, ea făcând parte din modul de viată al satelor de podgoreni.

Omul trăia în mijlocul viei sale: îşi construia casa şi crama cu faţa la drum, pe propietatea sa; în spatele casei se întindeau parcelele măsurate în pogoane, cu rândurile orientate de sus în jos, pentru a permite scurgerea apei de ploaie.

La inceput vinurile erau destinate utilizării in cultul bisericesc şi pentru desfătarea mai marilor din ţară sau din zonă. Mai tărziu producerea vinurilor a devenit o activitate economică, vinurile de Dealu Mare fiind comercializate in ţară dar şi in afara ei.

Tradiţia lucrului in vie, crama şi pivniţă a fost transmis din generaţie in generaţie.

În perioada prefiloxerică, în Dealu Mare se cultivau aproximativ 20 de soiuri de bază, care grupate câte 3-4 la un loc dădeau vinuri cu caracteristici bine definite. Pentru producerea vinurilor albe se foloseau soiurile Băşicată, Gordin şi Tămâioasă iar pentru cele roşii soiurile Negru moale, Negru vârtos şi Băbeasca neagră, care se vinificau de obicei în amestec.

Un moment critic în dezvoltarea podgoriei l-a constituit invazia filoxerei care a fost semnalată prima dată în Dealu Mare, la Chiţorani în anul 1884 şi în scurt timp a făcut pagube uriaţe viticulturii de aici, transformând substanţial viticultura din zonă.

A urmat refacerea viilor care s-a făcut în mare parte cu soiuri frantuzeşti, dar şi cu soiuri româneşti.

Sortimentul cuprindea în perioada interbelică următoarele soiuri: Fetească albă, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românească, dar si Aligoté, Riesling italian, Pinot gris, Sauvignon şi Traminer, pentru vinuri albe şi Fetescă neagră, Băbească neagră, Pinot noir, Merlot, Cabernet Sauvignon, Portugais, pentru vinuri roşii.

Începând cu anul 1915 au apărut legi care reglementau cultura viţei ăi producerea vinului.

Astfel, în 1915 apare “Regulamentul pentru combaterea fraudelor în viticultură şi comerţul cu vinuri”.

Acesta stabilea denumirile geografice pentru producerea vinurilor de calitate cu enumerarea comunelor şi satelor în care puteau fi produse.

În 1929 apare prima listă cu soiurile admise la înmultire, corespunzătoare regiunilor.

În 1932 apare prima lege care reglementează producerea vinurilor cu denumire de origine, Dealu Mare fiind cuprins în această listă.

În 1955 apare “Raionarea viticulturii” o lucrare bazată pe rezultate ale cercetării obţinute în unităţi de cercetare. Aceasta stabilea pe fiecare areal sortimentul de soiuri şi direcţiile de producţie.

Pentru podgoria Dealu Mare, cea mai mare şi compactă zonă din România la aceea dată (avea 3700 de ha cu viţă de vie altoită), sortimentele de soiuri pe categorii de calitate a fost stabilit astfel:

Dintre amestecurile cele mai reuşite şi recomandate prin raionare, pentru vinuri roşii superioare erau Cabernet Sauvignon (30%), Gamay Beaujolais (60%) şi Saperavi (10%) sau Pinot noir (50%), Gamay Beaujolais (40%) şi Saperavi (10%). Erau, de asemenea, recomandat cupajul dintre Cabernet Sauvignon (34%) cu Gamay Beaujolais (66%).

Pentru cupaje reuşite au fost recomandate şi următoarele amestecuri tehnologice pentru vinurile albe: Aligoté (60%), Chasselas (30%) şi Muscat Ottonel (10 %) sau Aligoté (30%), Chasselas (30%), Saint Emilion (30%) şi Muscat Ottonel (10%).

Pentru a ridica calitatea vinului la un nivel superior se recomanda un cupaj obţinut din amestecul de Galbenă de Ardeal (60%) cu Saint Emilion (30%) şi Muscat Ottonel (10%).

Importanţa viticolă a regiunii Ploieşti era dată la acea vreme de suprafeţele mari de vii altoite şi de imensitatea şi poziţia centrală pe care o are masivul Dealul Mare ,,cea mai întinsă şi cea mai compactă dintre podgoriile ţării în jurul căreia gravitează întreaga economie viticolă a ţării” (Gh. Constantinescu – 1958).

In prezent in Dealu Mare sunt prezenţi mici, medii şi mari producători de vinuri, care şiau definit produse specifice şi tipicitatea lor, pe care cu multă grijă o realizează in fiecare an.

S-au remarcat in ultimii ani mai mulţi producători de vinuri de inaltă calitate.

In Dealu Mare se practică enologia, definită ca ştiinţa vinului şi a produselor vitivinicole.

Ea a fost fundamentată prin realizarea bazei de cunoştinţe asociate viei şi vinului, dezvoltarea şi implementarea tehnologiilor noi care respectă principiile dezvoltării durabile şi realizarea sistemelor de calitate care aplicate garantează calitatea, siguranţa in consum şi nu in ultimul rand bogaţia in compuşi benefici pentru sănătate.

Toate aceste obiective au fost şi sunt realizate de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare şi Vinificaţie Valea Călugărească, care funcţionează in Dealu Mare incă din anul 1949.

Viile reprezintă un mod de valorificare economică a terenurilor mai puţin fertile ale dealurilor, dar şi un mod de protecţie a mediului inconjurător şi de punere in valoare a acestuia, fără a-i afecta integritatea.

 

Informaţii privind calitatea şi caracteristicile produsului

Vinurile roşii obţinute în Dealu Mare sunt recunoscute pentru fineţe, taninuri lejere şi culoare vie, cum este cazul centrelor viticole Valea Călugărească și Urlaţi, unde influenţa solurilor brun - roşcate, bogate în săruri ferice este evidentă. În acelaşi timp, în alte centre renumite, cum ar fi Ceptura, Tohani, Merei, vinurile roşii sunt mai robuste, viguroase, cu intensitate colorantă sporită, caractere imprimate de un plus al resurselor heliotermice şi de solurile cu textură uşoară.

Vinurile albe din Podgoria Dealu Mare se remarcă prin extractivitate, o structură echilibrată şi o bună aciditate, imprimate de expoziţia sud –estică a versanţilor, dar şi de practicile culturale, care menţin producţiile la nivele moderate.

Diversitatea soiurilor cultivate în podgorie permite obţinerea de vinuri petiante cu caracteristici organoleptice bine diferenţiate.

Soiurile utilizate pentru elaborarea vinurilor petiante sunt următoarele:

- soiuri albe:

Muscat Ottonel, Fetească albă, Fetească regală, Chardonnay, Riesling, Sauvignon, Tămâioasă românească, Pinot gris, Viognier.

- soiuri negre:

Fetească neagră, Merlot, Pinot noir, Burgund Mare.

Vinurile petiante se realizează prin cupajarea vinului de bază cu must proaspăt de struguri, astfel încât să se obţină presiunea şi tipul de vin dorite.

Vinurile petiante albe prezintă un bun echilibru între alcool, aciditate şi pH, prospeţime, arome varietale bine exprimate și o perlare fină şi de durată.

Vinurile rozé petiante, obţinute din soiurile negre sunt vinuri cu arome delicate de fructe roșii, agreabile, cu însuşiri evidente de prospeţime, o perlare de calitate, fină şi o spumare persistentă.

 

Interacţiunea cauzală

Prin cunoaşterea în detaliu a particularităţilor fiecarei parcele, a soiurilor şi stăpânirea amănunţită a tehnologiilor de cultură şi prelucrare a strugurilor, potenţialul zonei este exploatat în scopul obţinerii unor vinuri de înaltă calitate.

Apariţia exploataţiilor mici şi mijlocii, cu suprafeţe de 20-100 ha a fovorizat creşterea calităţii, prin gestionarea mai bună a factorilor ce concură la obţinerea vinurilor.

Soiurile cultivate în Dealu Mare, în climat temperat continental, sunt conduse, în general, în forma semiînaltă, cu sisteme de susţinere care asigură o repartiţie bună a suprafeţei foliare şi a producţiei.

Acest lucru asigură o fotosinteză corectă şi o maturare optimă a strugurilor.

Recoltarea strugurilor la maturitatea tehnologică asigură un excelent echilibru între zahăr şi aciditate, necesar conservării însuşirilor de prospeţime şi fructuozitate, elemente care influenţează şi calitatea perlării şi spumării.

Diferitele tipuri de sol şi expoziţii diverse au determinat plantarea soiurilor, în funcţie de adaptabilitatea lor.

În partea de vest a masivului Dealu Mare unde se întalnesc soluri formate pe argile roşii, marne şi nisipuri fine roşcate, cu un conţinut ridicat în oxizi de fier se obţin rezultate foarte bune la soiurile pentru vinuri roşii (Merlot, Fetească neagră) şi la unele soiuri albe (Fetească albă, Fetească regală, Sauvignon, Chardonnay).

În partea estică a masivului unde avem calcare sarmatice, argile, gresii şi tufuri dacitice, depozite de nisipuri fine in alternanţă cu pietriş, se exprimă mai bine soiurile Pinot noir, Burgund mare, Merlot pentru vinuri roşii mai lejere şi soiurile Riesling, Pinot gris, pentru vinuri albe mai complexe.

În anumite centre se întâlnesc soluri scheletice, cu roca mamă la mică adâncime şi cu un conţinut ridicat în carbonat de calciu, care favorizează obţinerea vinurilor aromate din soiurile Tămâioasă românească şi Muscat Ottonel.

Este cunoscut faptul că pentru a avea rezultate bune soiurile albe se plantează în general la baza versanţilor şi pe expoziţii estice unde sunt mai ferite de căldurile din august, la fel Pinot noir care suportă mai greu arsiţa din vară.

Soiurile rosii precum Merlot, Fetească neagră pot fi plantate către vârful versanţilor, acestea fiind iubitoare de soare.

Soiul Fetească neagră, soi autohton, are specificitatea sa, rodeşte pe corzi lungi, are o fertilitate scazută şi trebuie tratat cu mare atenţie.

De mare importanţă este reglarea producţiei.

Aceasta se face de la tăierile în uscat, care se execută manual şi se definitivează la intrarea în pârgă prin recoltare în verde.

Producţiile echilibrate permit obţinerea unei maturităţi optime începand cu prima parte a lunii septembrie până la sfarşitul lui octombrie.

Recoltatul, de cele mai multe ori manual, permite o selecţie încă din vie.

Se acordă o mare importanţă transferului de calitate de la strugure către vin, pe tot fluxul tehnologic, de la recoltare, transport până la stabilizarea şi condiţionarea vinurilor, dar şi modului de obţinere şi conservare a mustului proaspăt de struguri.

Se are în vedere respectarea strictă a protocolului de vinificare, care vizează reducerea conţinutului de bioxid de sulf, presarea în regim de presiune menajantă, prezervarea aromelor varietale care dau fineţe şi eleganţă vinurilor, dar şi o calitate bună a perlării.

Cramele din podgoria Dealu Mare beneficiază de inovaţii tehnice şi dotări de ultimă generaţie, fiind în acord cu dinamica exploataţiilor viticole, respectând în acelaşi timp mediul înconjurător.

 

I.10.2. Calitatea şi caracteristicile produselor

 

a) caracteristici analitice:

tăria alcoolică dobandita: min. 7,00% vol.

tăria alcoolică totală: min 9,00% vol.

aciditatea totală: min 50 g/l acid tartric

aciditatea volatilă (g/l acid acetic): max. 0.50

SO2 total max. 185 mg/l

presiunea de CO2: 1,00 - 2,50 bari la 20°C

concentraţia de zaharuri, glucoza si fructoza, dupa cum urmează:

Sec: cand conţinutul de zahăr nu depăşeste: 4,00 grame pe litru

Demisec: cand conţinutul de zahăr depăşeste valoarea maximă stabilită mai sus, dar nu este mai mare de 12,00 grame pe litru

Demidulce: cand conţinutul de zahăr este mai mare decat valoarea maximă stabilită mai sus, dar nu

depăşeste 45,00 de grame pe litru.

Dulce : cand conţinutul de zahăr este de minim 45,00 de grame pe litru.

 

b) caracteristicile organoleptice

Vinul petiant din struguri de Muscat Ottonel se prezintă ca un vin petiant de culoare galbenă pai cu reflexe verzui. Perlarea este fină de durată.

Aroma de muscat este intensă şi amplă.

Gustativ, vinul petiant este agreabil şi vioi.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Vinul petiant din struguri de Fetească albă:

se prezintă ca un vin petiant de culoare galbenă-verzui,

cu perlare fină de durată.

Aroma este intensă şi amplă de strugure bine copt, viţă de vie inflorită.

Gustativ, vinul petiant este agreabil şi vioi. In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Vinul petiant din struguri de Chardonnay:

se prezintă ca un vin petiant de culoare galbenă verzui pană la galben pai,

cu perlare fină de durată.

Aroma de fan, floare de salcam şi unt proaspăt este intensă şi amplă.

Gustativ, vinul petiant este agreabil şi vioi savuros . In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Vinul petiant din struguri de Sauvignon:

se prezintă ca un vin petiant de culoare galbenă verzui,

cu perlare fină de durată.

Aroma de floare de soc şi fructul pasiunii este intensă şi amplă.

Gustativ, vinul petiant este agreabil vioi şi fin amintind de coajă de paine. In ansamblu vinul este armonios şi

persistent.

 

Vinul petiant din struguri de Riesling italian:

se prezintă ca un vin petiant de culoare galbenă pai cu reflexe verzui,

cu perlare fină de durată.

Aroma de mere verzi, lămaie şi pepene este intensă şi amplă.

Gustativ, vinul petiant este agreabil şi vioi.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Vinul petiant din struguri de Fetească regală:

se prezintă ca un vin petiant de culoare galbenă pai cu reflexe verzui,

cu perlare fină de durată.

Aroma de fructe şi flori uscate este intensă şi amplă.

Gustativ , vinul petiant este agreabil şi vioi. In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Vinul petiant din struguri de Tămâioasă Românească :

este un culoare galbenă pai cu reflexe verzui,

cu perlare fină de durată.

Aroma este fină , intensă şi amplă , cu nuanţe florale.

Gustativ, petiantul este agreabil şi vioi. In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Vinul petiant din struguri de Fetească Neagră:

se prezintă ca un vin petiant de culoare roze,

cu perlare fină de durată.

Aroma de fructe roşii uscate, in special prune şi cireşe negre este intensă şi amplă.

Gustativ, vinul petiant este agreabil şi vioi.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Vinul petiant din struguri de Merlot:

se prezintă ca un vin petiant de culoare roze,

cu perlare fină de durată.

Aroma de afine, prune, ciocolată şi vanilie este intensă şi amplă.

Gustativ, vinul petiant este agreabil şi vioi cu tentă de ierburi aromate.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Vin petiant din struguri de Pinot Noir:

se prezintă ca un vin petiant de culoare roze,

cu perlare fină de durată.

Aroma de cireşe şi vanilie este delicată.

Gustativ, vinul petiant este agreabil şi vioi.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Vin petiant din struguri de Pinot gris:

se prezintă ca un vin petiant de culoare galbenă-verzui,

cu perlare fină

cu aroma intensă şi amplă de strugure bine copt.

Gustativ, vinul petiant este agreabil şi vioi.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent.

 

Vin petiant din struguri de Riesling de Rhin:

se prezintă ca un vin petiant de culoare galbenă pai cu reflexe verzui,

cu perlare de durată.

Aroma de mere si lamaie este intensă şi amplă.

Gustativ, vinul petiant este agreabil şi vioi.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent

 

Vin petiant din struguri de Viogner :

se prezintă ca un vin petiant de culoare galbenă verzui pană la galben pai,

cu perlare fină de durată.

Aroma de floare de salcam este intensă şi amplă.

Gustativ, vinul petiant este agreabil şi vioi savuros.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent .

 

Vin petiant din struguri de Burgund mare:

se prezintă ca un vin petiant de culoare roze,

cu perlare fină de durată.

Aroma de cireşe şi prune uscate.

Gustativ, vinul petiant este agreabil şi vioi.

In ansamblu vinul este armonios şi persistent

 

I.10.3. Aptitudinea arealului Dealu Mare pentru producerea vinurilor petiante

 

Strugurii de

Fetească Regală, Fetească Albă, Muscat Ottonel , Tămaioasă Romanească , Chardonnay , Sauvignon, Riesling italian, Fetească Neagră , Pinot Noir , Merlot

cu o frecvenţă foarte mare in zonă realizează compoziţia materiei prime pentru vinurile petiante cu D.O.C. Dealu

Mare.

Aromele strugurilor sunt intense şi fine.

Prezenţa agenţilor economici care au infrastructura necesară pentru producerea vinurilor petiante sau spumante reprezintă un factor favorabil dezvoltării acestor produse.

Există deopotrivă plantaţii viticole cultivate cu strugurii menţionaţi dar şi fluxuri tehnologice pentru elaborarea petiantelor .

 

I.11. Reguli de prezentare şi etichetare

 

Fiecare etichetă conţine indicaţii obligatorii privind:

categoria produsului: vin petiant cu denumire de origine controlată insoţit de numele denumirii de origine controlată Dealu Mare

numele soiului,

volumul nominal,

tăria alcoolică dobandită in volume,

indicarea conţinutului de zahăr, exprimat ca glucoză şi fructoză (tipul vinului după concentraţia de zaharuri )

numele producătorului şi adresa imbuteliatorului,

indicarea provenienţei: Produs in Romania

codul imbuteliatorului ,

sintagma „conţine sulfiţi”

numărul lotului.

Toate indicaţiile facultative sunt inscrise cu caractere lizibile dar nu mai mari decat caracterele de inscriere a denumirii de origine controlată.

Termenul de sec, demisec , demidulce, dulce corespunde concentraţiei de zahăr specificate la cap. I.10.2.

 

Capitolul II. GESTIONAREA PRODUCŢIEI

 

Obligaţii declarative

 

Declaraţiile menţionate mai jos sunt adresate Oficiului National pentru Vie şi Produse Vitivinicole.

1. Declaraţia de renunţare la producerea vinurilor petiante cu DOC Dealu Mare

Toţi operatorii, cu 72 de ore inainte de recoltare, declară parcelele din care nu va mai produce vinuri petiante cu D.O.C. Dealu Mare in anul in curs.

2. Declararea vinurilor şi musturilor apte pentru producerea vinurilor petiante cu D.O.C. Dealu Mare inainte de 30 noiembrie a anului de recoltă.

Se indică:

denumirea de origine solicitată

soiul

volumul de must

numărul din Registrul Comerţului

numele şi adresa operatorului

locul antrepozitului fiscal

Această declaraţie, după caz, este insoţită de o copie a declaraţiei de producţie şi a specificativi privind achiziţia de materie primă.

3. Declararea loturilor intrate la fermentare

Toţi operatorii, cu 48 de ore inainte de fermentarea mustului, declară loturile intrate la fabricaţie.

Se indică:

soiul

lotul mustului materie primă

tancul de fermentare (număr şi capacitate)

cantitatea de must

data intrării la fermentare.

 

Capitolul III. ŢINEREA SUB CONTROL A REALIZǍRII PRODUSELOR

 

III.1. Punctele principale de control şi metodele de evaluare

 

Puncte principale de control Metode de evaluare

A. ― REGULI STRUCTURALE

Omissis…………………..

B. REGULI ALE CICLULUI DE PRODUCŢIE

Omissis…………………..

C. CONTROLUL PRODUSELOR

Omissis…………………..

 

III.2. Autoritatea de control si controlul respectarii specificatiilor produsului

Controlul respectarii prezentului caiet de sarcini este efectuată de

Oficiul National al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.) , prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

Valea Calugareasca, nr. 43, judeţul Prahova,

tel/fax 0244 236155, 0752 100994,

e-mail: dealumare@onvpv.ro.

 

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri D.O.C., controlul vinurilor petiante cu D.O.C. Dealu Mare şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile petiante obţinute in denumirea de origine controlată „Dealu Mare ” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobandită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

dioxidul de carbon

Examinarea analitică oficială este realizată de catre laboratoare autorizate de M.A.D.R .

 

b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „Dealu Mare”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare;

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

 

Modificări ale specificaţiilor produsului

 

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Dealu Mare”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.