EUROPEAN WINES' GEOGRAPHICAL INDICATIONS -VINI EUROPEI CON INDICAZIONI GEOGRAFICHE-Sauro Avezza-

BANAT D.O.C.

RECAŞ D.O.C.

VIILE CARAŞULUI I.G.

VIILE TIMIŞULUI I.G.

BANAT

DOC

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

(fonte O.N.V.P.V.)

I. DEFINIŢIE

Denumirea de origine controlată „BANAT” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

II. LEGATURA CU MEDIUL GEOGRAFIC

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “BANAT” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Factorul natural caracteristic este zona colinară a Banatului, dealurile puţin înalte ale mutilo Dognecei.

Aici sunt soluri scheletice, brune podzolite erodate pe pietrişuri, rendzine levigate şi regosoluri rendzinice, bogate în fier şi microelemente.

Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică, majoritatea plantaţiilor fiind situate pe platouri.

Date ecoclimatice:

temperatura medie anuală 9,8 C,

suma precipitaţiilor anuale 518 mm,

suma temperaturilor active 3.168 C,

suma orelor de insolaţie 1485

şi suma precipitaţiilor active 305 mm.

Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele termoheliohidric cuprins între 4.500 – 5.100) în care se încadrează arealul delimitat pentru DOC „BANAT” cu 4.598, este pregnant favorabilă pentru producerea vinurilor roşii de înaltă calitate.

Cantitatea de pigmenţi antocianici acumulaţi în struguri este mai mare pe platou, decât pe amplasamentul de la baza pantei.

Conţinutul de antociani poate ajunge la 1.452 mg/kg struguri, la Cabernet Sauvignon.

Sporul de zaharuri este mai mare cu 8 % pe platou decât pe amplasamentele joase.

Vinurile obţinute pe solurile scheletice, feruginoase, au o culoare roşie strălucitoare şi sunt foarte extractive.

Denumirea de origine controlată “BANAT”, precum şi vinurile care utilizează această denumire în conformitate cu specificaţiile produsului sunt protejate:

împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte;

împotriva oricărei indicaţii false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau documentele aferente produsului vinicol respectiv, precum şi împotriva împachetării produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie greşită cu privire la originea acestuia;

împotriva oricărei alte practici de natură să inducă publicul în eroare cu privire la originea adevărată a produsului.

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU DOC „BANAT”

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “BANAT”, poate cuprinde trei subdenumiri şi se întinde pe teritoriul judeţelor Caraş Severin şi Timiş, astfel:

1.1. Subdenumirea “MOLDOVA NOUĂ”:

Judeţul Caraş Severin:

Oraşul Moldova Nouă:

localităţile: Moldova Nouă, Moldova Veche, Măceşti

Comuna Pojejena:

satele: Pojejena, Radima, Belobresca

Comuna Socol:

satele: Socol, Câmpia, Zlatiţa;

1.2. Subdenumirea “DEALURILE TIROLULUI”:

Judeţul Caraş Severin:

Comuna Berzovia:

satele: Berzovia, Fizeş

Comuna Doclin:

satele Doclin, Tirol;

Judeţul Timiş:

Comuna Jamu Mare:

satul Jamu Mare;

1.3. Subdenumirea “SILAGIU”:

Judeţul Timiş:

Oraş Buziaş:

Localităţile: Buziaş, Silagiu, Bacova;

2. Denumirea de origine controlată “BANAT” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

MĂCEŞTI; POJEJENA; RADIMA; DOCLIN; FIZEŞ; DEALUL SILAGIULUI; JAMU MARE.

IV.SOIURILE DE STRUGURI

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor DOC „BANAT” sunt următoarele:

soiuri albe:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Riesling de Rhin, Majarcă, Chardonnay;

Sortiment alb: (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Cadarcă, Syrah, Novac;

Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate).

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (q/ha)

Maxim 80 q/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

Maxim 100 q/ha la soiurile:

Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Fetească albă, Majarcă, Burgund mare, Cadarcă, Syrah, Novac,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

Maxim 120 q/ha la soiul:

Fetească regală,

dacă va purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

Maxim 70 q/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC - CT

Maxim 80 q/ha la soiurile:

Fetească albă, Merlot, Cadarcă, Syrah,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CT

VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)

Maxim 52 hl/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC - CMD

Maxim 65 hl/ha la soiurile:

Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Fetească albă, Majarcă, Burgund mare, Cadarcă, Syrah, Novac,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC - CMD

Maxim 78 hl/ha la soiurile:

Fetească regală,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

Maxim 46 hl/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CT

maxim 52 hl/ha la soiurile:

Fetească albă, Merlot, Cadarcă

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CT

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine « BANAT » trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite. Strugurii trebuie să fie introduşi cât mai urgent în procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

187 g/l la soiurile:

Fetească regală, Riesling italian, Riesling de Rhin, Majarcă, Sortiment alb, Burgund mare, Cadarcă, Novac, Sortiment roşu,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

204 g/l la soiurile:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Fetească albă, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

220 g/l la soiurile albe şi

213 g/l la soiurile roşii,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CT

VIII. CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTATIILOR

Plantaţiile din care se obţin vinurile DOC trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%. Butuciiimpurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei: minim 3.000 plante/ha,

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea ONVPV, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

În plantaţiile din arealul DOC « BANAT », producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.

VIII. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

Arealul delimitat pentru DOC „BANAT” se încadrează în zona viticolă C I.

Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone. Strugurii provin în proporţie de 100% din această arie geografică.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată „BANAT” are o

tărie alcoolică dobândită de minim 11,00% vol.,

în funcţie de calitatea strugurilor la recoltare, dată de conţinutul în zahăr.

a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar. Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din

speciile Quercus.

Nu trebuie să fi fost supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice, altele decât încălzirea.

Nu trebuie să li se adauge niciun produs destinat intensificării aromei lor naturale sau a compuşilor fenolici extractibili.

Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de aşa natură încât cel puţin 95 % din greutate să fie reţinute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).

Bucăţile de lemn de stejar nu trebuie să degaje substanţe în concentraţii care ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea oamenilor.

b) Conţinutul în aciditate volatilă nu poate depăşi:

- 18 miliechivalenţi/litru pentru musturile de struguri parţial fermentate

- 18 miliechivalenţi/litru pentru vinurile albe sau roze

- 20 miliechivalenţi/litru pentru vinurile roşii

Maxim admis pentru vinuri roşii DOC „BANAT” este de 25 miliechivalenţi/litru,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC-CT, dacă vinurile au fost supuse unei perioade de maturare de cel

puţin doi ani.

c) Îndulcirea :

este autorizată numai în stadiul de producţie şi numai cu must concentrat rectificat, în interiorul regiunii în care este obţinut vinul în cauză.

Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat numai dacă acesta provine din soiul şi din arealul în care este obţinut vinul supus îndulcirii.

d) Cupajarea:

se poate face doar între categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul respectiv.

e) Acidificare şi dezacidificare:

Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

Acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

h) Proceduri privind acidificarea şi dezacidificarea:

1) Acidificarea şi dezacidificarea (cu excepţia acidificării şi dezacidificării vinurilor) nu sunt autorizate decât dacă se efectuează în timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat încă în fermentare în vin sau în orice altă băutură destinată consumului uman direct.

2) Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor nu poate avea loc decât în centre de vinificare din arealul delimitat pentru DOC „BANAT”.

5) Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum şide comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi în documentele de transport în baza cărora circulă produsele astfel tratate.

6) Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă,

numai înainte de 1 ianuarie în arealul delimitat pentru DOC „BANAT” şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

7) Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.

i) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe:

- bioxid de carbon utilizat pentru vin cu DOC « BANAT » să nu depăşească 2 g/l în vinul astfel tratat

- acidul citric utilizat pentru vin cu DOC « BANAT » să nu depăşească 1 g/l în vinul astfel tratat

- acid metatartric utilizat pentru vin cu DOC « BANAT » să nu depăşească 100 mg/l

X.TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU DOC „BANAT”

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu.

Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu DOC „BANAT”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea vinurilor albe este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii.

La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţie alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată.

Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14 oC.

Maturarea vinului se va face în decurs de 6-12 luni, în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc în baricuri.

Maturarea la baric este obligatorie pentru vinurile roşii cu DOC „BANAT”.

Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este obligatorie.

Îmbutelierea se va face în condiţii cât mai sterile, la rece.

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR DOC « BANAT » LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu DOC « BANAT » trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% în volume

aciditate totală (acid tartric):

minim 5,50 g/l la soiurile albe

minim 4,50 g/l la soiurile roşii

aciditate volatilă (acid acetic):

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii;

25, respectiv 30 miliechivalenti pe litru, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale, în conformitate cu prevederile de la cap. VIII, b) din prezentul Caiet de sarcini

extract sec nereducător: minim 17,00 g/l

dioxid de sulf total, maxim:

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

dioxid de sulf liber: 10-60 mg/l, în funcţie de tipul de vin, astfel :

la vinurile roşii seci, 10-20 mg/l

la vinurile albe şi roze seci, 20-30 mg/l

la vinurile cu rest de zahăr, 50-60 mg/l (la care suma glucoză + fructoză este egala sau mai mare de 5 g/l)

Cantităţi prea mari de dioxid de sulf liber, în vinurile roşii, împiedică fermentaţia malolactică. Vinurile

cu DOC « BANAT » au nevoie de o fermentaţie malolactică lentă şi îndestulătoare.

microelemente:

aluminiul, maxim 8 mg/l;

arsenul, maxim 0,2 mg/l; borul, exprimat în acid boric, maxim 80 mg/l;

bromul, maxim 1 mg/l;

cadmiul, maxim 0,01 mg/l;

cuprul, maxim 1 mg/l;

fluorul, maxim 1 mg/l;

plumbul, maxim 0,2 mg/l;

staniul, maxim 1 mg/l;

zincul, maxim 5 mg/l;

metanolul: maxim 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze şi maxim 300 mg/l pentru vinurile roşii; sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:

maxim 1,5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru vinurile indulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul, în must sau în vin, de alcool sau distilat de vin;

maxim 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci;

maxim 2,5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula;

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din

soiuri nobile.

b) Caracteristici organoleptice :

1. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-pai sau galben intens, în funcţie de calitatea strugurilor la recoltare, fără urme de oxidare

Miros: aroma tipică de muscat, care evoluează prin învechire de scurtă durată într-un buchet foarte complex, prin fin şi delicat.

Gust: tipic de muscat, fin, delicat, plin, armonios, cu o plăcută rotunjime şi nuanţă de catifelare

2. Sauvignon blanc:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-canar cu reflexe verzui, strălucitoare, fără urme de oxidare

Miros: aroma intensă de floare de viţă de vie şi tei, care este înlocuită în timpul învechirii de scurtă durată cu un buchet foarte complex, care îi accentuează tipicitatea.

Gust: fructuos, plăcut acid, cu multă prospeţime, armonios, prin învechire gustul aminteşte de pepenele galben

3. Pinot Gris:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-limoniu, cu reflexe verzui, strălucitoare, fără urme de oxidare

Miros: aroma de mere vărati proaspăt tăiate, de flori de câmp sau de cireş

Gust: suplu, gustos, cu nuanţă de coajă de pâine de secară, după o uşoară învechire aduce a mere uscate şi flori de salcâm, uşor amărui, particular

4. Fetească regală:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-limonie, cu nuanţe verzui, fără urme de oxidare. La maturitatea de consum poate

ajunge la galben-auriu.

Miros: aromă de flori de câmp, discretă, uşor învechit aduce a fân cosit şi miere

Gust: savuros, particular, bine conturat, corpolent, prin învechire uşor eterat, particular

5. Fetească albă:

Aspect: limpede

Culoare: galben-pai, cu reflexe verzui, fără urme de oxidare.

Miros: delicat, tipic

Gust: armonios, cu o fineţe naturală tipică, dacă este suficient de acid

6. Riesling varietal:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-pal, cu irizaţii verzui, strălucitor

Miros: aromă fină, plăcută, de strugure în pârgă şi fructe exotice

Gust: uşor acidulat, vioi, fructuos, cu personalitate, echilibrat, rotund, cu post-gust plăcut

7. Majarcă:

Aspect: limpede

Culoare: galben-auriu

Miros: fructuos, cu aromă particulară, discretă, nu se pretează la învechire, având vârful de caracter în primul an

Gust: suficient de acid, cu personalitate, echilibrat

8. Chardonnay:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-auriu

Miros: aromă de flori de salcâm discretă, cu nuanţe de fân proaspăt cosit, uşor învechit capătă iz

de unt proaspăt şi miere

Gust: plăcut, floral, echilibrat şi omogen, cu aciditate catifelată.

9. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-rubiniu, întunecat, prin învechire devine roşu-cărămiziu

Miros: aromă distinctă de stafide negre şi afine, prin învechire poate dezvolta nuanţe de violete şi

aroma puternică de tanin se îmblânzeşte, aducând a tabac

Gust: ierbos, cu astringenţă impunătoare, după învechire asemănător cireşelor sălbatice şi coacăzelor negre ; dacă este maturat în baric, capătă nuanţe discrete de vanilie

10. Merlot:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, cu nuanţe teracota, după învechire

Miros: aromă erbacee, inconfundabilă, de strugure în pârgă

Gust: astringenţa este mai temperată ca la Cabernet Sauvignon, catifelarea este specifică acestui soi ; aminteşte de cireşe amare ; prin învechire pierde puţin din onctuozitate, dar câştigă un buchet atrăgător ; armonios, consistent, lung

11. Pinot noir:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-maroniu, strălucitor

Miros: aromă schimbătoare de la cireşe, prune, căpşuni, pe măsura învechirii primeşte în portofoliu arome de stafide, fân, piper negru, chiar scorţişoară şi migdale dulci

Gust: fin, catifelat, delicat, complex şi preţios ca o mătase lichidă, de consumat la vârful maturităţii lui, adică între 5 şi 8 ani de la recoltarea strugurilor

12. Fetească neagră:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor

Miros: aromă complexă, originală, cu notă florală autentică, prin învechire miroase a coacăze negre şi prune uscate

Gust: bine constituit, plăcut şi suficient de corpolent, savuros şi atractiv; prin maturare şi învechire devine şi mai armonios, mai suplu, cu un buchet evident, franc, cu aciditate potrivită.

13. Burgund mare:

Aspect: limpede, intens colorat

Culoare: roşu-granat, cu nuanţe violacee

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, merişor, mure şi afine, după învechire primeşte savoare discretă de vanilie

Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate, taninurile astringente fiind bine echilibrate astfel încât ansamblul încântă printr-o plăcuta catifelare.

14. Cadarcă:

Aspect: limpede, slab colorat dacă nu este cules prin mai multe treceri

Culoare: roşu-aprins până la roşu-închis

Miros: aromă particulară de fruct proaspăt, dezvoltă un buchet complex după 2-3 ani. aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, merişor, mure şi afine, după învechire primeşte savoare discretă de vanilie

Gust: consistent, plin, catifelat, uneori acid, când există condiţii de stafidire se obţin vinuri oxidative cu aromă de cuişoare şi cu gust uşor astringent

15. Syrah:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-aprins

Miros: buchet floral, ce aminteşte de fructele negre de pădure, note fine de condimente, tutun* Gust: taninos, consistent, plin, astringent în primii ani

16. Novac:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-rubiniu intens, cu reflexii violacee, la maturitate cărămiziu

Miros: buchet de afine, arome picante de cuişoare, ienupăr şi piper negru

Gust: tanin bine integrat, consistent, deşi sălbatic, are o aciditate fină.

XII.CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

1. Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată « BANAT » se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă de la 0,25 litri la 3 litri.

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată « BANAT » este obligatorie folosirea etichetei principale si a contraetichetei (sau eticheta secundară).

2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată « BANAT » se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a.denumirea la vânzare: vin cu denumire de origine controlată, însoţită de menţiunea tradiţională CMD sau CT, abreviată sau nu

b. denumirea de origine « BANAT »

c. tăria alcoolică dobândită, în volume

d. produs în România

e. indicarea îmbuteliatorului, cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă

f. volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri

g. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă

h. menţiunea “conţine sulfiţi”

i. numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată « BANAT» pot fi folosite şi următoarele

indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce

d) alte menţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare

e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie

f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

g) subdenumirea de origine (MOLDOVA NOUĂ, DEALURILE TIROLULUI, SILAGIU), după caz ;

h) denumirea exploatării viticole (domeniului) pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine;

i) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

j) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor ;

recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

Ultimele menţiuni (pct.k) pot fi folosite, la cererea producătorilor, numai în baza aprobării date de comisiile ONVPV, după aprecierea vinurilor, consemnată în buletinele de analiză şi în documentale de atestare a certificării;

l) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea « conţine sulfiţi »

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile.

Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

Menţiunile tradiţionale:

CMD – cules la maturitatea deplină

CT – cules târziu,

date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu DOC ”BANAT”. Aceste două menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel: DOC – CMD sau DOC – CT.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “BANAT”,

maturate minim 6 luni în vase de stejar şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Rezervă.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “BANAT”

maturate minim un an în vase de stejar şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin de vinotecă.

XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ „BANAT”

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată „BANAT”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferiore pe baza unor proceduri elaborate de organismul de certificare.

1. Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de către ONVPV dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite ONVPV declasarea unui vin DOC în vin cu indicaţie geografică sau în anumite situaţii, în vin de masă,.

Dacă în procesul de certificare vinul declasat nu poate fi încadrat la vin cu indicaţie geografică, acesta se va încadra automat la vin de masă.

XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlată „BANAT” este Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectorat teritorial: ARAD, Str. Barbu Lautaru, Nr. 47, Bl 31, SC. A, Ap. 1, Cod postal 310078, Tel. 0040 257 254 400, e-mail: banat@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri DOC, controlul vinurilor DOC, declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „BANAT” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet

de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către ONVPV.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (ONVPV) controleaza:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă, respectiv ONVPV şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant îndreptăţit conf. Art. 37 din Reg. UE nr. 479/2008, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „BANAT”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

RECAŞ

DOC

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

(fonte O.N.V.P.V.)

I. DEFINIŢIE

Denumirea de origine controlată “RECAŞ” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

II. LEGATURA CU MEDIUL GEOGRAFIC

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “RECAŞ” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Factorul natural caracteristic este zona colinară cu înălţimi de maxim 150 m cu insolaţie intensă în tot timpul anului. Aici sunt soluri podzolice, bogate în oxizi de fier şi microelemente.

Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică, majoritatea plantaţiilor fiind situate pe

pante line şi platouri.

Date ecoclimatice: temperatura medie anuală 10,6 oC, suma precipitaţiilor anuale 636 mm, suma temperaturilor active 3.206 oC, suma orelor de insolaţie 1.519 şi suma precipitaţiilor active 364 mm.

Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele termoheliohidric cuprins între 4.600 – 5.100) în care se încadrează arealul delimitat pentru DOC „RECAŞ” cu 4.606, este pregnant favorabilă pentru producerea vinurilor roşii de înaltă calitate.

Vinurile obţinute pe solurile feruginoase, au o culoare roşie strălucitoare şi sunt foarte fine, cu personalitate marcantă.

Denumirea de origine controlată “RECAŞ”, precum şi vinurile care utilizează această denumire în conformitate cu specificaţiile produsului sunt protejate:

împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte;

împotriva utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produsului sau serviciului este indicată sau însoţită de expresii precum: „stil”, „tip”, „metodă”, „manieră”, „imitaţie”, „gust”, „similar” sau altele asemenea; împotriva oricărei indicaţii false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau documentele aferente produsului vinicol respectiv, precum şi împotriva împachetării produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie greşită cu privire la originea acestuia;

împotriva oricărei alte practici de natură să inducă publicul în eroare cu privire la originea adevărată a produsului.

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU DOC „RECAŞ”

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “RECAŞ” se întinde pe teritoriul judeţului Timiş, astfel:

Oraş Recaş:

localităţile: Recaş, Izvin, Herneacova, Petrovaselo.

2. Denumirea de origine controlată “RECAŞ” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

IZVIN, HERNEACOVA, DEALU ŢIGANULUI, DEALU VIILOR, DEALU VECHI, UBERLAND, PETROVASELO.

IV. SOIURILE DE STRUGURI

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor DOC „RECAŞ” sunt următoarele:

soiuri albe:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Fetească regală, Mustoasă de Măderat, Riesling italian, Riesling de Rhin, Chardonnay,

Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Cadarcă, Syrah, Novac,

Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate)

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (q/ha)

maxim 100 q/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

maxim 110 q/ha la soiul:

Pinot noir,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

maxim 120 q/ha la soiurile:

Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Burgund mare, Cadarcă, Syrah, Novac, Sauvignon,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

maxim 140 q/ha la soiurile:

Fetească regală, Mustoasă de Măderat,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

maxim 90 q/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC - CT

maxim 100 q/ha la soiurile:

Pinot noir, Cadarcă, Syrah,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC - CT

maxim 110 q/ha la soiurile:

Sauvignon, Merlot,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CT

VI. RANDAMENTUL ÎN VIN

Indiferent de menţiunea tradiţională care va fi utilizată la etichetare, randamentul în vin va fi:

pentru vinurile DOC-CT, maxim 68 % din cantitatea de struguri la recoltare

pentru vinurile DOC-CMD, maxim 70 % din cantitatea de struguri la recoltare

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine « RECAŞ» trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite. Strugurii trebuie să fie introduşi cât mai urgent în procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

187 g/l la sciurile:

Fetească regală, Riesling italian, Riesling de Rhin, Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Sortiment alb, Burgund mare, Cadarcă, Novac, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah, Sortiment roşu,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD

220 g/l la soiurile albe

213 g/l la soiurile roşii,

dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CT

VIII. CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTATIILOR

Plantaţiile din care se obţin vinurile DOC trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 85%. Butuciiimpurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei: minim 3.000 plante / ha,

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea foliară se poate utiliza pentru completarea necesarului plantei de macroelemente şi microelemente.

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei.

În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată, precum şi tratamente cu metabisulfit neutralizat.

În plantaţiile din arealul DOC « RECAŞ», producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

Arealul delimitat pentru DOC „RECAŞ” se încadrează în zona viticolă C I.

Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone. Strugurii provin în proporţie de 100% din această arie geografică.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată „RECAŞ” are o

tărie alcoolică dobândită de min. 11,00% vol.

a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar

Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar. Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

Acestea sunt fie lăsate în stare naturală, fie încălzite la o temperatură calificată ca scăzută, medie sau înaltă, dar nu trebuie să fi fost supuse unei combustii, inclusiv la suprafaţă, nu trebuie să fie carbonizate sau friabile la atingere. Nu trebuie să fi fost supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice, altele decât încălzirea. Nu trebuie să li se adauge niciun produs destinat intensificării aromei lor naturale sau a compuşilor fenolici extractibili.

Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de aşa natură încât cel puţin 95 % din greutate să fie reţinute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).

Bucăţile de lemn de stejar nu trebuie să degaje substanţe în concentraţii care ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea oamenilor.

b) ConţInutul în aciditate volatilă nu poate depăşi:

18 miliechivalenţi/litru pentru musturile de struguri parţial fermentate

18 miliechivalenţi/litru pentru vinurile albe sau roze

20 miliechivalenţi/litru pentru vinurile roşii

Maxim admis pentru DOC „RECAŞ” este de 25 miliechivalenţi/litru, dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC-CT, dacă vinurile au fost supuse unei perioade de maturare de cel puţin doi ani.

c) Îndulcirea vinurilor

este autorizată numai în stadiul de producţie şi numai cu must concentrat rectificat, în interiorul regiunii în care este obţinut vinul în cauză.

Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat numai dacă acesta provine din soiul şi din arealul în care este obţinut vinul supus îndulcirii.

f) Cupajarea

se poate face doar între categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul respectiv.

g) Acidificare şi dezacidificare

Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,5 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

h) Proceduri privind acidificarea şi dezacidificarea

2) Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor nu poate avea loc decât în centre de vinificare din arealul delimitat pentru DOC „RECAŞ”.

3) Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi în documentele de transport în baza cărora circulă produsele astfel tratate.

4) Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie în arealul delimitat pentru DOC „RECAŞ” şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

5) Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.

i) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe :

bioxid de carbon utilizat pentru vin cu DOC « RECAŞ » să nu depăşească 2 g/l în vinul astfel tratat

acidul citric utilizat pentru vin cu DOC « RECAŞ » să nu depăşească 1 g/l în vinul astfel tratat

acid metatartric utilizat pentru vin cu DOC « RECAŞ » să nu depăşească 100 mg/l

X.TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU DOC „RECAŞ”

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu DOC „RECAŞ”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea mustului alb este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii. La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

Maturarea vinului se va face în decurs de 3-12 luni, în funcţie de natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc în baricuri.

Maturarea în baric este obligatorie pentru vinurile roşii cu DOC „RECAŞ”. În condiţiii de aplicare a procedeului

de microoxigenare perioda de maturare se poate reduce la 30 zile.

Învechirea la sticlă minim 1-6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l.

Stabilizarea tartrică este obligatorie.

Îmbutelierea se va face în condiţii sterile, la rece.

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR DOC « RECAŞ » LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu DOC « RECAŞ » trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie :

tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% în volume

aciditate totală (acid tartric): minim 3,50 g/l

aciditate volatilă (acid acetic):

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii;

25 miliechivalenti pe litru, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale, în conformitate cu prevederile de la cap. IX, b) din prezentul Caiet de sarcini

extract sec nereducător: minim

16,00 g/l la vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC-CMD

19,00 g/l la vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC-CT

dioxid de sulf total, maxim:

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

dioxid de sulf liber:

10-50 mg/l, în funcţie de tipul de vin, astfel :

la vinurile roşii seci, 10-40 mg/l

la vinurile albe şi roze seci, 15-45 mg/l

la vinurile cu rest de zahăr, 20-50 mg/l

Cantităţi prea mari de dioxid de sulf liber, în vinurile roşii, împiedică fermentaţia malolactică. Vinurile cu DOC « RECAŞ » au nevoie de o fermentaţie malolactică îndestulătoare.

microelemente:

aluminiul, maxim 8 mg/l;

arsenul, maxim 0,2 mg/l;

borul, exprimat în acid boric, maxim 80 mg/l;

bromul, maxim 1 mg/l;

cadmiul, maxim 0,01 mg/l;

cuprul, maxim 1 mg/l;

fluorul, maxim 1 mg/l;

plumbul, maxim 0,2 mg/l;

staniul, maxim 1 mg/l;

zincul, maxim 5 mg/l;

metanolul:

maxim 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze

maxim 300 mg/l pentru vinurile roşii;

sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:

maxim 1,5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru vinurile indulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul, în must sau în vin, de alcool sau distilat de vin;

maxim 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci;

maxim 2,5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula;

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri

nobile.

b) Caracteristici organoleptice:

1. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-pai, fără urme de oxidare

Miros: aroma tipică de muscat, fin şi delicat.

Gust: tipic de muscat, armonios, elegant, cu o plăcută rotunjime şi nuanţă de catifelare

2. Sauvignon blanc:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-verzui, strălucitoare, fără urme de oxidare

Miros: aroma suavă de floare de viţă de vie şi flori de soc

Gust: fructuos, plăcut, amplu, cu final prelung

3. Pinot Gris:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-limoniu, strălucitoare, fără pete sau urme de oxidare

Miros: aroma de flori de câmp

Gust: plin, viguros, cu caracter, cu nuanţă discretă de mirodenie

4. Fetească regală:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-limonie, cu nuanţe verzui, fără urme de oxidare

Miros: aromă de flori de câmp, discretă, proaspătă

Gust: savuros, fructuos, bine conturat, particular

5. Riesling varietal:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-pal, cu irizaţii verzui, strălucitor

Miros: aromă fină, plăcută, de strugure în pârgă

Gust: uşor acidulat, vioi, fructuos, cu personalitate, echilibrat, cu post-gust plăcut

6. Mustoasă de Măderat:

Aspect: limpede

Culoare: galben-verzui, translucid

Miros: fructuos, cu aromă particulară de măr verde, discretă

Gust: suficient de acid, cu personalitate, echilibrat

7. Chardonnay:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-auriu

Miros: aromă de flori de salcâm caracteristică, uşor învechit capătă iz de unt proaspăt şi miere

Gust: moale, onctuos, rotund, catifelat, amplu, armonios

8. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-purpuriu, uşor agresiv, prin învechire devine roşu-cărămiziu

Miros: aromă de ardei iute, eucalipt, stafide negre şi afine

Gust: ierbos, cu astringenţă fină, catifelat; dacă este maturat în baric, capătă nuanţe discrete de vanilie

9. Merlot:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, cu nuanţe teracota, după învechire

Miros: aromă de prune, coacăze negre şi zmeură

Gust: astringenţa este temperată, are catifelarea specifică acestui soi; prin învechire pierde puţin din onctuozitate, dar câştigă un buchet atrăgător, cu note de mentă şi cafea

10. Pinot noir:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-maroniu, strălucitor

Miros: aromă schimbătoare de la cireşe, zmeură, căpşuni, pe măsura învechirii primeşte în portofoliu arome de stafide, fân şi piper negru

Gust: fin, catifelat, delicat, complex şi preţios ca o mătase lichidă

11. Fetească neagră:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor

Miros: aromă complexă, originală, cu note de piper verde, prin învechire aduce a coacăze negre şi prune uscate

* Gust: bine constituit, plăcut, savuros şi atractiv; prin maturare şi învechire devine şi mai armonios, mai suplu, cu un buchet evident.

12. Burgund mare:

Aspect: limpede, intens colorat

Culoare: roşu-închis

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, mure şi afine

Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate, taninurile astringente sunt bine echilibrate.

13. Cadarcă:

Aspect: limpede, slab colorat dacă nu este cules prin mai multe treceri

Culoare: roşu-aprins

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze, merişor şi mure

Gust: catifelat, uneori acid, când există condiţii de stafidire se obţin vinuri oxidative cu aromă de cuişoare şi cu gust uşor astringent

14. Syrah:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-aprins

Miros: aromă de piper şi cireşe negre

Gust: delicat, suplu, uşor picant, final cu note dulci şi condimentate

15. Novac:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-rubiniu intens, la maturitate cărămiziu

Miros: buchet de afine, arome picante de cuişoare şi piper negru

Gust: tanin bine integrat, deşi sălbatic, are o aciditate fină

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

1. Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată « RECAŞ » se face, în ambalaje de sticlă sau alte materiale admise de legislaţia în vigoare pentru vinurile cu denumire de origine controlată, de capacităţi cuprinse între 0,25 – 3 litri.

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată « RECAŞ » este obligatorie folosirea etichetei principale si a contraetichetei (sau eticheta secundară).

2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată « RECAŞ » se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a. denumirea la vânzare: vin cu denumire de origine controlată, însoţită de menţiunea tradiţională CMD sau CT, abreviată sau nu

b. denumirea de origine « RECAŞ »

c. tăria alcoolică dobândită, în volume

d. produs în România

e. indicarea îmbuteliatorului, cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă

f. volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri

g. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă

h. menţiunea “conţine sulfiţi”

i. numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată « RECAŞ» pot fi folosite şi următoarele

indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) alte menţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare

e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie

f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

g) denumirea exploatării viticole (domeniului) pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine;

h) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

i) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor ;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

Ultimele menţiuni (pct.i) pot fi folosite, la cererea producătorilor, numai în baza aprobării date de comisiile ONVPV, după aprecierea vinurilor, consemnată în buletinele de analiză şi în documentale de atestare a certificării;

j) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea « conţine sulfiţi »

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

Menţiunile tradiţionale:

CMD – cules la maturitatea deplină

CT – cules târziu, date de conţinutul

în zaharuri la recoltarea strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu DOC ”RECAŞ”.

Aceste două menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:

DOC – CMD sau DOC – CT. [R (CE) 479/08 art.54 alineatul (1) litera (a)]

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “RECAŞ”,

maturate minim 6 luni în vase de stejar

şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţionalăRezervă. [R (CE) 479/08 art.54 alin.(1) litera (b)]

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “RECAŞ”

maturate minim un an în vase de stejar

şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin de vinotecă. [R (CE) 479/08 art.54 alin.(1) litera (b)]

XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ „ RECAŞ”

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată „RECAŞ”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferiore pe baza unor proceduri elaborate de ONVPV.

1. Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de către ONVPV dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite ONVPV declasarea unui vin DOC în vin cu indicaţie geografică sau în anumite situaţii, în vin de masă.

Dacă în procesul de certificare vinul declasat nu poate fi încadrat la vin cu indicaţie geografică, acesta se va încadra automat la vin de masă.

XV. CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlată „RECAŞ” este Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectorat teritorial: ARAD, Str. Barbu Lautaru, Nr. 47, Bl 31, SC. A, Ap. 1, Cod postal 310078, Tel. 0040 257 254 400, e-mail: banat@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri DOC, controlul vinurilor DOC şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „RECAŞ” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către ONVPV.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (ONVPV) verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant îndreptăţit conf. Art. 37 din Reg. UE nr. 479/2008, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „RECAŞ”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

VIILE CARAŞULUI

CAIETUL DE SARCINI

privind producerea vinurilor cu indicaţie geografică

(fonte O.N.V.P.V.)

I. Definiţie

Vinul cu indicaţie geografică “Viile Caraşului” se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţii de viţă de vie situate în arealul consacrat acestei destinaţii.

Tăria alcoolică dobândită trebuie să fie de minimum 10,00% vol.,

corespunzător zonei viticole CI.

Tăria alcoolică totală nu trebuie să depăşească 15,00% vol.

II. Legatura cu aria geografica

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru indicaţia geografică "Viile Caraşului" se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Factorul natural caracteristic este zona colinară a Banatului, dealurile puţin înalte ale mutilo Dognecei.

Aici sunt soluri scheletice, brune podzolite erodate pe pietrişuri, rendzine levigate şi regosoluri rendzinice, bogate în fier şi microelemente. Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică, majoritatea plantaţiilor fiind situate pe platouri.

Cantitatea de pigmenţi antocianici acumulaţi în struguri este mai mare pe platou, decât pe amplasamentul de la baza pantei.

Sporul de zaharuri este mai mare cu până la 8% pe platou decât pe amplasamentele joase.

Vinurile obţinute pe solurile scheletice, feruginoase, au o culoare roşie strălucitoare şi sunt foarte extractive.

III. Delimitarea teritorială

1.Judeţul Caraş Severin,

cu arealele viticole:

Moldova Nouă, Moldova Veche, Măceşti, Pojejena, Radimna, Belobreşca, Socol, Câmpia, Zlatiţa, Berzovia, Fizeş, Doclin şi Tirol

2. Vinurile vor purta indicaţia geografică „VIILE CARAŞULUI”

IV. Soiurile de struguri recomandate

soiuri albe:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Riesling de Rhin, Chardonnay, Majarcă,

Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Cadarcă, Syrah,

Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate)

V. Producţia de struguri

Producţia la hectar se va încadra în limita maximă de

150 q/ha pentru soiul Fetească regală, Majarcă

125 q/ha pentru soiurile Fetească albă, Riesling de Rhin, Riesling italian, Merlot, Fetească neagră,

Burgund mare

100 q/ha pentru soiurile Muscat Ottonel, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Syrah.

VI. Randamentul în vin

Randamentul în vin trebuie să se încadreze în limita maximă de:

95,00 hl/ha pentru vinurile albe şi

85,00 hl/ha pentru vinurile roşii, roze şi aromate.

VII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor viticole

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu indicaţie geografică « Viile Caraşului » trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%. Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei : minim 3.000 plante/ha,

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu aprobarea organismului de certificare, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

În plantaţiile din arealul cu indicaţia geografică « Viile Caraşului », producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

VIII. Calitatea strugurilor la recoltare

Calitatea strugurilor la recoltare este stabilită pe baza conţinutului minim de zahăr şi a stării fitosanitare; diferenţiat pe zone viticole se poate admite, în anii climatici nefavorabili, o diminuare cu

8,50 g/l a minimului concentraţiei de zahăr.

IX. Tehnologia de obţinere a vinurilor

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vasele în care s-au colectat în timpul recoltării, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu IG “Viile Caraşului”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului, pentru a facilita deburbarea prin sedimentare decantare. Se va asigura un conţunut de până la 50 mg/l dioxid de sulf total.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Deburbarea uşoară este necesară şi recomandată.

Bentonizarea mustului limpezit se face după transvazarea lui în vasele de fermentare sau în prima parte a fermentaţiei alcoolice.

Doza utilizată va fi cuprinsă între 40-80 g/l.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii, pentru a o menţine sub 20 oC, la vinurile albe şi sub 25 oC la vinurile roşii. La vinurile aromate şi cu arome subtile se va conduce fermentaţia în jurul temperaturii de 17oC.

La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când

tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată.

Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice. Fermentarea

malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14 C.

Maturarea vinului se va face în decurs de 6-12 luni, în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc în baricuri.

Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este obligatorie.

Îmbutelierea se va face în condiţii cât mai sterile, la rece.

X. Practicile oenologice admise

Indicaţie geografică “Viile Caraşului” face parte din Regiunea Viticolă Dealurile Banatului si se încadrează în zona viticolă CI .

În anii nefavorabili se poate autoriza de către organismele abilitate mărirea (ridicarea) în anumite limite a tăriei alcoolice totale la recoltele viticole aflate în diferite stadii de procesare, după cum urmează:

struguri proaspeţi,

must de struguri,

must de struguri parţial fermentat,

vin nou aflat în fermentaţie obţinute din soiurile nobile de vin recomandate şi autorizate pentru cultura

viţei-de-vie.

Mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice totale se autorizează numai în cazul în care recolta de struguri aflată în diferite stadii de procesare a dobândit cel puţin următoarele valori ale

tăriei alcoolice naturale: 8,0 % volume alcool, adică

136 g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială;

2. Mărirea tăriei alcoolice, pentru obţinerea de vinuri cu indicaţie geografică produse în Regiunea viticolă Dealurile Banatului – încadrată în zona viticolă CI, se poate face numai până la maxim 10,00% volume.

Creşterea tăriei alcoolice totale exprimate în % volume alcool, se poate realiza numai prin:

a) adaos de de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat, în cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului nou aflat încă în fermentaţie;

b) adaos de de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv osmoza inversa, în cazul mustului de struguri;

Procedeele menţionate la alin. (1) se exclud reciproc.

Procedeele menţionate anterior nu pot în nici un caz sa mărească tăria alcoolică totală în % volume a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentaţie, a vinului apt sa devină vin cu indicaţie geografică « Viile Caraşului » la mai mult de 10,00% volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CI.

Nu este admis adaosul de zaharoză în vederea producerii vinurilor cu indicaţie geografică « Viile Caraşului ».

Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mari volumul iniţial de struguri proaspeţi presati, de must de struguri, must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat încă în fermentaţie, cu mai mult de 6,50% în arealele încadrate în zonele viticole CI.

3. Corecţiile acidităţii totale se pot aplica recoltelor viticole aflate în următoarele stadii de prelucrare: strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul.

Ele pot face obiectul dezacidificării (micşorării acidităţii totale) parţiale în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CI;

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificari parţiale.

În anii în care condiţiile climatice au fost nefavorabile se poate autoriza dezacidificarea parţială în arealele viticole încadrate în zona viticolă CI.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la

limita maximă de 1,00 g/l, exprimată în acid tartric sau 13,30 miliechivalenţi/l.

Îmbogăţirea în zaharuri, în afara situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

4. Fiecare procedură menţionată trebuie înscrisă atât pe un document de însoţire sub care circulă produsele astfel tratate, cât şi în registrul practicilor şi tratamentelor oenologice.

5. Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie, în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CI şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

XI. Caracteristicile analitice si organoleptice ale vinurilor la punerea lor in consum

a) Caracteristicile analitice:

tarie alcoolica dobandita : minimum 10,00% in volume

aciditate totala ( acid tartric ) : minim 4,50 g/l

aciditate volatila ( acid acetic ) maximum 1,20 g/l

extract sec nereducator : minimum 17,00 g/l dioxid

de sulf total : maximum 300 mg/l

dioxid de sulf liber : maximum 60 mg/l

b) Caracteristici organoleptice

Aspect: tipic soiului

Culoare: tipică soiului, fără urme de oxidare

Miros: tipic soiului

Gust: tipic soiului

Dacă vinul cu indicaţie geografică « Viile Caraşului » se comercializează ca amestec de soiuri, caracteristicile organoleptice trebuie să prezinte constanţă şi tipicitate faţă de soiul predominant.

XII. Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică şi certificarea lor

Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică “Viile Caraşului” este realizată de către Comisiile de examinare constituite la propunerea asociaţiei de producători reprezentativă la nivelul fiecărei indicaţii geografice; acestea sunt alcătuite din inspectorii de specialitate ai ONVPV, membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor care evaluează următoarele criterii de calitate:

compoziţia fizico-chimică, calitatea organoleptică şi disciplina tehnologică.

Procedura de examinare calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică cuprinde următoarele etape:

Formularea cererii de examinare calitatativă a lotului de vin

Analiza fizico-chimică a lotului de vin;

Analiza organoleptică a lotului de vin;

Evaluarea criteriilor de calitate a vinului;

Formularea deciziei.

Vinurile care au fost certificate de către Comisiile de examinare calitativă primesc Certificatul de atestare a dreptului de comercializare cu indicaţia geografică „Viile Caraşului”.

XIII. Condiţiile de comercializare (etichetare)

1. Vinurile cu indicaţie geografică « Viile Caraşului» pot fi comercializate numai îmbuteliate, în recipienţi agreaţi (butelii de sticlă, bag-in-box, etc., cu capacităţi de maxim 60 l ).

Închiderea acestora se face cu materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu indicaţie geografică « Viile Caraşului» este obligatorie folosirea etichetei principale.

Folosirea contraetichetei este opţională.

2. În etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică « Viile Caraşului» se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a) vin cu indicaţie geografică;

b) indicaţie geografică « Viile Caraşului »

c) tăria alcoolică dobândită, în volume;

d) produs în România;

e) indicarea producătorului/îmbuteliatorului, cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă;

f) mentiunea « contine sulfiti »;

g) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

h) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă

i) numarul din Registrul Industriilor Viticole (R.I.V.)

3. În etichetarea vinurilor cu indicaţia geografică « Viile Caraşului » pot fi folosite şi următoarele

indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) menţiuni tradiţionale

e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;

f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu o denumire de origine protejată sau denumirea unei indicaţii geografice protejate;

h) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

i) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de

elaborare a vinurilor ;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi

altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

Ultimele menţiuni (pct.i) pot fi folosite, la cererea producătorilor, numai în baza aprobării date de ONVPV, după aprecierea vinurilor, consemnată în buletinele de analiză şi în documentele de atestare a certificării;

j) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea « conţine sulfiţi »

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

XIV. Declasarea vinului cu indicaţie geografică “Viile Caraşului”

Vinurile care nu au fost certificate de către Comisiile de examinare calitativă sunt declasate la categoria „vin de masă”.

Declasarea unui vin înseamnă interzicerea utilizării la desemnarea acestui vin a oricărei menţiuni rezervată vinurilor cu indicaţie geografică.

Procedura de declasare a vinurilor cu indicaţie geografică este deschisă la:

a) Cererea producătorului, când constată o alterare (depreciere) a vinului;

b) Comisiei de examinare calitativă a vinurilor;

c) Comerciantului, care constată deteriorarea vinului.

Agentul econimic căruia i s-a declasat vinul poate face contestaţie asupra deciziei luate în termen de 15 zile, pe care o va adresa ONVPV.

Pe baza rezultatelor expertizei, ONVPV va adopta hotărârea definitivă în decurs de 15 zile de la înregistrarea contestaţiei.

Agentul economic în cauză va înscrie în evidenţele sale decizia definitivă a ONVPV.

În faza de producţie, producătorul poate să solicite ONVPV declasarea unui vin cu indicaţie geografică în vin de masă.

XV. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea indicaţiei geografice “Viile Caraşului” este Oficiul Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial: Str. Barbu Lautaru, Nr 47, Bl 31, Sc A, Ap. 1, Cod postal 310078, ARAD, Tel. 0257/254400.

Controlul anual al vinului efectuat de către autoritatea competenta, respectiv ONVPV, constă în examinarea organoleptică şi analitică a vinurilor cu indicaţia geografică “Viile Caraşului” şi verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

Orice solicitant îndreptăţit conf. Art. 37 din Reg. UE nr. 479/2008, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru indicaţia geografică “Viile Caraşului”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

VIILE TIMIŞULUI

I.G.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinurilor cu indicaţie geografică

(fonte O.N.V.P.V.)

I. DEFINIŢIE

Vinul cu indicaţie geografică ”Viile Timişului” se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţii de viţă de vie situate în arealul consacrat acestei destinaţii.

Tăria alcoolică dobândită trebuie să fie de minimum 10,00% vol.

iar tăria alcoolică totală nu trebuie să depăşească 15,00% vol.

II. Legătura cu aria geografică

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru indicaţia geografică ”Viile Timişului” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Factorul natural caracteristic este zona colinară cu înălţimi de maxim 150 m cu insolaţie intensă în tot timpul anului. Aici sunt soluri podzolice, bogate în oxizi de fier şi microelemente.

Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică, majoritatea plantaţiilor fiind situate pe pante line şi platouri.

Vinurile obţinute pe solurile feruginoase, au o culoare roşie strălucitoare şi sunt foarte fine, cu personalitate marcantă.

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ

1.Podgoria Silagiu,

din judeţul Timiş, cu următoarele localităţi:

oraşul Buziaş:

localităţile: Buziaş şi Silagiu;

2. Podgoria Recaş,

din judeţul Timiş, cu localităţile:

oraşul Recaş:

satele: Izvin, Herneacova, Petrovaselo, Stanciova, Recaş;

3. Podgoria Lugoj:

din judeţul Timiş:

oraşul Lugoj;

4. Podgoria Giarmata,

din judeţul Timiş, cu următoarele localităţi:

comuna Giarmata:

satele: Bencecu Mic şi Pişchia;

5. Podgoria Teremia,

din judeţul Timiş, cu localităţile:

comuna Teremia Mare:

satul Teremia Mare;

IV. SOIURILE DE STRUGURI

soiuri albe:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian,

Riesling de Rhin, Chardonnay, Mustoasă de Măderat,

Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate).

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Cadarcă, Syrah,

Novac, Sangiovesse, Portugais bleu,

Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate).

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (q/ha)

Producţia de struguri la hectar se va încadra în limita maximă de :

170 q/ha pentru soiurile Fetească regală, Mustoasă de Măderat;

150 q/ha pentru soiurile Portugais bleu, Sangiovesse, Burgund mare, Chardonnay, Fetească albă,

Riesling de Rhin, Riesling italian, Cadarcă, Merlot, Fetească neagră, Novac, Muscat Ottonel, Pinot

gris, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Syrah.

VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)

Randamentul în vin trebuie să se încadreze în limita maximă de:

95 hl/ha pentru vinurile albe

90 hl/ha pentru vinurile roşii si roze

VII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

VITICOLE

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu indicaţie geografică ”Viile Timişului” trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei : minim 3.000 plante/ha,

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin; in acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.

VIII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

Calitatea strugurilor la recoltare este stabilită pe baza conţinutului minim de zahăr care este 136g/l şi a stării fito-sanitare; în anii climatici nefavorabili, se poate admite o diminuare cu 8,50 g/l a minimului concentraţiei de zahăr.

IX. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR

Fara dispozitii suplimentare.

Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu indicatia geografica ”Viile Timişului”.

X. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

Arealul delimitat pentru indicatia geografica ”Viile Timişului” se încadrează în zona viticolă CI.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează în conformitate cu legislaţia în vigoare.

1. În anii nefavorabili se poate efectua mărirea în anumite limite a tăriei alcoolice naturale la:

struguri proaspeţi,

must de struguri,

must de struguri parţial fermentat,

vin nou aflat în fermentaţie.

Mărirea tăriei alcoolice naturale se realizează numai în cazul în care recolta de struguri aflată în diferite stadii de procesare a dobândit cel puţin tăria alcoolică naturală de min. 8,00% vol.

2. Mărirea tăriei alcoolice naturale, pentru obţinerea de vinuri produse în indicaţia geografică ”Viile Timişului” se poate face numai până la maxim 12.50% vol.

Creşterea tăriei alcoolice naturală exprimate în % volume alcool, se poate realiza numai prin :

a) adaos de de must de struguri concentrat sau de

b) must de struguri concentrat rectificat.

3.Nu este admis adaosul de zaharoză în vederea producerii vinurilor cu indicaţie geografică ”Viile Timişului”.

4. Corecţiile acidităţii totale se pot aplica la: strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul. Ele pot face obiectul dezacidificării (micşorării acidităţii totale) parţiale.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

În anii în care condiţiile climatice au fost nefavorabile se poate autoriza dezacidificarea Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată în acid tartric sau 13,30 miliechivalenţi/l.

Îmbogăţirea în zaharuri, în afara situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

4. Fiecare procedură menţionată trebuie înscrisă atât pe documentul de însoţire sub care circulă produsele astfel tratate, cât şi în registrul practicilor şi tratamentelor oenologice.

5. Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM

a) Caracteristicile analitice:

tărie alcoolică dobândită : minimum 10,00% in volume

aciditate totală ( acid tartric ) : minim 3,50 g/l

aciditate volatilă ( acid acetic ) maximum 1,20 g/l

extract sec nereducător : minimum 15,00 g/l

dioxid de sulf total : maximum 300 mg/l

dioxid de sulf liber : maximum 60 mg/l

b) Caracteristici organoleptice :

1. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-pai

Miros: aroma tipică de muscat

Gust: tipic de muscat, armonios, elegant.

2. Sauvignon:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-verzui, strălucitoare

Miros: aroma suavă de flori de soc

Gust: fructuos, plăcut

3. Pinot gris:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-limoniu

Miros: aroma de flori de câmp

Gust: plin, viguros

4. Fetească regală:

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-limonie, cu nuanţe verzui, fără urme de oxidare

Miros: aromă de flori de câmp, discretă, proaspătă

Gust: savuros, fructuos, bine conturat, particular

5. Fetească albă:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: alb-verzui

Miros: aroma primară plăcută

Gust: plăcut, asemănător mărului de vară

6. Riesling varietal (Riesling italian, Riesling de Rhin):

Aspect: limpede, echilibrat

Culoare: galben-pal, cu irizaţii verzui, strălucitor

Miros: aromă fină, plăcută, de strugure în pârgă

Gust: uşor acidulat, vioi, fructuos, cu personalitate, echilibrat

7. Chardonnay:

Aspect: limpede, plăcut

Culoare: galben-auriu

Miros: aromă de flori de salcâm caracteristică

Gust: moale, onctuos, rotund

8. Mustoasă de Măderat:

Aspect: limpede

Culoare: galben-verzui

Miros: fructuos, cu aromă particulară de măr verde

Gust: suficient de acid, cu personalitate

9. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-purpuriu

Miros: aromă de ardei iute şi afine

Gust: ierbos, cu astringenţă fină, catifelat

10. Merlot:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, cu nuanţe teracota

Miros: aromă de prune

Gust: astringenţa este temperată, are catifelarea specifică acestui soi

11. Pinot noir:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-maroniu, strălucitor

Miros: aromă schimbătoare de la cireşe la zmeură şi căpşuni

Gust: fin, catifelat, delicat, complex şi preţios

12. Fetească neagră:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-granat, intens

Miros: aromă complexă, originală, cu note de piper verde şi prune uscate

Gust: bine constituit, plăcut, savuros şi atractiv

13. Burgund mare:

Aspect: limpede, intens colorat

Culoare: roşu-închis

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, mure şi afine

Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate

14. Cadarcă:

Aspect: limpede

Culoare: roşu-aprins

Miros: aromă de fructe de pădure coapte

Gust: catifelat, uneori acid şi cu gust uşor astringent

15. Syrah:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-aprins

Miros: aromă de piper şi cireşe negre

Gust: delicat, suplu, uşor picant, final cu note dulci

16. Novac:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-rubiniu intens, la maturitate cărămiziu

Miros: buchet de afine, arome picante

Gust: tanin bine integrat, deşi sălbatic, are o aciditate fină

17. Sangiovesse:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-rubiniu

Miros: buchet de affine

Gust: tanin bine integrat, cu aciditate fină

18. Portugais bleu:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-aprins cu nuanţe roz

Miros: buchet de fructe de pădure roşii

Gust: fructat, uşor, lipsit de agresivitate, slab taninos

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

1. Vinurile cu indicaţie geografică ”Viile Timişului” pot fi comercializate numai îmbuteliate, în recipienţi agreaţi (butelii de sticlă, bag-in-box, PET etc., cu capacităţi de maxim 60 l ).

Închiderea acestora se face cu materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

2. În etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică ”Viile Timişului” se folosesc următoarele

Indicaţii obligatorii:

a) vin cu indicaţie geografică;

b) indicaţia geografică ”Viile Timişului”

c) tăria alcoolică dobândită, în volume;

d) produs în România;

e) indicarea îmbuteliatorului /producătorului,

f) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.

h) mentiunea "contine sulfiti "

i) numarul din Registrul Industriilor Viticole (R.I.V.)

3. În etichetarea vinurilor cu indicaţia geografică ”Viile Timişului” pot fi folosite şi următoarele

indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;

e) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu o denumire de origine controlată sau denumirea unei indicaţii geografice;

f) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

g) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a

vinurilor ; recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

h) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea «conţine sulfiţi»

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

XIII. EXAMINAREA CALITATIVĂ A VINURILOR CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ ŞI CERTIFICAREA LOR

Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică ”Viile Timişului” este realizată de către Comisia de examinare constituita a nivelul indicaţiei geografice;

Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor care evaluează următoarele criterii de calitate: compoziţia fizico-chimică, calitatea organoleptică şi disciplina

tehnologică.

Procedura de examinare calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică cuprinde următoarele etape:

Formularea cererii de examinare calitativă a lotului de vin;

Analiza fizico-chimică a lotului de vin;

Analiza organoleptică a lotului de vin;

Evaluarea criteriilor de calitate a vinului;

Formularea deciziei.

Vinurile care au fost certificate de către Comisiile de examinare primesc Certificatul de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu indicaţia geografică ”Viile Timişului”.

XIV. DECLASAREA VINULUI CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ ”VIILE TIMIŞULUI”

Declasarea unui vin înseamnă interzicerea utilizării la desemnarea acestui vin a oricărei menţiuni rezervată vinurilor cu indicaţie geografică “Viile Timişului”.

Procedura de declasare a vinurilor cu indicaţie geografică este deschisă la:

a) Cererea producătorului, când constată o alterare (depreciere) a vinului;

b) In cadrul Comisiei de examinare calitativă a vinurilor;

c) La cererea comerciantului, care constată deteriorarea vinului.

Agentul econimic căruia i s-a declasat vinul poate face contestaţie asupra deciziei luate în termen de 15 zile, pe care o va adresa O.N.V.P.V.

Pe baza rezultatelor expertizei, O.N.V.P.V. va adopta hotărârea definitivă în decurs de 15 zile de la înregistrarea contestaţiei. Agentul economic în cauză va înscrie în evidenţele sale decizia definitivă a O.N.V.P.V..

În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu indicaţie geografică la alte categorii.

XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea indicaţiei geografice “Viile Timişului” este Oficiul Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial: Str. Barbu Lautaru, Nr 47, Bl 31, Sc A, Ap. 1, Cod postal 310078, ARAD, Tel. 0257/254400.

Controlul anual al vinului efectuat de către O.N.V.P.V., constă în

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobândită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică a vinurilor, care constă în verificarea caracteristicilor, aşa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros )

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit. b) este realizată de către Comisia de examinare.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, reprezintă o combinaţie între eşantionare şi controlul sistematic în toate fazele de producţie

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

Orice solicitant îndreptăţit conform legislatiei in vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru indicaţia geografică ”Viile Timişului”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

VISIT:

DOP IGP VINI UNIONE EUROPEA

WORLD WINES' GEOGRAPHICAL INDICATIONS

Mappa del sito