COTEŞTI D.O.C.
ODOBEŞTI D.O.C.
PANCIU D.O.C.
PANCIU SPUMANT D.O.C.
PANCIU SPUMANT AROMAT D.O.C.
VIGNETI COTEŞTI
COTEŞTI
D.O.C.
CAIET DE SARCINI
privind producerea vinurilor cu Denumire de Origine Controlată
(fonte O.N.V.P.V.)
I. DEFINIŢIE
Produsele viti-vinicole cu denumirea de origine controlată „COTEŞTI” sunt produsele care se obţin numai in perimetrul podgoriei delimitată geografic conform legislaţiei in vigoare.
Denumirea de origine controlată „COTEŞTI” se atribuie produselor viti-vinicole obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Următoarele categorii de produse viti-vinicole pot purta denumire de origine controlată COTEŞTI:
struguri
vin linistit;
vin perlant;
in spumant de calitate;
vin licoros ;
vinurile parţial dezalcoolizate şi vinurile dezalcoolizate;
vinarsuri cu Denumirea de Origine VRANCEA – COTEŞTI.
Prezentul caiet de sarcini cuprinde cu prioritate regulile privind producerea vinurilor cu Denumirea de Origine Controlata COTEŞTI.
II. DELIMITAREA TERITORIALĂ
Arealul delimitat pentru DENUMIREA DE ORIGINE COTEŞTI, se incadrează in zona viticolă CI .
Calitatea produselor viti-vinicole ce poartă aceasta denumire de origine, se datorează in special condiţiilor pedo-climatice din acest areal şi implicit practicilor din viticultura şi vinificaţie cizelate prin sutele de ani de experienţă ale locuitorilor care au această indeletnicire, aşa cum este descris succint in cele ce urmează:
A. POZIŢIE GEOGRAFICĂ; CENTRE VITICOLE ŞI LOCALITĂŢILE COMPONENTE
Din mărturiile arheologice descoperite in cadrul Podgoriei Coteşti, reiese că geto-dacii localnici cultivau viţa de vie in această zonă a ţării. Vestigiile descoperite ulterior confirmă că deja din secolul XV in localităţile de pe teritoriul acestei podgorii se desfăşurau activităţi cu specializare viti-vinicolă.
Această activitate s-a extins de-a lungul timpului şi pană in prezent, in această podgorie intrunindu-se unele dintre
cele mai bune condiţii pentru această activitate.
Podgoria Coteşti este amplasată pe sectorul sudic al piemontului vrancean din estul Carpaţilor şi Subcarpaţilor, in continuarea Podgoriilor Panciu şi Odobeşti de la nord, impreună cu care formează cunoscutele „ podgorii vrancene” sau „putnene”. Podgoria are un aspect bandiform cu orientarea N-S, amplasată fiind intre Valea Milcovului şi Valea Ramnei. Podgoria marcheaza cu fidelitate zona de tranziţie piemontană şi bio-pedo-climatică dintre Campia Romană la est (sub 100 m) şi Subcarpaţii de curbură la vest (Dealu Deleanu 698 m şi Dealul Căpăţanei 592 m) la peste 300 m altitudine abs., pe o lungime de peste 33 Km şi o lăţime de 3-6 Km, aflandu-se la intersecţia paralelei 45° şi a meridianului de
27o.
Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată COTEŞTI cuprinde următoarele localităţi din
Judeţul Vrancea:
Localităţile: Varteşcoiu, Campineanca, Pietroasa, Faraoanele, Ramniceanca, Beciu, Pietroasa, Olteni;
Localitatile: Broşteni, Căpătanu, Pituluşa, Arva
Localităţile: Carligele, Dălhăuţi, Bonţeşti, Blidari;
Localitaţile: Coteşti, Budeşti, Valea Coteşti, Goleştii de Sus;
Localitaţile: Urecheşti, Popeşti, Tercheşti;
Localitaţile: Dumbrăveni, Dragosloveni, Candeşti, Alexandru Vlahuţă, Dumbrăveni;
Localitaţile: Bordeşti, Bordeştii de Jos
Localitaţile: Tamboeşti, Slimnic, Trestieni, Pietroasa, Pădureni, Obrejiţa
Localitaţile: Slobozia Bradului, Sihlea, Coroteni, Valea Beciului, Cornetu, Olăreni;
Judeţul Buzău:
Localitaţile Grebănu, Zăplazi, Livada, Livada Mică, Plevna, Homeşti;
Localitaţile: Podgoria, Oraţia, Coţatcu, Tăbăcari
Localitaţile: Topliceni, Răduceşti
In lista localităţilor menţionate mai sus, se consideră incluse şi satele şi orice altă unitate administrativteritorială din arealul astfel delimitat.
B. CARACTERISTICI PEDO-CLIMATICE
Substratul litologic:
alternanţe de nisipuri, pietrişuri piemontane, pleistocen inferioare şi medii, acoperite de o mantie de loessoide, luto-nisipoase.
Aceasta depunere continentală pleistocenă se suprapune sedimentelor marine pliocene argilo-nisipo-marnoase.
Relieful:
Spaţii interfluviale largi, cvasiorizontale cu expunere majoritară spre sud şi est, chiar şi versanţii expuşi spre nord sunt suficient insolaţi fiind adecvaţi culturii de viţă de vie, ceea ce şi explică procentul mare al plantaţiilor de vie din totalul suprafeţelor agricole.
Hidrografic:
Regiunea este tributară Siretului, Milcovului, Putnei, Ramnei şi afluenţilor acestora( Valea Seaca, Dălhăuţi, Mera, Dalgovu, Oreavu, Slimnic, Ramna, etc).
Regimul scurgerii anuale este tipic continental, existand o reţea hidrografică care satisface in mare parte cerinţele de apă.
Pentru a preantampina efectele negative ale perioadei secetoase, in special cele generate de incălzirea globală, este
recomandabilă infiinţarea unui sistem de irigare prin picatură care să asigure necesarul de apă in cantitatea şi in perioada optimă pentru dezvoltarea plantaţiei.
Climatul:
Specific silvostepei de aici, conferă condiţii excelente de dezvoltare a soiurilor de inaltă calitate, exprimate in principal printr-o mare bogăţie heliotermică şi un regim convenabil al precipitaţiilor.
Abundenţa fluxului radiativ şi durata medie de strălucire a soarelui asigură valori optime de dezvoltare a viţei de vie, de coacere a strugurilor şi de concentrarea a zahărului in struguri.
Solurile:
au textura uşoară şi mijlocie, asigurand o structurare glomerulară, permisibilitate, aerisire, drenaj vertical şi prelucrare mecanică. Insuşirile chimice şi cele biologice, completează fericit caracteristicile fizice formand un ansamblu valoros pentru dezvoltarea viţei de vie.
Din cele de mai sus, rezultă că ansamblul ecosistemic prin componentele sale litologo-geomorfice şi pedoclimatice,
dovedeşte o certă vocaţie pentru viticultură şi că prezenţa multiseculară a acestei podgorii, respectiv existenţa acestei Denumiri de Origine nu este intamplătoare.
III. SOIURILE DE STRUGURI
1.Vinuri albe liniştite:
Aligote, Băbească gri, Chardonnay, Crampoşie selectionată, Fetească albă, Fetească regală, Francuşa, Mustoasă, Pinot gris, Riesling de Rhin, Riesling italian, Sauvignon, Galbenă de Odobeşti, Plăvaie, Traminer roz, Traminer aromat, Furmint.
2. Vinuri roşii/roze liniştite:
Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Băbească neagră, Burgund mare, Cadarcă.
3. Vinuri liniştite aromate:
Şarbă, Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Busuioacă de Bohotin, Negru Aromat
4. Vinuri spumante:
Aligote, Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Fetească albă, Fetească regală, Chardonnay, Sauvignon, Pinot Gris, Riesling de Rhin, Riesling italian, Băbească neagră, Merlot, Fetească neagră, Pinot noir.
5. Distilat de vin:
Aligote, Galbenă de Odobeşti, Plăvaie, Mioriţa, Fetească Regală, Traminer, Băbească Gri, etc.
Din varietăţile de struguri enumerate mai sus, la alegerea producatorului, se pot obţine şi vinuri perlante, vinuri petiante, vinuri licoroase, vinuri din struguri deshidrataţi şi orice alte produse vinicole permise de legislaţia in vigoare in materie pentru această categorie de calitate.
Tehnologia, practicile şi tratamentele utilizate pentru producerea produselor vinicole descrise in prezentul caiet de sarcini, vor respecta legislaţia naţională şi regulamentele europene in vigoare in materie la data producerii, respectiv la data punerii in consum a produselor astfel obţinute.
Cu excepţia soiurilor existente in cultură astăzi, in arealul delimitat al acestei Denumiri de Origine se pot cultiva şi alte soiuri nobile de vin, soiuri care au fost cultivate in trecut cu foarte bune rezultate.
Replantarea acestor soiuri nu necesită formalităţile cerure de lege pentru soiuri noi.
Pentru plantarea soiurilor noi – soiuri nobile de vin ce nu au mai existat in cultură in acest areal, se vor aplica prevederile legale in vigoare.
In funcţie de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor şi de insuşirile lor organoleptice şi de compoziţie, vinurile cu denumirea de origine „COTEŞTI”, pot fi incadrate in urmatoarele trepte de calitate, purtand menţiunile tradiţionale corespunzatoare fiecărei categorii:
a. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Maturitate Deplină – prescurtat: D.O.C. – C.M.D.
b. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules Tarziu – prescurtat: D.O.C. – C.T.
c. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Innobilarea Boabelor – prescurtat: D.O.C. – C.I.B.
Vinuri albe - D.O.C. – C.M.D. – oricare dintre soiurile enumerate anterior şi sortiment alb;
Vinuri roşii/rose – D.O.C. – C.M.D. – oricare dintre soiurile enumerate anterior, sortiment roşu şi sortiment rose
Vinuri albe - D.O.C. – C.T. – oricare dintre soiurile enumerate anterior şi sortiment alb;
Vinuri roşii/rose – D.O.C. – C.T. – oricare dintre soiurile enumerate anterior, sortiment roşu, sortiment rose
Vinuri albe - D.O.C. – C.I.B. – oricare dintre soiurile enumerate anterior şi sortiment alb;
Vinuri roşii/rose – D.O.C. – C.I.B. – oricare dintre soiurile enumerate anterior, sortiment roşu, sortiment rose
IV. a. PRODUCŢIA DE STRUGURI (maxim kg/ha)
Aligote, Fetească regală, Galbenă de Odobeşti, Francuşa, Mustoasă, Furmint, Plăvaie: 13.500 kg/ha;
Fetească albă, Riesling de Rhin, Riesling italian, Băbească gri, Şarba, Cramposia selecţionată: 11.500 kg/ha;
Muscat Ottonel, Tămaioasă Romanească, Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon, Traminer roz, Traminer aromat, Busuioacă de Bohotin: 10.500 kg/ha;
Merlot, Burgund mare, Băbească neagră, Negru aromat, Cadarcă: 11.500 kg/ha;
Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească neagră: 10.500 kg/ha.
b. RANDAMENTUL ÎN VIN (maxim hl/ha)
Denumire soiuri pentru producţia de vinuri cu denumirea de origine „COTEŞTI”
Aligote, Fetească regală, Galbenă de Odobeşti, Francuşa, Mustoasă, Furmint, Plăvaie: 101,00 hl/ha;
Fetească albă, Riesling de Rhin, Riesling italian: 87,00 hl/ha;
Băbească gri, Şarba, Cramposia selecţionată Muscat Ottonel, Tămaioasă Romanească, Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon, Traminer roz, Traminer aromat, Busuioacă de Bohotin: 77,00 hl/ha;
Merlot, Burgund mare, Băbească neagră, Negru aromat, Cadarcă: 82,00 hl/ha;
Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească neagră: 75,00 hl/ha.
Cantităţile descrise in tabelul de mai sus, sunt randamente maximale . In conformitate cu normele tehnice de producere şi comercializare a vinurilor cu denumire de origine, funcţie de tehnologia de vinificaţie utilizată şi funcţie de condiţiile pedo-climatice din anul de recoltă, in special in anii favorabili, se admite o depăşire de maxim 10% a randamentelor descrise mai sus.
V. ELEMENTE DEFINITORII PENTRU PRODUCEREA ŞI COMERCIALIZAREA VINURILOR CU DENUMIREA DE ORIGINE COTEŞTI
Principalele elemente ce definiesc produsele viti-vinicole ce poartă denumirea de origine „COTEŞTI” sunt:
Vinurile obţinute din procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile existente in cadrul arealului delimitat al denumirii de origine menţionate;
Produsele vinicole obţinute din procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile D.O.C. existente in cadrul arealului delimitat al acestei denumiri atunci cand producatorul stabileşte ca strugurii materie primă sau produsul vinicol rezultat din procesul de producţie, nu intruneşte condiţiile de calitate aferente unui produs vinicol cu Denumire de Origine Controlată, pot fi valorificate după caz, la alegerea producatorului, ca: vinuri cu indicaţia geografică „Dealurile Vrancei”, ca materie primă pentru oţet ori pentru distilare sau pentru orice alte destinaţii industriale.
La alegerea producatorului, produsele vinicole cu Denumire de Origine Controlată care pe durata procesului de vinificare, condiţionare, depozitare au suferit modificări calitative care nu le mai recomandă pentru a fi comercializate ca vinuri D.O.C. vor putea fi reclasificate de către acesta la alte categorii de vinuri, după caz.
Produsele vinicole care au fost puse in consum direct ca produse D.O.C. şi la care organele de control abilitate au constatat că acestea prezintă la data controlului neconformităţi caritative apreciate funcţie de parametrii descrişi in prezentul caiet de sarcini aferent produsului DOC astfel comercializat, vor fi sistate de la comercializare, retrase de către producator şi pentru lotul respectiv se va retrage Autorizatia de vin D.O.C. fiind posibilă acordarea unei autorizaţii de comercializare ca vin cu Indicaţie Geografică „ Dealurile Vrancei”, dacă din punct de vedere
calitativ produsul este indreptăţit la aceasta, in caz contrar produsul vinicol respectiv se incadreaza automat in categoria inferioară de calitate.
Vinurile obţinute prin procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile aferente acestei denumiri de origine, ai căror parametri calitativi minimali nu le califică pentru a fi puse in consum direct in această categorie de calitate, sau ca vinuri cu indicaţie geografică (indiferent de momentul in care se constată acest lucru), pot fi destinate doar distilării, fabricării oţetului sau altor destinaţii industriale.
Vinurile liniştite purtatoare ale denumirii de origine „COTEŞTI”, se pot produce din una sau mai multe dintre varietăţile de struguri nobili de vin descrise in prezentul caiet de sarcini, astfel:
Pentru a fi admisă menţionarea Denumirii de Origine „ COTEŞTI”,
strugurii, musturile şi/sau vinurile din care se obţine un produs vinicol cu denumire de origine, trebuie să provină in proporţie de 100% din cadrul arealului delimitat aferent acestei denumiri de origine;
Mustul concentrat rectificat utilizat pentru obţinerea unui produs vinicol cu denumire de origine, nu este obligatoriu să provină din acelaşi sau aceleaşi soiuri din care este obţinut produsul vinicol si nu este obligatoriu să fie obţinut din struguri recoltaţi din arealul delimitat al denumirii de origine pe care o poartă produsul.
Menţionarea denumirii soiurilor.
Producatorul poate opta să comercializeze produsele vinicole sub denumirea unuia sau mai multor soiuri (dintre cele enumerate anterior), sau fără să menţioneze denumirea soiului/soiurilor de viţă de vie din care provine vinul, astfel:
1. Cand produsul este comercializat sub denumirea unui singur soi, vinul trebuie să provină in proporţie de minim 85% din strugurii aparţinand soiului indicat in etichetare;
2. Cand produsul este comercializat sub denumirea mai multor soiuri, atunci, enumerarea acestora se face in ordinea descrescătoare a ponderii lor in produs, utilizand caractere de aceeaşi dimensiune;
3. In cazul in care in etichetare se vor indica numele a mai mult de trei soiuri de struguri, atunci menţionarea acestora se va face cu caractere de maxim 3 mm inălţime.
4. Comercializarea vinurilor fără menţionarea in etichetare a denumirii soiului/soiurilor din care este obţinut vinul, este permisă.
Anul de recoltă.
se va menţiona sub condiţia ca strugurii din care a fost obţinut produsul purtător denumirii de origine să fi fost recoltaţi in proporţie de peste 85% din anul specificat in etichetare. Producatorul poate opta şi pentru comercializarea produsului vinicol fără indicarea anului de recoltă, aceasăa practică fiind admisă prin prezentul caiet de sarcini.
Procesarea strugurilor, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor.
Prin „Producţie” se inţeleg toate operaţiunile realizate de la recoltarea strugurilor şi pană la finalizarea procesului de vinificaţie, cu excepţia oricăror procese ulterioare producţiei.
1.Strugurii de vin din care se obţin vinurile cu denumirea de origine „COTEŞTI”, pot fi procesaţi in arealul delimitat aferent sau in arealele invecinate acestuia, pot fi procesaţi in aceeaşi unitate administrativ-teritorială sau in vecinatatea acesteia.
Este admisă şi procesarea strugurilor dincolo de vecinătatea ariei delimitate, dacă pentru aceasta se respectă normele de producere instituite prin prezentul caiet de sarcini.
2. Condiţionarea şi imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine „COTEŞTI”, se poate face in unităţile din arealul delimitat aferent denumirii pe care o poartă sau in cele din arealele invecinate, in unităţile existente in aceeasi unitate administrativ-teritorială sau in cele existente in unităţile administrativ-teritoriale din vecinatatea acesteia. Este admisă
condiţionarea şi imbutelierea vinurilor dincolo de vecinatatea ariei delimitate, dacă pentru aceasta se respectă normele de producere instituite prin prezentul caiet de sarcini.
3. In situaţiile in care procesarea strugurilor, condiţionarea şi imbutelierea produselor vinicole se face in afara arealului delimitat al denumirii de origine pe care o poartă – situaţiile descrise anterior la punctele 1 şi 2, producatorul trebuie să transmită către O.N.V.P.V. o notificare in acest sens, cu minim 24 de ore inainte de inceperea procesului tehnologic
menţionat in acest document – excepţie – situaţia in care centrele de vinificaţie şi/sau unităţile din imbuteliere aparţin aceluiaşi agent economic şi se află pe raza unităţii teritorial administrative din care face parte denumirea de origine sau judetele limitrofe acestuia (agent care are in proprietate sau exploatare plantaţiile de viţă de vie, centrele de vinificaţie şi unităţile de imbuteliere).
Tipurile de vin
ce se pot produce sunt: sec, demisec, demidulce şi dulce – cu respectarea concentraţiilor de zahar aferente fiecarui tip in parte. Pentru vinurile demiseci, demidulci şi dulci este admisă definirea tipului de vin ţinand cont de corelaţia conţinutului de zahăr rezidual şi a aciditatii vinurilor.
Pentru vinurile destinate livrărilor intracomunitare sau exportului, este admisă definirea tipului de vin in conformitate cu legislaţia in materie din ţara de destinaţie.
Pentru vinurile destinate pieţei interne, incadrarea vinului intr-un anumit tip, se admite existenţa unei abateri de maximum 2gr/l a zahărului rezidual, fără ca prin aceasta să se considere că incadrarea este nelegală.
Tăria alcoolică dobândită
a produselor vinicole cu denumirea de origine „COTEŞTI”, se va menţiona pentru fiecare produs imbuteliat in etichetarea acestuia.
Toleranţa admisă fată de tăria menţionată pe etichetă este de 0,50% vol., cu excepţia vinurilor cu o vechime mai mare de 3 ani, situaţie in care toleranţa admisă este de 0,80% vol. Vinul obţinut in acest areal delimitat, trebuie să aibă o tărie alcoolică dobandită de minimum 9,00% vol.
In situaţia vinurilor parţial dezalcoolizate sau a vinurilor fără alcool ce se vor pune in consum direct tăria alcoolică dobandită poate fi mai mică de 9,00% vol. fiind insă obligatorie menţionarea in etichetare a apartenenţei vinului la una
dintre cele două categorii menţionate anterior.
Tăria alcoolică totală
a vinurilor ce poartă denumirea de origine controlată „COTEŞTI”, la
punerea lor in consum, nu poate depăşi 15,00% vol.
Tăria alcoolică totală a vinurilor poate fi mai mare de 15,00% vol., putand ajunge pană la 20,00% vol., in situaţia in care aceste vinuri au fost obţinute fără imbogăţire.
Aceste vinuri se incadrează tot in categoria vinurilor liniştite.
In temeiul prevederilor acestui caiet de sarcini şi a legislaţiei europene in vigoare, este permisă obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată supuse dezalcoolizării parţiale sau vinuri fără alcool.
Extractul sec nereducător
minim admis pentru producerea vinurilor liniştite este de 15,00 g/l, la data punerii lor in consum.
Funcţie de particularităţile strugurilor, de tehnologia de procesare utilizată, de practicile şi tratamentele efectuate, produsul vinicol purtător al denumirii de origine va putea avea pentru fiecare lot un nivel diferit al extractului sec nereducator chiar in cadrul aceluiaşi an de recoltă.
Nivelul extractului sec reducător apropiat de limita minimă iterată in prezentul caiet de sarcini, nu poate fi considerat un defect in sine, dacă produsul prin ansamblul caracteristicilor sale se califică ca produs vinicol D.O.C., dat fiind că prin tehnologiile moderne de vinificaţie s-a constatat ca efect secundar reducerea nivelului extractului.
Conţinutul de dioxid de sulf total.
La data punerii in consum uman direct a vinurilor liniştite,
este admis ca acestea să aibă un conţinut de dioxidul de sulf total care nu trebuie să depaşească următoarele limite:
150 mg/l pentru vinuri roşii seci;
200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;
200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;
250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;
1. Pentru vinurile cu o tarie alcoolica totala de peste 15% vol si care au fost obtinute fara imbogatire, avand un continut al zaharurilor reiduale de peste 45gr/litru, limita maxima admisa de dioxid de sulf este de 250 miligrame/litru;
2. In etichetare este obligatorie utilizarea menţiunii „Conţine sulfiţi”, aceasta putand fi amplasată şi in afara campului vizual in care figurează celelalte indicaţii obligatorii.
Aciditatea volatilă
a vinurilor care poartă denumirea de origine „COTEŞTI”, nu trebuie să depaşească urmatoarele limite:
18 miliechivalenţi/litru sau 1,08 g/litru acid acetic, pentru mustul de struguri parţial fermentat;
18 miliechivalenţi/litru sau 1,08 g/litru acid acetic, pentru vinurile albe si roze
20 miliechivalenţi/litru sau 1,20 g/litru acid acetic, pentru vinurile roşii
Aciditatea totală
exprimată in acid tartric a vinurilor cu denumirea de origine „COTEŞTI” trebuie să fie de
minim 3,50 grame/litru sau 46,6 miliechivalenţi pe litru.
Este admisă insa depăşirea limitelor menţionate mai sus, in cazul in care vinurile au fost invechite minim 2 ani, sau dacă au fost produse prin metode particulare sau in situatia in care tăria alcoolică totală a acestora este de minim 13,00% vol, fără insă ca prin aceasta să se deprecieze caracteristicile organoleptice ale produsului.
Elemente obligatorii şi facultative pentru etichetare:
Vinurile cu Denumirea de Origine COTEŞTI pot fi imbuteliate in recipiente a căror capacitate nu depăşeste 60 litri, din sticlă sau orice alt ambalaj folosit in industria alimentară pentru imbutelierea lichidelor.
Ambalarea colectivă se va face după caz in cutii de carton şi/sau prin infoliere/baxare sau orice altă metodă utilizată in practica internaţională.
Atunci cand produsul este comercializat in ambalaje colective care se vand ca un produs in sine (fără ca pe ambalajul ce intră in contact direct cu vinul să poarte menţiunile obligatorii folosite in etichetare- e.g. – Bag in Box), ambalajul exterior in care este ambalat produsul trebuie să prezinte toate menţiunile obligatorii impuse de legislaţia in vigoare.
Pentru corecta informare a cumpărătorilor, in etichetarea produselor se vor menţiona elementele obligatorii şi după caz, funcţie de alegerea producătorului, menţiunile facultative specificate mai jos, precum şi orice alte mentiuni dacă acestea nu contravin bunelor practici şi nu sunt de natură inşelătoare cu privire la calităţile produsului.
Funcţie de practicile utilizate in realizarea produselor vinicole ce poartă Denumirea de Origine COTEŞTI, producatorul poate insera in descrierea produselor sintagme care fac trimiteri la numele unei tehnologii, a unor echipamente tehnologice sau a unor procedee şi practici oenologice permise.
In etichetare, menţionarea denumirii de origine se poate face in una dintre urmatoarele modalităţi:
Menţionarea treptei de calitate/menţiunea tradiţională a produsului vinicol insoţită exclusiv de numele denumirii de origine COTEŞTI;
Menţiunea tradiţională - treapta de calitate a produsului vinicol insoţită exclusiv de numele denumirii de origine COTEŞTI
atunci cand respectivul produs vinicol provine din struguri recoltaţi in arealul delimitat al Podgoriei COTEŞTI.
La denumirea de origine menţionată anterior, se pot adauga după caz, una dintre denumirile plaiurilor viticole: BUDEŞTI, URECHEŞTI, POPEŞTI, CANDEŞTI, CARLIGELE, VARTEŞCOIU, FARAOANELE, TAMBOEŞTI, GREBĂNU, CAMPINEANCA
cu condiţia ca strugurii să provină in proportie de minim 85% din centrul viticol sau plaiul respectiv
Pentru produsele vinicole ce fac obiectul livrarilor intracomunitare sau a exportului, este obbligatorie folosirea in etichetare a treptei de calitate insoţită exclusiv de numele denumirii de origine „COTEŞTI”.
In tabelul de mai jos, se regăsec indicaţiile obligatorii ce trebuie utilizate in etichetarea produselor vinicole ce poartă Denumirea de Origine COTEŞTI şi in egală măsură se stipulează elementele obligatorii şi/sau facultative ce pot fi folosite in etichetare, funcţie de alegerea producatorului/imbuteliatorului, astfel:
Elemente/ Menţiuni obligatorii
Acestea trebuie să apara în acelaşi câmpvizual:
Vin cu denumirea de origine controlată „PANCIU” - cu indicarea menti unii tradiţionale DOC-CMD, DOC-CT, abreviată sau nu
Volumul nominal al recipientului in care este imbuteliat produsul
Volum nominal mai mare de 100 CL – inălţimea caracterelor de 5 mm; Volum nominal mai mic sau egal cu 100 CL şi mai mare de 20 CL – inălţimea caracterelor de 3 mm; volum nominal mai mic de 20 CL – inălţimea caracterelor de 2 mm.
Tăria alcoolică dobandită in volume
Numărul lotului sau data de imbuteliere
Tipul produsului (sec, demisec, demidulce sau dulce)
Menţiunea conţine sulfiţi
Numele şi adresa imbuteliatorului
Sintagma „ Produs in Romania”
Numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)
Elemente facoltative:
Culoarea vinului (alb, rose sau roşu)
Anul de recoltă
Numele unuia sau a mai multor soiuri de viţă de vie – atunci cand se menţionează mai mult de trei soiuri, dimensiunea caracterelor este de maxim 3 mm şi menţionarea se face in afara campului vizual destinat indicaţiilor obligatorii.
Menţiunea „fermentat/maturat in barique” sau „fermentat/maturat in prezenţa aşchiilor de stejar”
Distincţii acordate – numai pentru lotul in cauză
Marca comercială
Indicaţii privind metode sau mijloace utilizate la elaborarea produsului; indicarea simbolurilor comunitare;, alte menţiuni pe care producătorul le consideră necesare
Codul de bare al produsului
Alte menţiuni:
vin tanăr, vin vechi, vin de colecţie, reserve, special reserve, VINOTECĂ, OENOTECĂ.etc.
Menţiuni privind imbutelierea „la castel”, „podgorie”, „proprietate”, etc.
VI. PRACTICI ŞI TRATAMENTE OENOLOGICE
a) Limite de îmbogăţire:
A. 1. Dacă este necesar, din cauza condiţiilor climatice este permisă mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice naturale a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat incă in fermentaţie şi a vinului obţinut din soiurile nobile de vin existente in plantaţiile incadrate in arealul delimitat al denumirii de origine „COTEŞTI”.
2. Creşterea tăriei alcoolice naturale nu se admite decat dacă tăria alcoolică naturală in volume a produsului vinicol supus imbogăţirii este de minim 7,50% vol in zona CI.
3. Creşterea tăriei alcoolice naturale in volume se realizează prin procedeele menţionate mai jos, şi nu poate depăşi pentru produsele cu denumirea de origine „COTEŞTI”, limita de 1,50% vol.
In anii cu condiţii climatice defavorabile, la cererea producătorilor, in baza aprobării date de către O.N.V.P.V., se poate aproba depăşirea limitei enunţate anterior cu 0,50% vol.
B. 1. Creşterea tăriei alcoolice naturale se poate realiza:
in cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului nou aflat incă in fermentaţie, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat;
in cazul mustului de struguri, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv prin osmoză inversă;
in cazul vinului, numai prin concentrare parţială la rece
2. Procedeele de imbogăţire mentionate anterior, se exclud reciproc in cazurile in care vinul sau mustul de struguri este imbogăţit cu must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat şi se plăteşte un ajutor financiar pentru aplicarea acestei practici.
3. Imbogăţtirea se poate face cu must concentrat sau must concentarat rectificat. Aceasta se va consemna in regsitrele de practici şi tratamente;
4. Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri proaspeţi presaţi, de must de struguri, de must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat incă in fermentaţie cu mai mult de 6,50% vol.
5. Concentrarea mustului de struguri sau a vinului prin procedeele mentionate la punctul 1:
nu poate avea ca efect reducerea volumului iniţial cu mai mult de 20%;
fără a aduce atingere secţiunii A punctul 2 (care trateaza imbogăţirea), nu poate spori tăria alcoolică naturală a acestor produse cu mai mult de 2,00% vol.
6. Tăria alcoolică totală a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat incă in fermentaţie sau a vinului nu poate depăşi, prin procederle menţionate la punctele 1 si 5, mai mult de 12,50% vol.(in zona CI).
Vinul produs in arealul delimitat pentru denumirea de origine „COTEŞTI” are, după aplicarea procedeelor de imbogăţire, o tărie alcoolică dobandită de minimum 9,00% vol.
Tăria alcoolică totală admisă pentru vinurile ce poartă denumirea de origine COTEŞTI, obţinute prin cupajarea cu vinuri ce au fost supuse imbogăţirii nu poate depăşi limita maximă de Alc. 15,00% vol.
c) Acidifiere şi dezacidifiere
1. Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat incă in fermentaţie şi vinul pot face obiectul :
a) dezacidifierii
b) unei acidificări si al unei dezacidificări – fără insă a aduce atingere urmatoarelor:
Acidifierea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat incă in fermentaţie se poate face doar pană la limita maximă de1,50 g/l, exprimată in acid tartric, sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidifierea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată in acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru, cu condiţia ca aciditatea totală a produselor astfel supuse acidifierii să fie de minim 3,50 grame/litru.
Dezacidifierea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată in acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.
Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidifieri parţiale.
Acidifierea şi imbogăţirea (in afara cazurilor de derogare) precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
d)Proceduri privind îmbogăţirea, acidifierea şi dezacidifierea
1)Imbogăţirea, acidifierea şi dezacidifierea (cu excepţia acidifierii şi dezacidifierii vinurilor) nu sunt autorizate decat dacă se efectuează in timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat incă in fermentare in vin sau in orice altă băutură destinată consumului uman direct, cu excepţia vinului spumant sau a vinului spumos din arealul delimitat al denumirii de origine din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi ;
2)Concentrarea vinurilor trebuie să aibă loc in arealul delimitat al denumirii de origine din care au fost recoltaţi strugurii ;
3)Acidifierea şi dezacidifierea vinurilor nu poate avea loc decat in centre de vinificare din arealul delimitat al denumirii de origine din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi, sau in arealele invecinate acestuia, asa cum au fost definite acestea in prezentul caiet de sarcini;
4)Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, imbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi inscrise in registrele de evidenţă şi in documentele de transport in baza cărora circulă produsele astfel tratate ;
5)Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai inainte de 1 ianuarie in arealul delimitat pentru această denumire de origine şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.
6)Concentrarea prin răcire, acidifierea şi dezacidifierea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului viticol.
e) Îndulcirea
Indulcirea este o practica permisă doar prin utilizarea unuia sau a mai multora dintre produsele astfel enumerate: must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat.
Tăria alcoolică totală in volume a vinurilor in cauză nu poate fi crescută cu mai mult de 4,00% vol.
Indulcirea vinurilor se poate face numai in faza de producţie sau de comercializare iin vrac a vinurilor.
Pentru efectuarea indulcirii, se vor respecta urmatoarele reguli:
operaţiunea trebuie menţionată in registrele de practici şi tratamente;
indulcirea se poate realiza prin adaugarea de:
1. must de struguri avand maxim aceeaşi tărie alcoolică totală in volume ca şi vinul respectiv, dacă strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou in fermentaţie, vinul din care se poate obţine vin de masă sau insuşi vinul de masa au facut obiectul imbogăţirii;
2. must de struguri, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, sub condiţia ca prin aplicarea acestei practici să nu se mărească tăria alcoolică totală a vinurilor cu mai mult de 2,00% vol, dacă produsele menţionate la aliniatul precedent nu au făcut obiectul imbogăţirii.
Indulcirea se poate realiza doar in interiorul arealului geografic delimitat al denumirii de origine pe care o poartă produsul sau intr-o zonă invecinată acesteia şi se poate face doar cu respectarea condiţiilor şi a limitelor prevăzute in prezentul caiet de sarcini.
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Inainte de recoltare se evaluează starea fito-sanitară a planţatiilor aflate in exploatarea directă a producatorului, gradul de coacere al strugurilor, acumularea de zaharuri şi starea de sănatate a strugurilor.
Simultan se face şi evaluarea cantităţilor estimative ce se vor recolta, stabilindu-se programul de recoltare şi de vinificaţie.
Recepţia calitativă a strugurilor se finalizează la intrarea lor in centrul de vinificaţie in care se face procesarea acestora, prin:
1. determinarea exactă a cantităţii de struguri recepţionate (prin cantărire) ;
2. determinarea concentraţiei de zahăr a fiecarei incărcături;
3. evaluarea stării de sănătate a strugurilor;
4. după caz, eliminarea impurităţilor fizice (struguri aparţinand altor soiuri, frunze, lăstari, etc)
Funcţie de produsul vinicol ce se doreşte a fi obţinut se face procesarea fiecarui soi de struguri, sau după caz a amestecului de struguri;
Achizitionarea de struguri de vin de la viticultorii particulari, se va face cu respectarea legislaţiei in vigoare.
Strugurii provenind din achiziţii se vor analiza calitativ fie prin evaluarea plantaţiei inainte de recoltare prin delegaţii numiţi in aceast sens de către producător, fie la momentul recepţiei la centrul de vinificaţie, respectand aceleaşi reguli ca cele folosite pentru producţia proprie de struguri.
In anii climaterici nefavorabili, se admite o concentraţie minimă in zahăr a strugurilor diminuată cu 8,50 g/litru.
VIII. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PLANTAŢIILOR
densitatea medie a plantaţiei –3.000 butuci/Ha
incărcătura de rod: se va stabili de către producator funcţie de: soi, densitatea plantaţiei, fertilitatea solului, resursele helio-termice şi pluviometrice şi nu in ultimul rand funcţie de destinaţia producţiei
forma de conducere: cea aleasa de către producator, funcţie de soi, condiţiile pedo-climatice
irigare – acolo unde conditiile pedo-climatice o impun, există şi se va continua infiinţarea unor sisteme de irigare prin picătură, utilizarea acestora urmand a se face astfel incat prin această practică să nu fie afectată negativ calitatea strugurilor;
fertilizare – se va face cu produse de natură organică sau prin fertilizare chimică in limita menţinerii unui nivel optim de nutrienţi pentru plantaţia in cauză ţinandu-se cont de rezerva din sol;
IX. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE VINIFICAŢIEI
A. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ROŞII
Inainte de zdrobirea şi dezciorchinarea strugurilor se face o sulfitare a strugurilor, dozele urmand a fi stabilite după caz.
Ulterior, fazele procesului de vinificaţie rezidă in: dezciorchinarea (aceasta nu este obligatorie şi recomandată), zdrobirea strugurilor, macerarea/fermentarea pe boştină in roto vinificatoare sau in autovinificatoare cu adaos de enzime pectolitice de extracţie, urmată de scurgerea mustului ravac şi fermentarea acestora in recipienţi de stocare pană la obţinerea produselor vinicole dorite.
Ulterior se face presarea mustuielii in vederea obţinerii vinurilor de presă.
Acestea se evaluează fizico-chimic şi organoleptic in vederea alegerii destinaţiei de producţie pentru fiecare vin de presă astfel obţinut.
Pentru obţinerea vinurilor roşii seci vinul se menţine pe depozitul de drojdie fără sulfitare, pană la declanşarea şi finalizarea fermentaţiei malolactice. Ulterior se face separarea prin pritoc, asigurand protecţia cu anhidridă sulforoasă .
In cazul obţinerii vinurilor roşii cu rest de zahar, se va trage vinul de pe depozitul de drojdie, se va asigura sistarea fermentaţiei alcoolice prin orice procedeu permis, obţinand astfel restul de zahăr necesar pentru tipul de vin dorit. Restul fazelor de vinificaţie sunt similare cu cele descrise pentru vinurile roşii seci.
B. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ROSE
Se aplică aceeaşi tehnologie de mai sus, cu menţiunea că se scurtează perioada de maceraţie, in funcţie de intensitatea colorantă urmărită pentru produsul vinicol respectiv.
C. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ALBE
După descărcarea strugurilor in buncăr se face o sulfitare a strugurilor, dozele urmand a fi stabilite după caz. Ulterior, fazele procesului de vinificaţie rezidă in: dezciorchinarea (aceasta nu este obligatorie, ci recomandată), zdrobirea strugurilor, separarea mustului ravac de mustul de presa , urmată de deburbarea şi stocarea acestora in recipienţii de fermentare.
La vinurile albe seci se menţine vinul in contact cu depozitul de drojdie pentru a se realiza autoliza drojdiilor, urmată de efectuarea pritocului şi de administrarea de anhidrida sulfuroasa in vederea realizării protecţiei vinului.
La vinurile albe cu rest de zahar se va trage vinul de pe depozitul de drojdie, se va asigura sistarea fermentaţiei alcoolice pin orice procedeu admis, obţinand astfel restul de zahăr necesar pentru tipul de vin dorit.
Ulterior, atat pentru vinurile seci cat şi pentru cele cu rest de zahăr, se efectuează după caz, clarificarea vinurilor rezultate şi separarea acestora de depozitul astfel format.
Pentru obţinerea vinurilor aromate şi semiaromate se face maceraţie pe boştină, cu adaos de enzime pectolitice pentru extragerea aromelor.
Se pot obţine vinuri albe prin vinificarea in alb a strugurilor negri. Vinurile astfel rezultate pot intra in cupaje cu alte vinuri albe sau pot fi puse in consum direct ca atare.
D. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE PENTRU VINURI SPUMANTE, PETIANTE, PERLANTE, ETC.
Producerea şi comercializarea altor produse vinicole purtatoare ale denumirii de origine “COTEŞTI” se va face ţinand cont de reglementările legale specifice, atat pentru materiile prime cat şi pentru restul ingredientelor utilizate in elaborarea produsului finit, se vor respecta regulile de igienă ale spaţiilor şi echipamentelor utilizate precum şi metodele de analiză agreeate pentru determinarea parametrilor fizicochimici ai acestor produse. Pentru determinarea parametrilor organoleptici se vor respecta aceleaşi proceduri ca cele definite pentru vinurile liniştite, selectand după natura produsului supus analizei care sunt parametrii relevanţi pentru certificarea categoriei de calitate ai produsului.
Pentru toate categoriile de vinuri şi produse vinicole cu denumirea de origine “COTEŞTI”, se are in vedere monitorizarea următorilor parametri:
respectarea coroborată a prevederilor legale in vigoare cu privire la limitele parametrilor fizico-chimici ai produselor vinicole;
temperatura de fermentaţie;
bunul mers al fermentaţiei alcoolice şi după caz a fermentaţiei malolactice;
igiena utilajelor şi a spaţiilor de depozitare precum şi a centrelor de vinificaţie;
Depozitarea vinurilor şi a produselor vinicole este permisă in orice tip de recipient care intruneşte condţtiile de igienă şi siguranţă alimentară.
Este admisă maturarea produselor vinicole in recipienţi din lemn de stejar (budane, butoaie, barique-uri), precum şi administrarea de chips-uri de stejar in vederea extragerii de tanini.
Tratamentele, corecţiile de compoziţie ale musturilor şi vinurilor, precum şi restul practicilor se fac cu respectarea prevederilor din legislaţia naţională şi regulamentele europene in vigoare in materie, iar acolo unde legea nu distinge, aceastea se fac cu respectarea tehnicilor şi metodelor tradiţionale utilizate de către producători, fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor legale.
Alte elemente ce guvernează producerea, depozitarea şi comercializarea acestor produse vinicole se vor regăsi detailat in anexa specifică produsului, ataşată prezentului caiet de sarcini.
E. TEHNOLOGIA DE PRODUCERE A DISTILATELOR DE VIN/VINARSURILOR
Pentru obţinerea distilatelor de vin, este recomandată vinificarea strugurilor cu aciditate ridicată şi
potenţial alcoolic redus, in special din soiurile:
ALIGOTE, FETEASCĂ REGALĂ, PLĂVAIE, GALBENĂ DE ODOBEŞTI, BĂBEASCĂ GRI, etc.,
fără insă a limita lista la soiurile descrise mai sus.
Este admisă in egală măsură distilarea vinurilor provenite din amestec de soiuri.
Distilarea se va face in instalaţii tip Charente, prin dubla distilare la foc direct, cu separarea frunţilor şi a cozilor.
Pentru depozitare şi invechire, distilatele se vor păstra in butoaie de lemn de stejar cu capacităţi intre 400 si 650 de litri, ce vor fi depozitate in crame de invechire unde se va asigura climatul necessari pentru derularea acestui proces. Funcţie de vechimea distilatelor folosite la produsul finit, aceastea vor purta menţiunile:
V( Vechi- minim un an vechime),
V.S.- Very Special – minim 3 ani vechime,
V.S.O.P.- Very Special Old Pale – minim 5 ani vechime şi
X.O. – Extra Old – minim 7 ani vechime. Utilizarea
stelelor sau a altor insemne grafice pentru a se arăta vechimea distilatelor, este permisă doar in situaţia in care acestea arată prin numarare – vechimea minima cerută de lege pentru fiecare treaptă descrisă anterior.
Pentru a se permite utilizarea in etichetare a menţiunii tradiţionale VINARS cu Denumirea de Origine Controlata VRANCEA – insoţită după caz de sintagma COTEŞTI, materia primă utilizată la obţinerea distilatelor trebuie să provină integral din arealul delimitat al denumirii de origine, invechirea, maturarea şi imbutelierea produsului trebuie să se realizeze exclusiv in cadrul arealului aferent denumirii de origine VRANCEA.
Tăria minimă admisă la punerea in consum a acestor produse este cea indicată expres in Regulamentele Europene in vigoare la data producerii şi/sau a punerii in consum a acestora.
Alte elemente definitorii in ceea ce priveşte obţinerea acestor produse se vor regăsi in anexa la prezentul caiet de sarcini.
X. VINURILE CU DENUMIREA DE ORIGINE CONTROLATĂ “COTEŞTI” OBŢINUTE PRIN CUPAJARE
In cazul vinurilor ce poartă denumirea de origine controlată “COTEŞTI”, obţinute prin cupajare, se respectă urmatoarele reguli:
cupajarea este practică oenologică prin care se amestecă diferite categorii de musturi sau vinuri care provin exclusiv din carul arealului delimitat aferent denumirii de origine in cauză :
diferitele categorii de musturi sau vinuri ce intră in cupaj pot fi diferite ca: soi de viţă de vie şi an de recoltă;
Sunt considerate diferite categorii de musturi sau vinuri:
1. vinul roşu, vinul alb şi musturile adecvate obţinerii unuia dintre vinurile enumerate anterior;
2. in cadrul acestui capitol, vinul rose este considerat vin roşu.
3. strugurii nobili de vin pot fi vinificaţi distinct pentru obţinerea vinurilor albe, a vinurilor rose sau a vinurilor roşii. Procesatorul va stabili ce vin sau ce produs vinicol intenţionează să producă şi care este tehnologia adecvată pentru realizarea produsului dorit.
Pentru obţinerea prin cupajare a unor vinuri şi/sau a produselor vinicole, cupajarea/amestecul poate avea loc astfel:
a. amestecarea strugurilor inainte de zdrobire şi dezciorchinare;
b. amestecarea musturilor şi/sau vinurilor aflate in fermentaţie;
c. amestecarea musturilor şi/sau vinurilor după finalizarea fermentaţiei;
Cupajarea produselor vinicole poate să se deruleze in orice perioada a anului.
Pentru obţinerea vinurilor cu denumirea de origine “ COTEŞTI”, sunt admise urmatoarele cupaje:
cupajarea musturilor şi/sau vinurilor din soiuri diferite şi/sau ani de recoltă diferiţi, sub condiţia ca:
pentru vinul rezultat a cărui denumire de soi este menţionată in etichetare, să provină in proporţie de 100% din soiurile menţionate;
atunci cand vinul ce poartă denumirea de origine “COTEŞTI” este obţinut prin cupajarea mai multor soiuri de musturi şi/sau vinuri provenite din arealul delimitat al respectivei denumiri de origine – in etichetarea produsului vinicol ce se pune in consum, se va putea menţiona “Vin cu Denumirea de origine “COTEŞTI” insoţită sau nu de numele soiurilor intrate in cupaj, in ordinea descrescătoare a ponderii acestora in produsul rezultat;
in cazul in care vinul este comercializat sub denumirea unui singur soi de struguri, acesta trebuie să conţină in proportie de minim 85% vin din soiul astfel menţionat.
Este permisă şi obţinerea de vinuri cu Denumirea de Origine COTEŞTI fără ca acestea să poarte denumirea soiului/soiurilor de struguri din care provine;
vinul rezultat din cupajarea a două sau mai multe musturi sau vinuri cu ani de recolta diferiţi, trebuie ca vinul rezultat să provină in proporţie de minim 85% din anul de recolta menţionat in etichetare;
atunci cand vinul este obţinut prin cupajarea a două sau mai multe vinuri ce provin din ani de recolta diferiţi şi nu se respectă proporţia descrisă anterior, vinul se va comercializa fără indicarea anului de recoltă in etichetare;
este permisă folosirea in cupaje a musturilor şi a vinurilor concentrate.
in situaţia in care la cupajare se utilizează must concentrat sau must concentrat rectificat, ponderea acestuia se adaugă la cea a produsului vinicol cu ponderea majoritară pentru aplicarea regulilor de etichetare privitoare la indicarea soiului.
este admisă cupajarea musturilor şi/sau a vinurilor albe cu musturi şi/sau vinuri obţinute prin vinificarea in alb a strugurilor negri, pentru obţinerea unui vin alb.
obţinerea vinurilor rose din struguri negri se va face prin vinificarea in rose a acestora, in limitele şi cu tehnologia aleasa de către vinificator;
In situatia in care la cupajare se utilizează must concentrat rectificat, ponderea acestuia se adaugă la cea a produsului vinicol cu ponderea majoritară pentru aplicarea regulilor de etichetare privitoare la indicarea soiului.
Este admisă cupajarea musturilor şi/sau a vinurilor albe cu musturi şi/sau vinuri obţinute prin vinificarea in alb a strugurilor roşii, pentru obţinerea unui vin alb.
Nu sunt permise pentru obţinerea vinurilor cu denumirea de Origine COTEŞTI:
cupajarea pe teritoriul Romaniei a unui vin originar dintr-o ţară terţă cu un vin din cadrul UE;
cupajarea pe teritoriul Romaniei a vinurilor originare din ţări terţe;
cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii
Nu este considerată cupajare:
adaugarea de must concentrat, must concentrat rectificat in vederea efectuării practicilor oenologice permise.
Mustul concentrat utilizat in producerea vinurilor cu denumire de origine controlata COTEŞTI, trebuie să provină din soiul şi din arealul demimitat al denumirii de origine respective in cazul in care vinul obţinut se va valorifica sub denumirea unui singur soi. In cazul in care vinul obţinut este produs din struguri aparţinand mai multor soiuri de viţă de vie, mustul concentrat utilizat trebuie să provină din unul dintre soiurile utilizate in cupaj.
Pentru utilizarea mustului concentrat rectificat in obţinerea vinurilor şi a produselor vinicole cu denumire de origine controlata nu este obligatoriu ca acesta să provină din soiul/soiurile utilizate in produs şi nu este obligatoriu nici ca acesta să fie obţinut din strugurii recoltaţi din arealul delimitat al denumirii de origine pe care o poartă vinul.
XI. PRINCIPALELE CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE PRODUSELOR VINICOLE CE POARTĂ DENUMIREA DE ORIGINE “COTEŞTI”
A. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE
a) Examinarea vizuală:
după caz, se vor urmări următoarele elemente: limpiditatea, fluiditatea, meniscul, degajarea CO2, spumarea, perlarea, culoarea, defectele;
b) Aprecierea olfactivă directă şi retronazală:
după caz, se vor urmări următoarele elelmente: aroma, buchet, intensitate, persistenţa, defecte de miros;
c) Senzaţia gustativă:
intensitate, persistenţa, savoare, astringenţă, catifelare, corpolenţa, extractivitate, onctuozitate defecte
Rezultatele analizei organoleptice se vor consemna de către Comisia de Degustare in Fişa de Degustare.
Cracterizarea vinurilor este realizata in Anexa la Caietul de Sarcini.
B. PARAMETRII FIZICO- CHIMICI
Parametrii fizico-chimici ce se vor urmări cu prioritate de către Comisia de Degustare, sunt: extractul sec nereducător, aciditatea volatilă, conţinutul de dioxid de sulf total, conţinutul de zaharuri şi incadrarea vinului in tipul de vin descris prin etichetare;
Parametrii fizico-chimici ce nu au fost enumeraţi anterior trebuie să respecte limitele descrise in legislativa comunitară in vigoare in materie, răspunderea pentru eventualele neconformităţi fiind in sarcina producătorului.
C. ALTE ASPECTE
La cererea scrisă a producătorilor, pentru a fi puse in consum direct, vinurile ce poartă denumirea de origine “COTEŞTI”, vor fi analizate pe loturi, atat d.p.d.v. organoleptic cat şi fizico-chimic, de către Comisia de Degustare.
Pentru produsele vinicole ce poartă denumirea de origine “COTEŞTI”, dat fiind numărul mare de producători viti-vinicoli, Comisia de Degustare este formată din 5(cinci) membri, astfel:
un reprezentant al O.N.V.P.V.,
un reprezentant al A.D.A.R
trei reprezentanti ai producătorilor din arealul delimitat al denumirii de origine.
Criteriile de selecţie pentru reprezentanţii producătorilor şi regulile de evaluare ale produselor, se vor stabili de către Asociaţia de Producători.
Reprezentanţii A.D.A.R. şi O.N.V.P.V. vor fi selectaţi anual de către reprezentanţii asociaţiei de producători, din lista de experţi ce va fi publicată de către cele două instituţii pe site-ul acestora.
Pentru fiecare vin degustat se va redacta o fişă de degustare şi la final pentru toate probele se va intocmi un proces verbal de degustare in care se vor inscrie doar concluziile: ADMIS sau RESPINS. Pentru vinurile respinse se vor indica succint motivele.
Eventualele contestaţii, se vor remite spre soluţionare la Comisia de Soluţionarea a Contestaţiilor din cadrul O.N.V.P.V.
Vinurile admise ca urmare a procedurii de degustare, vor primi Certificatul de atestare a dreptului de comercializare. Vinurile care au fost declarate respinse, ca urmare a degustării, nu sunt indreptăţite să poarte denumirea de origine “ COTEŞTI”.
XII. PRINCIPALELE CONDIŢII DE COMERCIALIZARE ŞI ETICHETARE
Produsele vinicole ce poartă denumirea de origine “ COTEŞTI”, trebuie să respecte următoarele condiţii:
Îmbutelierea
produselor vinicole se va face in orice recipient utilizat in acest scop pe piaţa Comunităţii Europene la data punerii lor in consum. Capacitea nominală a acestor recipiente este de maxim 60 de litri.
Operaţiunea de imbuteliere se va realiza in cadrul secţiilor de imbuteliere a căror funcţionare a fost autorizată.
Este admisă vânzarea în vrac
a vinurilor şi a produselor vinicole ce poartă denumirea de origine “COTEŞTI”, astfel:
1. pentru comercializarea strugurilor, producătorul va elibera la fiecare transport o filă din Carnetul de Viticultor;
2. pentru comercializarea vinurilor şi a produselor vinicole producătorul va completa documentele de insoţire ale mărfii aşa cum sunt acestea stipulate in legislaţia in vigoare in materie la data livrării produsului.
3. Vinurile şi produsele vinicole comercializate in vrac, vor putea fi la randul lor comercializate mai departe in vrac sau imbuteliate, dar pentru ca acestea să poarte in continuare denumirea de origine “COTEŞTI”, este necesar ca Asociaţia de Producători din care provine vinul să-şi dea in scris acordul de utilizare. Acest acord se poate acorda numai in baza unui document scris prin care părţile convin la respectarea unor condiţii de calitate care să nu prejudicieze imaginea produselor ce poartă denumirea de origine “COTEŞTI”.
Analizele de laborator
pentru evaluarea parametrilor fizico-chimici ai vinurilor şi a produselor vinicole ce poartă această denumire de origine, analizele se vor efectua de către laboratoarele autorizate şi/sau de către cele Certificate RENAR pentru aceste tipuri de determinări.
Rezultatul acestor analize se va consemna in Buletine de Analiză, emise pentru fiecare lot de produse.
Produsele se vor pune in consum direct insoţite de buletin de analiză şi/sau Declaraţie de Conformitate, eliberate de către producător/imbuteliator către primul comerciant.
Determinarile fizico-chimice
obligatorii pentru probele de vin cu Denumirea de Origine “COTEŞTI” sunt:
tăria alcoolică totală şi tăria alcoolică dobandită
zaharuri totale, exprimate ca glucoză şi fructoză
aciditate volatilă şi aciditate totală
dioxid de sulf total
dioxid de carbon (vinuri petiante şi spumante suprapresiune in bari la 20°C)
Etichetarea
Toate vinurile şi produsele vinicole imbuteliate, ce poartă denumirea de origine “ COTEŞTI”, trebuie să respecte prevederile legislaţiei comunitare in vigoare in materie, in speţă să utilizeze toate elementele/menţiunile obligatorii in etichetare – acestea trebuie să fie iterate in acelaşi camp vizual; elementele/menţiunile facultative, pot fi utilizate funcţie de decizia imbuteliatorului/producătorului.
Prin etichetare se inţelege ansamblul tuturor menţiunilor/desenelor ce se utilizează pentru distinctivitatea produsului, indiferent de modalitatea şi locul in care acestea apar pe produs.
XIII. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru autorizarea plantaţiilor şi respectiv pentru certificarea vinurilor cu denumirea de origine „COTEŞTI” este
Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial al acesteia.
O.N.V.P.V. realizează la cererea producătorilor, următoarele:
a).Inspectarea plantaţiilor de vie şi emiterea Autorizaţiilor pentru plantaţiile producătoare de struguri DOC;
b). Controlul vinurilor supuse certificării prin comisiile de degustare instituite, şi emiterea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare a produselor vinicole ce poartă denumirea de origine COTEŞTI;
c). Aprobă efectuarea unor faze ale procesului tehnologic in afara arealului in cazurile speciale;
d). Verifică produsele purtătoare ale denumirii de origine după data punerii lor in consum şi după caz, poate efectua declasarea acestora astfel:
produsul a suferit faţă de momentul acordării certificării, deprecieri pe durata depozitării, transportului sau a păstrării acestuia in locaţiile de vanzare, caz in care produsele depistate sunt restrase de la comercializare şi declasate in treapta de calitate inferioară, fără ca prin aceasta insă produsul să fie considerat impropriu consumului uman direct;
produsul nu corespunde caracteristicilor fizico-chimice şi organoleptice pentru consum direct ca urmare a unor practici şi tratamente interzise sau ale căror limite se abat de la limitele stabilite de lege, caz in care produsele sunt declasate, putand fi utilizate doar la producerea distilatelor de vin sau a oţetului;
e). Eliberează la cererea producătorului insemnele de certificare pentru produsele viti-vinicole ce poartă denumirea de origine COTEŞTI in limita cantităţilor pentru care a acordat certificarea. Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală şi dobandită, exprimate in % vol.;
zaharuri totale, exprimate prin suma fructoză + glucoză;
aciditate totală, exprimată in g/l acid tartric;
aciditate volatilă, exprimată in g/l acid acetic;
dioxid de sulf total, exprimat in mg/l.
b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor senzoriale, (aspect, culoare, gust, miros )
c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:
eşantionare ,
control sistematic in toate fazele de producţie.
In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (O.N.V.P.V.) verifică:
Conformitatea produsului destinat consumului uman in raport de specificaţiile descrise in prezentul caiet de sarcini, fapt pentru care poate preleva mostre de produs imbuteliat atit din depozitele de produse finite ale imbuteliatorului cat şi din rafturile comercianţilor;
Controalele autorităţii se realizează, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor;
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant indreptăţit conf. Art. 37 din Reg. UE nr. 479/2008, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată “COTEŞTI”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică dar si de ori de cate ori consideră că modificările solicitate sunt relevante pentru o corectă gestionare a potenţialului viti-vinicol.
Modificările efectuate asupra caietului de sarcini devin de plin drept in termen de 30 de zile calendaristice de la data notificării acestora in scris către O.N.V.P.V., fără a mai fi necesară indeplinirea altor formalităţi de către solicitant.
XIV – DECLASAREA PRODUSELOR VINICOLE CE POARTĂ DENUMIREA DE ORIGINE COTEŞTI
Producătorul poate face declasarea vinurilor şi a produselor vinicole ce poartă denumirea COTEŞTI, in orice fază a procesului de producţie.
O.N.V.P.V. poate ca urmare a controalelor efectuate pe piaţă să dispună declasarea produselor vinicole ce poartă denumirea COTEŞTI, după data punerii lor in consum direct, in situaţiile descrise mai sus la Cap.XIII pct.d.
In această situaţie, autoritatea este obligată să comunice in scris producătorului/imbuteliatorului, observaţiile cu privire la mostrele de produs prelevate şi in cazul in care acestea nu sunt contestate sau in cazul finalizării contestaţiei in favoarea ONVPV poate emite decizia de declasare pentru vinurile din lotul de imbuteliere respectiv, in limita cantităţilor depreciate, fără insă ca această decizie să afecteze lotul de vin existent in cramă – cel din care s-a efectuat
imbutelierea – excepţie situaţia in care se dovedeşte ca acel lot prezintă in sine deprecieri de aceeaşi natură şi care nu indreptăţesc produsul la purtatea denumirii de origine, caz in care vinul va fi declasat după caz in vin cu Indicaţie Geografică sau vin de masă.
Declasarea vinurilor se poate face in temeiul următoarelor considerente rezultate ca urmare a controlului:
Vinul a suferit alterări calitative;
Vinul a fost supus unor practici şi/sau tratamente neautorizate pentru această categorie de produs.
ANEXA
Caracteristici organoleptice
Fetească albă
vinuri albe, fine, neutrale din punct de vedere aromatic, pot dezvolta prin fermentarea la temperaturi scăzute arome de fermentaţie care ii conferă o savoare remarcabilă
Fetească regală
este un vin alb, sprinţar şi odihnitor cu o aromă delicată de mere şi cu note florale
Galbenă de Odobeşti
vin obţinut din soi autohton, din care se obţine un vin alb cu aromă delicată, un vin cu potenţial alcoolic redus, un vin prietenos
Tămâioasa românească
soi din care se oţin in mod special vinuri dulci; un vin care poate rivaliza cu vinurile de Sauternes, cu o bogăţie aromatică a acestuia este incredibilă atat in primii ani de viaţă cand dominantă este aroma trandafirilor de dulceaţă dar şi după o perioadă de invechire cand aroma se imbogăţeşte cu nuanţe de mosc, de stafide, de miere de albine şi
condimente;
Şarba
vin aromat, in care regăsim note citrice şi ierbale ce-i conferă vioiciunea şi prospeţimea unuia dintre părinţi Riesling şi delicateţea aromelor florale trandafir, busuioc, moştenite de la al doilea părinte Tămaioasa romanească
Frâncuşa
vinuri cu tării ponderate şi caracter neutral, curate şi simple
Crâmpoşia
un soi care abia in ultimii ani, se ridică la inălţimea promisiunilor pe care acesta varietate le face, cu o culoare alb-gălbuie, cu nuanţe verzui ci o cu aromă discretă de fructe proaspete
Riesling
funcţie de factorii ce influenţează calitatea vinului, se obţin toate tipurile de vin (seci, demiseci, demidulci şi dulci), iar paleta aromatică este incredibilă, deşi in esenţă acesta este considerat a fi neutral din punct de vedere gustativ.
Sauvignon
Vinurile obţinute din acest soi sunt in genere seci, cu aciditate medie sau ridicată şi cu o pronunţată amprentă de prospeţime.
Varietate semiaromată, paletă aromatică vastă incepand de la pronunţate nuanţe ierbale pană la arome dulcege de fructe tropicale; aroma cea mai frecventă este cea a florilor de viţă de vie.
Chardonnay
vinul rezultat imbracă nuanţe aromatice diferite de la vinuri clare, neutrale, sau vinuri cu aromă de unt mergand pană la obţinerea unor arome tropicale.
Datorită acidităţii sale vinul este o materie primă de foarte bună calitate pentru producerea spumantelor.
Fetească neagră
vinul este obtinut din soi autohton, cunoscut şi sub alte denumiri: Păsărească Neagră şi Schwartze Madchentraube. Vinificarea in sec accentuează caracterul sobru şi forţa soiului in timp ce vinificarea in demisec şi demidulce accentuează aroma specifică soiului – aroma prunelor uscate la soare.
O culoare absolut particulară a vinului tanăr roşu violet
Băbească neagră
vinul obtinut dintr-un străvechi soi de struguri romanesc, specific Podgoriilor din Moldova.
Vinurile obţinute sunt in general vinuri cu un potenţial alcoolic de 10-11% vol
Cabernet Sauvignon
supranumit şi “ Regele vinurilor roşii”, vinul obţinut este un vin care se pretează la maturare şi invechire, dezvoltand astfel potenţialul aromatic iniţial de la nuanţe de vegetaţie forestieră, sălbatice trecand apoi prin arome de ardei verde şi continuand cu cele de struguri supramaturaţi şi coacăze negre
Merlot
Vinurile se remarcă prin corpolenţă medie şi nuanţe aromatice dominante de zmeură, prune şi coacăze. Datorită calităţilor sale acesta este soiul favorit pentru cupajarea cu altor soiuri de struguri negri in special cu soiul Cabernet Sauvignon.
Pinot Noir
vinificaţia sa este pretenţioasă, iar aromele vinului sunt schimbătoare: Cand este tanar, oferă simple caracteristici de cireşe, prune şi căpşuni (fructe roşii, coapte). Pe măsură ce devine mai matur, caracteristicile sale devin mai complexe, incluzand stafide, fan, tutun, piele, ciuperci sau piper negru.
Culoarea sa este de un roşu-maroniu plăcut şi transparent.
ODOBEŞTI
D.O.C.
CAIET DE SARCINI
privind producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată
(fonte O.N.V.P.V.)
I. DEFINIŢIE
Produsele viti-vinicole cu denumirea de origine controlată „ODOBEŞTI ” sunt produsele care se obţin numai in perimetrul podgoriei delimitată geografic conform legislaţiei in vigoare.
Denumirea de origine controlată „ODOBEŞTI ” se atribuie produselor viti-vinicole obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Următoarele categorii de produse viti-vinicole pot purta denumire de origine controlată „ODOBEŞTI ”
struguri
vin liniştit;
in perlant;
vin petiant;
in spumant de calitate;
vin licoros ;
alte vinuri(vin cu tărie alcoolică redusă sau vin fără alcool)
vinarsuri cu Denumirea de Origine VRANCEA - „ODOBEŞTI ”
Prezentul caiet de sarcini cuprinde cu prioritate regulile privind producerea vinurilor cu Denumirea de Origine Controlata „ODOBEŞTI ”.
II. DELIMITAREA TERITORIALĂ ŞI LEGĂTURA CU ARIA GEOFRAFICĂ
Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată ODOBEŞTI, se incadrează in zona viticolă CI .
Calitatea produselor viti-vinicole ce poartă această denumire de origine, se datorează in special condiţiilor pedo-climatice din acest areal şi implicit practicilor din viticultură şi vinificaţie cizelateprin sutele de ani de experienţă ale locuitorilor care au aceasta indeletnicire.
A. POZIŢIE GEOGRAFICĂ
Numele localităţii Odobeşti şi implicit al podgoriei cu acelaşi nume, vine de la „Odoba”, unul dintre bătranii satului din acea vreme – prin bătrani se stabilea filiaţia in acele timpuri, astfel aceştia erau cei care deţineau drepturile de proprietate.
Incepand din secolul XVII, faima acestei podgorii creşte, astfel, in „Descriptio Moldavie” de Dimitrie Cantemir, acesta intr-o ierarhizare din punct de vedere calitativ a podgoriilor, Podgoria Odobeţti se situa pe locul III in ţară.
In „ Histoire de la Moldavie et de la Valachie”, J.L. Carra menţionează că cele mai bune vinuri din Moldova sunt la Odobeşti. Nu intamplător in această regiune au existat plantaţii de vită de vie ce erau in prtoprietatea domnitorilor Moldovei, ai Mitropoliei din Iaşi sau a episcopiilor din Roman şi Radăuţi.
Producţiile cumulate ale celor trei podgorii vrancene: Panciu, Odobeşti şi Coteşti, asigurau inca din sec. XVIII jumatate din productia de vin a Moldovei, aici existand incă de pe atunci cea mai mare suprafaţă de vie din Principatele Romane.
Datorită calitaţilor sale vinul din această regiune, a fost livrat de-a lungul anilor in Polonia şi Rusia la cererea domnitorilor din aceste ţări ( In 1456, regele Cazimir al Poloniei ii cerea vin din această podgorie domnitorului Petru Rareş).
Podgoria Odobeşti este amplasată pe treapta piemontană a Subcarpatilor de Curbură, a cărei altitudine medie este de 200 m, dominand astfel nivelul Campiei Romane de Est.
Această zonă este ataşată biopedo-climatic de Campia Romană şi se leagă genetic de Subcarpaţi, individualizată insă ca o zonă distinctă de contact, cu caractere ecologice proprii, care-i conferă caracteristici deosebite pentru cultura
vitei de vie.
Dintre podgoriile vrancene, Podgoria Odobeşti ocupă tronsonul de mijloc, cu o lăţime de 5 pana la 12 km şi o lungime de cca. 30 de Km, fiind cuprinsă intre Valea Putnei (la nord- ce o separă de Panciu) şi Valea Milcovului (la sud – ce o delimitează in bună parte de Coteşti).
Podgoria se află la intersecţia paralelei de 45olatitudine nordică cu meridianul de 27o longitudine estică.
Datorită condiţiilor pedoclimatice cat şi solului care excelează printr-o aciditate ridicată, vinurile obţinute sunt apreciate avand prospeţime şi fructozitate
B. CARACTERISTICI PEDO-CLIMATICE
Substratul litologic:
nisipuri şi pietrişuri proluvio-deluviale, acoperite de o cuvertura de depozite loessoide, alcătuind impreuna un complex detritic pleistocen, ce repausează pe o alternanţă de marne, argile şi nisipuri marine pliocene.
Relieful:
o treaptă unitară de glacis deluvio-proluvial, relativ uniform inclinată la 300 de metri in vest şi 100 de metri in est, respectiv de la baza versantului Măgura Odobeşti la fruntea taluzului care face legatura cu Campia Romană. Ansamblul geomorfologic al zonei este caracterizat de interfluvii largi, paralele cu orientare V-E. Diferenţierile mofometrice de altitudine, expoziţie şi declivitate permit existenţa in plantaţii a unei mari varietăţi de soiuri de viţă de vie.
Hidrografic:
Podgoria este strabătută de o reţea hidrografică de suprafaţa ce aparţine bazinului Siretului.
Alimentarea reţelei este in special pluvionivală.
Apele freatice se găsesc la adancimi relative de 5-8 metri, şi sunt accesibile sub aspectul mineralizării tipul hidrochimic fiind bicarbonatat calcic.
Climatul:
de tip temperat continental, cu nuanţe excesive datorate prezenţei maselor de aer esteuropene, a celor atlantice din vest şi nord-vest, tot timpul anului, dar cu precădere in anotimpurile de tranziţie.
Radiaţia solara globală prezintă valori medii anuale de peste 120 Kcal/cm2, cu variaţii intre 110 pe expoziţiile nordice şi 140 pe expoziţiile sudice. Durata medie anuala a insolaţiei este de cca. 2100 ore.
Aceste valori ridicate justifică şi suma anuală a temperaturilor mai mici sau egale cu 0°C, in jur de 3800°, ceea ce asigura condiţii optime de maturare si concentrare a zaharurilor şi a substantelor aromatice in struguri. Temperatura medie anuală este de cca 9-10oC avand deci o amplitudine termică medie.
Dupa datele Staţiunii de Cercetări Odobeşti, in ultimii 40 de ani s-a inregistrat o incălzire climătica in această regiune.
Solurile:
Solurile zonale şi cu cea mai mare extindere sunt molisolurile, reprezentate prin cernoziomuri levigate (cambice şi argiloiluviale) dominante in partea estică şi centrală a podgoriei şi solurile cenuşii in partea vestică a acesteia. Prin textura lor mijlocie şi uşoară se asigură permeabilitate, drenaj şi proprietăţi fizice şi tehnologice valoroase, se regăseşte un chimism favorabil, un conţinut apreciabil de humus şi de substanţe nutritive care se pretează in mod deosebit culturii de viţă de vie.
C. DELIMITAREA TERITORIALĂ
Arealul delimitat pentru DENUMIREA DE ORIGINE ODOBEŞTI, se incadrează in zona viticola CI .
Localităţile componente din
judeţul Vrancea:
Oraşul Odobeşti:
satul Unirea;
Com. Jariştea:
satele Jariştea, Pădureni, Scanteia, Vărsătura;
Com. Boloteşti:
satele Boloteşti, Pietroasa, Vităneştii de sub Măgură, Găgeşti, Putna, Ivănceşti
Comuna Broşteni:
satele Broşteni, Pituluşa, Arva
In lista localităţilor menţionate mai sus, se consideră incluse şi satele şi orice altă unitate administrativteritorială
din arealul astfel delimitat.
III. SOIURILE DE STRUGURI
1.Soiuri albe:
Aligote, Fetească albă, Fetească regală, Galbenă de Odobeşti, Pinot Gris, Riesling italian, Riesling de Rhin, Sauvignon, Plăvaie, Traminer roz, Chardonnay, Furmint, Băbeasca Gri, Crampoşie selecţionată, Crampoşie, Donaris, Mustoasă de Măderat, Francuşa
2. Soiuri roşii/roze:
Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Babească Neagră, Codană,
3. Soiuri aromate:
Şarba, Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Traminer aromat
4. Vinuri spumante:
Plăvaie, Aligote, Muscat Ottonel, Tămaioasă Romanească, Fetească Albă, Fetească Regală, Sauvignon, Pinot Gris, Riesling Varietal, Băbească Neagră, Merlot, Fetească Neagră, Pinot Noir
5. Distilat de vin:
Plăvaie, Aligote, Galbenă de Odobeşti, Mioriţa,Fetească Regală, Băbească Gri.
Din varietăţile de struguri enumerate mai sus, la alegerea producătorului, se pot obţine şi vinuri perlante, vinuri petiante, vinuri licoroase, vinuri din struguri deshidrataţi şi orice alte produse vinicole permise de legislaţia in vigoare in materie pentru această categorie de calitate.
Tehnologia, practicile şi tratamentele utilizate pentru producerea produselor vinicole descrise in prezentul caiet de sarcini, vor respecta legislaţia in vigoare in materie la data producerii, respectiv la data punerii in consum a produselor astfel obţinute.
Cu exceptia soiurilor existente in cultura astazi, in arealul delimitat al acestei Denumiri de Origine se pot cultiva si alte soiuri nobile de vin, soiuri care au fost cultivate in trecut cu foarte bune rezultate Pentru plantarea soiurilor noi – soiuri nobile de vin ce nu au mai existat in cultura in acest areal, se vor aplica prevederile legale in vigoare.completand in egală măsura prevederile prezentului caiet de sarcini.
In funcţie de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor şi de insuşirile lor organoleptice ţi de compoziţie, vinurile cu denumirea de origine „ODOBESTI”, pot purta următoarele mentţuni tradizionale aferente treptelor de calitate:
a. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Maturitate Deplină – prescurtat: D.O.C. – C.M.D.
b. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules Tarziu – prescurtat: D.O.C. – C.T.
c. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Innobilarea Boabelor – prescurtat D.O.C. – C.I.B.
Vinuri albe - D.O.C. – C.M.D. – oricare dintre soiurile enumerate anterior si sortiment alb;
Vinuri rosii/rose – D.O.C. – C.M.D. – oricare dintre soiurile enumerate anterior, sortiment roşu şi sortiment rose
Vinuri albe - D.O.C. – C.T. – oricare dintre soiurile enumerate anterior şi sortiment alb;
Vinuri rosii/rose – D.O.C. – C.T. – oricare dintre soiurile enumerate anterior, sortiment rosu, sortiment rose
Vinuri albe - D.O.C. – C.I.B. – oricare dintre soiurile enumerate anterior şi sortiment alb
Vinuri rosii/rose– D.O.C. – C.I.B. – oricare dintre soiurile enumerate anterior, sortiment rosu, sortiment rose
Vinurile şi produsele vinicole ce poartă denumirea de origine ODOBEŞTI, din următoarele soiuri:
Aligote, Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Galbenă de Odobeşti, Crampoşie Selecţionată, Crampoşie, Furmint, Aligote, Şarba, Francuşa, Mustoasă de Măderat, Băbească Gri, Muscat Ottonel, Tămaioasă Romanească, Sauvignon, Chardonnay, Traminer aromat, Traminer roz, Pinot Gris, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Burgund, Pinot Noir.
IV. PRODUCŢIA DE STRUGURI – maxim kg/ha
Denumire soiuri pentru productia de vinuri ce poarta denumirea de origine „ ODOBESTI” kg/ha
Plăvaie: 15.000 kg/ha;
Fetească Regală, Galbenă de Odobeşti, Crampoşie selecţionată, Mustoasă de Măderat,Crampoşie, Riesling Italian, Furmint: 13.500 kg/ha;
Fetească Albă, Riesling de Rhin, Aligote, Băbeasca Gri, Şarba, Francuşa, Chardonnay: 11.500 kg/ha;
Muscat Ottonel, Tămaioasa Romanească, Pinot Gris, Sauvignon, Traminer aromat , Traminer roz: 10.500 kg/ha;
Merlot, Burgund mare: 11.500 kg/ha;
Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră: 10.500 kg/ha;
Băbească Neagră, Codană: 15.000 kg/ha;
Cantităţile descrise in tabelul de mai sus, sunt randamentele viticole maximale. In conformitate cu normele tehnice de producere şi comercializare a vinurilor cu denumire de origine, in anii favorabili, se admite o depăşire de maxim 10% a randamentelor viticole descrise mai sus.
V. RANDAMENTUL ÎN VIN
Denumire soiuri pentru producţia de vinuri ce poartă denumirea de origine „ ODOBEŞTI” hl/ha
Plăvaie: 113,00 hl/ha;
Fetească Regală, Galbenă de Odobeşti, Crampoşie selecţionată, Mustoasă de Măderat,Crampoşie, Riesling Italian, Furmint: 101,00 hl/ha;
Fetească Albă, Riesling de Rhin, Aligote, Băbeasca Gri, Şarba, Francuşa, Chardonnay: 87,00 hl/ha;
Muscat Ottonel, Tămaioasa Romanească, Pinot Gris, Sauvignon, Traminer aromat , Traminer roz: 77,00 hl/ha;
Merlot, Burgund mare: 82,00 hl/ha;
Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră: 75,00 hl/ha;
Băbească Neagră, Codană: 107,00 hl/ha.
VI. ELEMENTE DEFINITORII PENTRU PRODUCEREA ŞI COMERCIALIZAREA VINURILOR CU DENUMIREA DE ORIGINE ODOBEŞTI
Vinurile ce poartă denumirea de origine „ODOBEŞTI” sunt:
Vinurile obţinute din procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile existente in cadrul arealului delimitat al denumirii de origine menţionate;
Vinurile obţinute din procesarea strugurilor recoltaţi din plantatiile D.O.C. existente in cadrul arealului delimitat al acestei denumiri atunci cand producătorul stabileşte că strugurii materie primă sau produsul vinicol rezultat din procesul de productie, nu intruneşte condiţiile de calitate aferente unui produs vinicol cu Denumire de Origine Controlată pot fi valorificate dupa caz, la alegerea producatorului, ca: vinuri cu indicaţia geografică „Dealurile Vrancei” sau in alte caegorii
de vin, materie primă pentru oţet ori pentru distilare sau pentru orice alte destinaţii industriale.
La alegerea producătorului, produsele vinicole cu Denumire de Origine Controlată „ODOBEŞTI”, care pe durata procesului de vinificare, condiţionare, depozitare au suferit modificări calitative care nu le mai recomandă pentru a fi comercializate ca vinuri D.O.C. vor putea fi reclasificate de către acesta la alte categorii
Vinurile şi produsele vinicole care au fost puse in consum direct ca produse cu D.O.C. şi la care organele de control abilitate au constatat că acestea prezintă la data controlului neconformităti calitative apreciate funcţie de parametrii descrişi in caietul de sarcini aferent, vor fi sistate de la comercializare, retrase de către producător şi pentru lotul respectiv se va retrage Certificatul de atestare a dreptului de comercializare pentru vinul cu DOC „ODOBEŞTI”, fiind posibilă acordarea unui Certificat de comercializare ca vin cu Indicaţia Geografică „Dealurile Vrancei”, dacă din punct de vedere calitativ produsul este indreptăţit la aceasta, in caz contrar produsul vinicol respectiv se incadrează automat in categoria inferioară de calitate.
Vinurile obţinute prin procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile aferente acestei denumiri de origine, ai căror parametri calitativi minimali nu le califică pentru a fi puse in consum direct in această categorie de calitate, sau ca vinuri cu indicaţie geografică sau ca altă categorie de vin, (indiferent de momentul in care se constata acest lucru), pot fi destinate doar distilării, fabricării oţetului sau altor destinaţii industriale
Vinurile liniştite purtătoare ale denumirii de origine „ODOBEŞTI”, se pot produce din una sau mai multe dintre varietăţile de struguri de vin descrise in prezentul caiet de sarcini, astfel:
Pentru a fi admisă menţ ionarea Denumirii de Origine „ ODOBEŞTI”:
strugurii, musturile şi/sau vinurile din care se obţine un produs vinicol cu denumire de origine, trebuie să provină in
proporţie de 100% din cadrul arealului delimitat aferent acestei denumiri de origine;
Mustul concentrat rectificat utilizat pentru obţinerea unui produs vinicol cu denumire de origine, nu trebuie să provină din acelaşi sau aceleaşi soiuri din care este obţinut produsul vinicol şi nu trebuie să fie obţinut din struguri recoltaţi din arealul delimitat al denumirii de origine pe care o poartă produsul.
Mentionarea denumirii soiurilor:
Producătorul poate opta să comercializeze produsele vinicole sub denumirea unuia sau mai multor soiuri (dintre cele enumerate anterior), sau faără să menţioneze denumirea soiului/soiurilor de viţă de vie din care provine vinul, astfel;
1. Cand produsul este comercializat sub denumirea unui singur soi, vinul trebuie să provină in proporţie de minim 100% din strugurii aparţinand soiului indicat in etichetare;
2. Cand produsul este comercializat sub denumirea mai multor soiuri, atunci, enumerarea acestora se face in ordinea descrescătoare a ponderii lor in produs, utilizand caractere de aceeaşi dimensiune;
3. In cazul in care in etichetare se vor indica numele a mai mult de trei soiuri de vie, atunci menţionarea acestora se va face cu caractere de maxim 3 mm inălţime.
Anul de recoltă:
se va menţiona sub condiţia ca strugurii din care a fost obţinut produsul purtător denumirii de origine să fi fost recoltaţi in proporţie de peste 85% din anul specificat in etichetare.
Producătorul poate opta şi pentru comercializarea produsului vinicol fără indicarea anului de recoltă.
Procesarea struguri lor , Condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor:
1. Strugurii de vin din care se obţin vinurile cu denumirea de origine „ODOBEŞTI”, pot fi procesaţi in arealul delimitat aferent sau in arealul invecinat acestuia, pot fi procesaţi in
aceeaşi unitate administrativă teritorială sau in vecinătatea acesteia. Este admisă şi procesarea strugurilor dincolo de vecinatatea ariei delimitate cu acceptul asociaţiei reprezentative de producători
2. Condiţionarea şi imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine „ODOBEŞTI”, se poate face in unităţile din arealul delimitat aferent denumirii pe care o poartă sau in cele din arealul invecinat, in unitătile existente in aceeaşi unitate administrativă teritorială sau in cele existente in unităţile administrative teritoriale din vecinatatea acesteia. Este admisă condiţionarea şi imbutelierea vinurilor dincolo de vecinatatea ariei delimitate in arealul din vecinătatea acesteia, dacă pentru aceasta se respectă normele de producere instituite prin prezentul caiet de sarcini .
3. In situaţiile in care procesarea strugurilor, condiţionarea şi imbutelierea produselor vinicole se face in afara arealului delimitat al denumirii de origine pe care o poartă – situatţiile descrise anterior la punctele 1 si 2, producatorul trebuie să transmită către O.N.V.P.V. o notificare in acest sens, cu minim 24 de ore inainte de inceperea procesului tehnologic menţionat in acest document.
Tipurile de vin :
ce se pot produce sunt: sec, demisec, demidulce şi dulce – cu respectarea concentraţiilor de zahăr aferente fiecărui tip in parte .
Pentru vinurile demiseci, demidulci si dulci este admisa definirea tipului de vin ţinand cont de corelaţia conţinutului de zahăr rezidual şi a acidităţii vinurilor.Pentru vinurile destinate livrarilor intracomunitare sau exportului, este admisă
definirea tipului de vin in conformitate cu legislaţia in materie din ţara de destinaţie.
Pentru vinurile destinate pieţei interne, incadrarea vinului intr-un anumit tip, se admite existenţa unei abateri de maximum 2gr/lt a zahărului rezidual, fără ca prin aceasta sa se considere că incadrarea este nelegală.
Tă ria alcoolică dobândită:
a produselor vinicole cu denumirea de origine „ODOBEŞTI”, se va menţiona pentru fiecare produs imbuteliat in etichetarea acestuia.
Toleranţa admisă faţă de tăria menţionată pe eticheta trebuie să fie de maxim 0,50% vol. Vinul obţinut in acest areal delimitat, trebuie să aibă o tărie alcoolică dobandită de minimum 9,00% vol.
In situaţia vinurilor parţial dezalcoolizate sau a vinurilor fără alcool ce se vor pune in consum direct
tăria alcoolică dobandită poate fi mai mică de 9,00% vol., fiind insă obligatorie menţionarea in etichetare a
apartenenţei vinului la una dintre cele două categorii menţionate anterior.
Tă ria alcoolică totală:
a vinurilor ce poartă denumirea de origine controlata „ODOBEŞTI”, la punerea lor in consum, nu poate depăşi 15,00% vol.
Tăria alcoolică totală a vinurilor poate fi mai mare de 15,00% vol.,
putand ajunge pana la 20% vol., in situaţia in care aceste vinuri au fost obtinute fără imbogăţire. Aceste vinuri se incadrează tot in categoria vinurilor liniştite.
In temeiul prevederilor acestui caiet de sarcini şi a legislaţiei europene in vigoare, este permisa obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată supuse dezalcoolizării parţiale sau vinuri fără alcool.
Extractul sec nereducator:
minim admis pentru producerea vinurilor liniştite este de 15,00 g/l,
la data punerii lor in consum. Funcţie de particularităţile strugurilor, de tehnologia de procesare utilizată, de practicile şi tratamentele efectuate, vinul purtător al denumirii de origine va putea avea pentru fiecare lot un nivel diferit al extractului sec nereducator chiar in cadrul aceluiaşi an de recoltă.
Un nivel mai scăzut al extractului sec reducător, nu poate fi considerat un defect in sine, dacă produsul prin ansamblul caracteristicilor sale se califică ca produs vinicol DOC dat fiind că prin tehnologiile moderne de vinificaţie s-a constatat ca efect secundar reduce rea nivelului extractului.
C ontinutul de dioxid de sulf:
La data punerii in consum uman direct a vinurilor liniştite, este admis ca acestea să aibă un conţinut de dioxidul de sulf total care nu trebuie să depăşească următoarele limite:
150miligrame/litru, pentru vinurile roşii;
200 miligrame/litru, pentru vinurile albe şi roze;
Pentru vinurile care au in conţinut zaharuri, mai mare de 5,00g/l, exprimate ca sumă a glucozei şi fructozei, sunt admise concentraţiile de dioxid de sulf total astfel:
200 miligrame/litru pentru vinurile roşii şi respectiv
250 miligrame/litru pentru vinurile albe şi roze;
4. In etichetare este obligatorie utilizarea menţiunii „Conţine sulfiţi”, aceasta putand fi amplasată şi in afara campului vizual in care figurează celelalte indicaţii obligatorii.
Aciditatea volatilă:
a vinurilor care poartă denumirea de origine „ODOBEŞTI”, nu trebuie să depăşească urmatoarele limite:
18 miliechivalenti/litru sau 1,08 g/litru acid acetic, pentru mustul de struguri parţial fermentat;
18 miliechivalenti/litru sau 1,08 g/litru acid acetic, pentru vinurile albe si roze
20 miliechivalenti/litru sau 1,20 g/litru acid acetic, pentru vinurile rosii
Aciditatea totală:
exprimată in acid tartric a vinurilor cu denumirea de origine „ODOBEŞTI” trebuie sa fie de minim 3,5 grame/litru sau 46,6 miliechivalenti pe litru.
Este admisă insă depăşirea limitelor mentionate mai sus, in cazul in care vinurile au fost invechite minim 2 ani, sau daca au fost produse prin metode particulare sau in situatia in care tăria alcoolica totală a acestora este de minim 13,00% vol, fără insă ca prin aceasta sa se deprecieze caracteristicile organoleptice ale produsului.
Elemente obligatorii ş i facultative pentru ambalare/etichetare:
Vinurile cu Denumirea de Origine Odobeşti pot fi imbuteliate in recipiente a căror capacitate nu depăşeste 60 litri, din sticlă sau orice alt ambalaj folosit in industria alimentară pentru imbutelierea lichidelor.
Ambalarea colectivă se va face după caz in cutii de carton şi/sau prin infoliere/baxare sau orice altă metoda utilizată in practica internaţională.
Atunci cand produsul este comercializat in ambalaje colective care se vand ca un produs in sine (fără ca pe ambalajul ce intră in contact direct cu vinul să poarte menţiunile obligatorii folosite in etichetare- e.g. – Bag in Box), ambalajul exterior in care este ambalat produsul trebuie sa prezinte toate menţiunile obligatorii impuse de legislaţia in vigoare
Pentru corecta informare a cumpăratorilor, in etichetarea produselor se vor menţiona elementele obligatorii şi după caz, funcţie de alegerea producătorului, mentţunile facultative din tabelul de mai jos, precum şi orice alte menţiuni dacă acestea nu contravin bunelor practici şi nu sunt de natură inşelătoare cu privire la calităţile produsului.
Functţe de practicile utilizate in realizarea produselor vinicole ce poartă Denumirea de Origine ODOBEŞTI, producătorul poate insera in descrierea produselor sintagme care fac trimiteri la numele unei tehnologii, a unor echipamente tehnologice sau a unor procedee şi practici oenologice permise.
In etichetare, menţionarea denumirii de origine se poate face in una dintre următoarele modalităţi:
Menţionarea treptei de calitate/menţiunii traditionale a produsului vinicol insotiţă exclusiv de numele denumirii de origine ODOBEŞTI;
Menţiunea tradiţională - treapta de calitate a produsului vinicol insotita exclusiv de numele denumirii de origine ODOBEŞTI –atunci cand respectivul produs vinicol provine din struguri recoltaţi in arealul delimitat al Podgoriei Odobeşti.
La denumirea de origine menţionată anterior, se pot adăuga dupa caz, una dintre denumirile plaiurilor viticole:
ŞARBA, BECIUL DOMNESC, CAZACLII, MANĂSTIOARA, JARIŞTEA, SCANTEIA, POIANA, MOVILA, BOLOTEŞTI, PĂDURENI,
centrului viticol din care face parte localitatea a cărei denumire este menţionată in etichetare;
Pentru produsele vinicole ce fac obiectul livrărilor intracomunitare sau a exportului, este obbligatorie folosirea in etichetare a treptei de calitate insoţită exclusiv de numele denumirii de origine „ODOBEŞTI”.
In tabelul de mai jos, se regasesc indicaţiile obligatorii ce trebuie utilizate in etichetarea produselor vinicole ce poarta Denumirea de Origine ODOBEŞTI şi in egală măsura se stipulează elementele obligatorii şi/sau facultative ce pot fi folosite in etichetare, funcţie de alegerea producătorului/imbuteliatorului, astfel:
Elemente/ Menţiuni obligatorii
Acestea trebuie să apara în acelaşi câmpvizual:
Vin cu denumirea de origine controlată „ ODOBEŞTI”
cu indicarea menti unii tradiţionale DOC-CMD, DOC-CT, abreviată sau nu
Volumul nominal al recipientului in care este imbuteliat produsul
Volum nominal mai mare de 100 CL – inălţimea caracterelor de 5 mm; Volum nominal mai mic sau egal cu 100 CL şi mai mare de 20 CL – inălţimea caracterelor de 3 mm; volum nominal mai mic de 20 CL – inălţimea caracterelor de 2 mm.
Tăria alcoolică dobandită in volume
Numărul lotului sau data de imbuteliere
Tipul produsului (sec, demisec, demidulce sau dulce)
Menţiunea conţine sulfiţi
Numele şi adresa imbuteliatorului
Sintagma „ Produs in Romania”
Numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)
Elemente facoltative:
Culoarea vinului (alb, rose sau roşu)
Anul de recoltă
Numele unuia sau a mai multor soiuri de viţă de vie – atunci cand se menţionează mai mult de trei soiuri, dimensiunea caracterelor este de maxim 3 mm şi menţionarea se face in afara campului vizual destinat indicaţiilor obligatorii.
Menţiunea „fermentat/maturat in barique” sau „fermentat/maturat in prezenţa aşchiilor de stejar”
Distincţii acordate – numai pentru lotul in cauză
Marca comercială
Indicaţii privind metode sau mijloace utilizate la elaborarea produsului; indicarea simbolurilor comunitare;, alte menţiuni pe care producătorul le consideră necesare
Codul de bare al produsului
Alte menţiuni:
vin tanăr, vin vechi, vin de colecţie, reserve, special reserve, VINOTECĂ, OENOTECĂ.etc.
Menţiuni privind imbutelierea „la castel”, „podgorie”, „proprietate”, etc.
VII. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE
a) Limite de îmbogăţire:
A. 1. Dacă este necesar, din cauza condiţiilor climatice este permisa mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice naturale a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat incă in fermentaţie şi a vinului obţinut din soiurile nobile de vin existente in plantaţiile incadrate in arealul delimitat al denumirii de origine „ODOBEŞTI”.
2. Creşterea tăriei alcoolice naturale nu se admite decat dacă taria alcoolică naturală in volume a produsului vinicol supus imbogăţirii este de minim 7,50% vol in zona CI
Creşterea tăriei alcoolice naturale in volume se realizează prin procedeele menţionate mai jos, şi nu poate depăşi pentru produsele ce denumirea de origine „ODOBEŞTI”, limita de 1,50% .
3. In anii cu condiţii climatice defavorabile, la cererea producătorilor, in baza solicitării făcuta de O.N.V.P.V. către DG Agri- Directia C3, se poate aproba depăşirea limitei enunţate anterior cu 0,50% vol.
B. 1. Creşterea tăriei alcoolice naturale se poate realiza:
in cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului nou aflat incă in fermentaţie, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat;
in cazul mustului de struguri, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv prin osmoză inversă;
in cazul vinului, numai prin concentrare parţială la rece
2. Procedeele de imbogăţire mentionate anterior, se exclud reciproc in cazurile in care vinul sau mustul de struguri este imbogăţit cu must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat şi se plăteşte un ajutor financiar pentru aplicarea acestei practici.
3. Imbogăţirea se poate face cu must concentrat sau must concentarat rectificat. Aceasta se va consemna in registrele de practici şi tratamente.
4. Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri proaspeţi presaţi, de must de struguri, de must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat incă in fermentaţie cu mai mult de 6,50%.
5. Concentrarea mustului de struguri sau a vinului prin procedeele menţionate la punctul 1:
nu poate avea ca efect reducerea volumului iniţial cu mai mult de 20%;
fară a aduce atingere secţiunii A punctul 2 (care tratează imbogăţirea), nu poate spori tăria alcoolică naturală a acestor produse cu mai mult de 2,00% vol.
6. Tăria alcoolică totală a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat incă in fermentaţie sau a vinului nu poate depăşi, prin procederle menţionate la punctele 1 şi 5, mai mult de 12,50% vol.(in zona CI).
Vinul produs in arealul delimitat pentru denumirea de origine „ODOBEŞTI” are, după applicare procedeelor de imbogăţire, o tărie alcoolică dobandită de minimum 9,00%vol.
Tăria alcoolică totală admisa pentru vinurile ce poartă denumirea de origine ODOBEŞTI, după
efectuarea imbogăţirii, este de maxim 15,00% vol.
b ) Acidifiere şi dezacidifiere
1. Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat incă in fermentaţie şi vinul pot face obiectul :
a) dezacidifierii
b) unei acidificări şi al unei dezacidificări – fără insă a aduce atingere următoarelor:
Acidifierea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat incă in fermentaţie se poate face doar pană la limita maximă de1,50 g/l, exprimată in acid tartric, sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidifierea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 2,50 g/l,
exprimată in acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru, cu condiţia ca aciditatea totala a produselor astfel supuse acidifierii să fie de minim 3,50 grame/litru.
Dezacidifierea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată in acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.
Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidifieri parţiale.
Acidifierea şi imbogăţirea (in afara cazurilor de derogare) precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
c) Proceduri privind imbogăţirea, acidifierea şi dezacidifierea
1)Imbogăţirea, acidifierea şi dezacidifierea (cu excepţia acidifierii şi dezacidifierii vinurilor) nu sunt autorizate decat dacă se efectuează in timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat incă in fermentare in vin sau in orice altă băutură destinată consumului uman direct, cu excepţia vinului spumant sau a vinului spumos din arealul delimitat al denumirii de origine din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi ;
2)Concentrarea vinurilor trebuie să aibă loc in arealul delimitat al denumirii de origine din care au fost recoltaţi strugurii ;
3)Acidifierea şi dezacidifierea vinurilor nu poate avea loc decat in centre de vinificare din arealul delimitat al denumirii de origine din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi ;
4)Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, imbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi inscrise in registrele de evidenţă şi in documentele de transport in baza cărora circulă produsele astfel tratate ;
5)Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai inainte de 1 ianuarie in arealul delimitat pentru această denumire de origine şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.
6)Concentrarea prin răcire, acidifierea şi dezacidifierea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.
d) Îndulcirea
Indulcirea este o practica permisă doar prin utilizarea unuia sau a mai multora dintre produsele astfel enumerate: must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat.
Tăria alcoolică totală in volume a vinurilor in cauza nu poate fi crescută cu mai mult de 4,00% vol. Indulcirea vinurilor se poate face numai in faza de producţie sau de comercializare in vrac a vinurilor.
Pentru efectuarea indulcirii, se vor respecta următoarele reguli:
operatiunea trebuie menţionată in registrele de practici şi tratamente;
Indulcirea vinului cu denumire de origine controlată „Odobeşti” poate fi autorizată doar dacă se realizează:
(a) cu respectarea condiţiilor şi limitelor stabilite in caietul de sarcini;
(b) in interiorul denumirii de origine in care este obţinut vinul in cauză sau intr-o zonă situată in imediata vecinătate.
Mustul de struguri şi mustul de struguri concentrat trebuie să fie originare din aceeași regiune ca şi vinul pentru indulcirea căruia sunt folosite.
indulcirea se poate realiza prin adaugarea de
1. cu must de struguri avand maxim aceeasi tărie alcoolică totală in volume ca şi vinul respectiv, dacă strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou in fermentaţie, vinul din care se poate obţine vin de masă sau insuşi vinul de masă au făcut obiectul imbogăţirii;
2. cu must de struguri, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, cu condiţia ca prin aplicarea acestei practici să nu se mărească tăria alcoolică totală a vinurilor cu mai mult de 2,00% vol, dacă produsele menţionate la aliniatul precedent nu au făcut obiectul imbogăţirii.
e) Cupaje admise pentru vinurile cu denumirea de origine controlată “ Odobeşti”
In cazul vinurilor ce poartă denumirea de origine controlată “ODOBEŞTI”, obţinute prin cupajare, se respectă urmatoarele reguli:
cupajarea este practica oenologică prin care se amestecă diferite categorii de musturi sau vinuri care provin excusiv din carul arealului delimitat aferent denumirii de origine in cauză:
diferitele categorii de musturi sau vinuri ce intră in cupaj pot fi diferite ca: soi de viţă de vie şi an de recoltă ;
Sunt considerate diferite categorii de musturi sau vinuri:
1. vinul roşu, vinul alb şi musturile adecvate obţinerii unuia dintre vinurile enumerate anterior ;
2. in cadrul acestui capitol, vinul rose este considerat vin roşu.
3. strugurii nobili de vin pot fi vinificaţi distinct pentru obţinerea vinurilor albe, a vinurilor rose sau a vinurilor roşii. Procesatorul va stabili ce produs vinicol intenţionează să producă şi care este tehnologia adecvată pentru realizarea produsului dorit.
Pentru obţinerea prin cupajare a vinurilor, cupajarea/amestecul poate avea loc astfel:
a. amestecarea strugurilor inainte de zdrobire şi dezciorchinare;
b. amestecarea musturilor şi/sau vinurilor aflate in fermentaţie;
c. amestecarea musturilor şi/sau vinurilor dupa finalizarea fermentaţiei;
Cupajarea poate să se deruleze in orice perioadă a anului.
Pentru obtinerea vinurilor cu denumirea de origine “ODOBEŞTI”, sunt admise următoarele cupaje:
cupajarea musturilor şi/sau vinurilor din soiuri diferite şi/sau ani de recoltă diferiţi, sub condiţia ca:
vinul rezultat a cărui denumire de soi este menţionată in etichetare, să provină in proporţie de 100% din soiul/soiurile menţionate;
vinul rezultat a cărui an de recolta este menţionat in etichetare, să provină in proporţie de minim 85% din anul de recoltă astfel menţionat;
atunci cand vinul ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI” este obţinut prin cupajarea mai multor soiuri de musturi şi/sau vinuri provenite din arealul delimitat al respectivei denumiri de origine – in etichetarea produsului vinicol ce se pune in consum, se va putea menţiona “Vin cu Denumirea de origine “ODOBEŞTI” insoţită sau nu de numele soiurilor intrate in cupaj, in ordinea descrescătoare a ponderii acestora in produsul rezultat.
Este admisă şi punerea in consum a produsului vinicol astfel rezultat fară menţionarea soiurilor care au intrat in cupaj;
este permisă cupajarea musturilor şi/sau vinurilor provenind din ani de recoltă diferiţi, caz in care:
1. Se poate menţiona anul de recoltă dacă unul dintre musturile/vinurile utilizate se regăseşte in proporţie de minim 85% in cupaj – menţionarea anului in această situaţie este permisă dar nu obligatorie;
2. In cazul in care musturile şi/sau vinurile din cupaj provin din ani diferiţi de recoltă, fară a se respecta ponderea acestora aşa cum a fost descrisă mai sus pentru produsul rezultat, vinul rezultat se va comercializa fară menţionarea anului de recoltă;
Este permisă folosirea in cupaje a musturilor şi a vinurilor concentrate.
In situaţia in care la cupajare se utilizeaza must concentrat rectificat, ponderea acestuia se adaugă la cea a produsului vinicol cu ponderea majoritară pentru aplicarea regulilor de etichetare privitoare la indicarea soiului.
Este admisă cupajarea musturilor şi/sau a vinurilor albe cu musturi şi/sau vinuri obţinute prin vinificarea in alb a strugurilor roşii, pentru obţinerea unui vin alb.
Nu sunt permise:
cupajarea pe teritoriul Romaniei a unui vin originar dintr-o ţară terţă cu un vin din cadrul UE;
cupajarea pe teritoriul Romaniei a vinurilor originare din ţări terţe;
cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii
Nu este considerata cupajare:
adăugarea de must concentrat, must concentrat rectificat in vederea efectuării practicilor oenologice permise, nu este considerată cupajare.
Mustul concentrat utilizat in producerea vinurilor cu denumire de origine controlată “ODOBEŞTI”, trebuie să provină din soiul şi din arealul demimitat al denumirii de origine respective in cazul in care vinul obţinut se va valorifica sub denumirea unui singur soi. In cazul in care vinul obţinut este produs din struguri aparţinand mai multor soiuri de viţă de vie, mustul concentrat utilizat trebuie să provină din unul dintre soiurile utilizate in cupaj.
Pentru utilizarea mustului concentrat rectificat in obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată “ODOBEŞTI” nu este obligatoriu ca acesta să provină din soiul/soiurile utilizate in produs şi nu este obligatoriu nici ca acesta să fie obţinut din strugurii recoltaţi din arealul delimitat al denumirii de origine pe care o poartă vinul.
VIII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Inainte de recoltare se evaluează starea fito-sanitară a plantaţiilor aflate in exploatarea directă a producatorului, gradul de coacere al strugurilor, acumularea de zaharuri şi starea de sănătate a strugurilor. Simultan se face şi evaluarea cantităţilor estimative ce se vor recolta, stabilindu-se programul de recoltare şi de vinificaţie.
Recepţia calitativă a strugurilor se finalizează la intrarea lor in centrul de vinificaţie in care se face procesarea acestora, prin:
1. determinarea exactă a cantităţii recepţionate (prin cantărire) ;
2. determinarea concentraţiei de zahăr a fiecărei incărcături;
3. evaluarea stării de sănătate a strugurilor;
4. după caz, eliminarea impurităţilor fizice (struguri aparţinand altor soiuri, frunze, lăstari, etc)
Funcţie de produsul vinicol ce se doreşte a fi obtinut se face procesarea fiecărui soi de struguri, sau după caz a amestecului de struguri;
Achiziţionarea de struguri de vin de la viticultorii particulari, se va face cu respectarea legislaţiei in vigoare.
Strugurii provenind din achiziţii se vor analiza calitativ fie prin evaluarea plantaţiei inainte de recoltare prin delegaţii numiţi in aceast sens de către producator, fie la momentul recepţiei la centrul de vinificaţie, respectand aceleaşi reguli ca cele folosite pentru producţia proprie de struguri.
In anii climaterici nefavorabili, se admite o concentraţie minimă in zahăr a strugurilor diminuataă cu 8,50 g/litru.
IX. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR
densitatea plantaţiei: minim 3.300butuci/ha
incarcatura de rod: se va stabili de catre producător, funcţie de: soi, densitatea plantaţiei, fertilitatea solului, resursele helio-termice şi pluviometrice şi nu in ultimul rand funcţie de destinaţia producţiei
forma de conducere: cea aleasă de către producător, funcţie de soi, condiţiile pedo-climatice
irigare –acolo unde condiţiile pedo-climatice o impun, există şi se va continua infiinţarea unor sisteme de irigare prin picatură, utilizarea acestora urmand a se face astfel incat prin aceasta practică să nu fie afectată negativ calitatea strugurilor;
fertilizare – se va face cu produse de natura organică sau prin fertilizare chimica in limita menţinerii unui nivel optim de nutrienţi pentru plantaţia in cauză ţinandu-se cont de rezerva din sol.
X.TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. “ODOBEŞTI”
A. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ROŞII
Inainte de zdrobirea şi dezciorchinarea strugurilor se face o sulfitare a strugurilor, dozele urmand a fi stabilite după caz.
Ulterior, fazele procesului de vinificaţie rezidă in: dezciorchinarea şi zdrobirea strugurilor, macerarea/fermentarea pe boştină in roto vinificatoare sau in autovinificatoare cu adaos de enzime pectolitice de extracţie, urmată de scurgerea mustului ravac şi fermentarea acestora in recipienţi de stocare pană la obţinerea produselor vinicole dorite. Ulterior se face presarea mustuielii in vederea obţinerii vinurilor de presă. Acestea se evalueaza fizico-chimic şi organoleptic in vederea alegerii destinaţiei de producţie pentru fiecare vin de presă astfel obţinut.
Pentru obţinerea vinurilor roşii seci vinul se menţine pe depozitul de drojdie fără sulfitare, pană la declanşarea şi finalizarea fermentaţiei malolactice. Ulterior se face separarea prin pritoc, asigurand protecţia cu anhidridă sulforoasă.
In cazul obţinerii vinurilor roşii cu rest de zahăr, se va trage vinul de pe depozitul de drojdie, se va asigura sistarea fermentaţiei alcoolice prin orice procedeu permis, obţinand astfel restul de zahăr necesar pentru tipul de vin dorit. Restul fazelor de vinificaţie sunt similare cu cele descrise pentru vinurile roşii seci.
B. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ROSE – Se aplica aceeaşi tehnologie de mai
sus, cu menţiunea că se scurtează perioada de maceraţie, in functie de intensitatea colorantă urmarită
pentru produsul vinicol respectiv.
C. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ALBE
După descărcarea strugurilor in buncăr se face o sulfitare a strugurilor, dozele urmand a fi stabilite după caz.Ulterior, fazele procesului de vinificaţie rezidă in: dezciorchinarea şi zdrobirea strugurilor, separarea mustului ravac de mustul de presă , urmată de deburbarea şi stocarea acestora in recipienţii de fermentare.
La vinurile albe seci se menţine vinul in contact cu depozitul de drojdie pentru a se realiza autoliza drojdiilor, urmată de efectuarea pritocului şi de administrarea de anhidridă sulfuroasă in vederea realizării protecţiei vinului.
La vinurile albe cu rest de zahăr se va trage vinul de pe depozitul de drojdie, se va asigura sistarea fermentaţiei alcoolice pin orice procedeu admis, obţinand astfel restul de zahar necesar pentru tipul de vin dorit.
D. TEHNOLOGIA DE VINIFICATIE PENTRU VINURI SPUMANTE, PETIANTE, LICOROASE, PERLANTE, ETC.
Producerea şi comercializarea altor produse vinicole purtătoare ale denumirii de origine “ODOBEŞTI” se va face ţinand cont de reglementarile legale specifice, atat pentru materiile prime cat şi pentru restul ingredientelor utilizate in elaborarea produsului finit, se vor respecta regulile de igienă ale spatiilor şiechipamentelor utilizate precum şi metodele de analiză agreeate pentru determinarea parametrilor fizicochimici ai acestor produse.
Pentru determinarea parametrilor organoleptici se vor respecta aceleasi priceduri ca cele definite pentru vinurile liniştite, selectand după natura produsului supus analizei care sunt parametrii relevanţi pentru certificarea categoriei de calitate ai produsului.
Pentru toate categoriile de produse vinicole cu denumirea de origine “ODOBEŞTI”, se are in vedere monitorizarea următorilor parametri:
respectarea coroborată a prevederilor legale in vigoare cu privire la limitele parametrilor fizico-chimici ai produselor vinicole;
temperatura de fermentaţie;
bunul mers al fermentaţiei alcoolice şi dupa caz a fermentaţiei malolactice;
igiena utilajelor şi a spaţiilor de depozitare precum şi a centrelor de vinificaţie;
Depozitarea produselor vinicole este permisă in orice tip de recipient care intruneşte condiţiile de igienă şi sigurantţă alimentară.
Este admisă maturarea produselor vinicole in recipienti din lemn de stejar (budane, butoaie, barique-uri), precum şi administrarea de chips-uri de stejar in vederea extragerii de tanini.
Tratamentele, coreţtiile de compoziţie ale musturilor şi vinurilor, precum şi restul practicilor se fac cu respectarea prevederilor din regulamentele europene in vigoare in materie, iar acolo unde legea nu distinge, aceastea se fac cu respectarea tehnicilor şi metodelor tradiţionale fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor legale.
E. TEHNOLOGIA DE PRODUCERE A DISTILATELOR DE VIN/VINARSURILOR
Pentru obţinerea distilatelor de vin, este recomandată vinificarea strugurilor cu aciditate ridicată şi potenţial alcoolic redus, in special din soiurile:
ALIGOTE, FETEASCA REGALA, PLAVAIE
Fărăr insa a limita lista la soiurile descrise mai sus.
Este admisă in egală măsura distilarea vinurilor provenite din amestec de soiuri.
Distilarea se va face in instalaţii tip Charente, prin dublă distilare la foc direct, cu separarea frunţilor şi a cozilor.
Pentru depozitare şi invechire, distilatele se vor păstra in butoaie de lemn de stejar cu capacitati intre 400 si 650 de litri, ce vor fi depozitate in crame de invechire unde se va asigura climatul necessari pentru derularea acestui proces.
Funcţie de vechimea distilatelor folosite la produsul finit, aceastea vor purta menţiunile:
V ( Vechiminim un an vechime),
V.S.- Very Special – minim 3 ani vechime,
V.S.O.P.- Very Special Old Pale – minim 5 ani vechime
X.O. – Extra Old – minim 7 ani vechime.
Utilizarea stelelor sau a altor insemne grafice pentru a se arăta vechimea distilatelor, este permisă doar in situaţia in care acestea arată prin numărare – vechimea minimă cerută de lege pentru fiecare treaptă descrisa anterior.
Pentru Vinarsurile cu Denumire de Origine Controlată, este admisă utilizarea menţiunilor suplimentare:
Special Reserve- pentru vinarsurile obţinute din distilate de vin invechite minim 9 ani;
Vieille Reserve – pentru vinarsuri obţinute din distilate de vin invechite minim 12 ani;
Pentru incadrarea vinarsurilor cu denumire de Origine Controlată in categoriile enumerate mai sus, in spet-ă pentru a putea purta una dintre menţiunile enumerate, vechimea minimă ce se ia in calcul este cea a celui mai tanăr distilat utilizat in realizarea produsului.
Pentru a se permite utilizarea in etichetare a menţiunii tradiţionale VINARS cu Denumirea de Origine Controlată VRANCEA – insotită după caz de sintagma ODOBEŞTI, materia primă utilizată la obţinerea distilatelor trebuie sa provina integral din arealul delimitat al denumirii de origine, invechirea, maturarea şi imbutelierea produsului trebuie să se realizeze exclusiv in cadrul arealului aferent denumirii de origine VRANCEA.
Este interzisă cupajarea pe teritoriul Romaniei in vederea obţinerii de vinarsuri cu Denumire de Origine Controlată sau cu Indicaţie Geografică, a distilatelor de vin obţinute şi invechite in Romania cu distilate de vin originare din alte ţări membre ale comunitaţii europene.
Este interzisă cupajarea pe teritoriul Romaniei a distilatelor de vin autohtone cu cele provenite din tţări terţe, pentru obţinerea vinarsurilor.
Tăria minimă admisă la punerea in consum a acestor produse este cea indicată expres in Regulamentele
Europene in vigoare la data producerii şi/sau a punerii in consum a acestora.
XI. PRINCIPALELE CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE PRODUSELOR VINICOLE CE POARTĂ DENUMIREA DE ORIGINE “ODOBESTI”
A. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE
Examinarea vizuală :
după caz, se vor urmări următoarele elemente: limpiditatea, fluiditatea, meniscul, degajarea CO2, spumarea, perlarea, culoarea, defectele
Aprecierea olfactivă directă ş i retronazalaă:
după caz, se vor urmări următoarele elemente: aromă, buchet, intensitate, persistenţă, defecte de miros;
Senzaţia gustativă :
intensitate, persistenţă, savoare, astringenţă, catifelare, corpolenţă, extractivitate, onctuozitate defecte
Rezultatele analizei organoleptice se vor consemna de către Comisia de Degustare in Fişa de Degustare.
Descrierea succintă a soiurilor aşa cum este realizatp in Anexa la Caietul de Sarcini, nu reprezintă un etalon de măsurare a caracteristicilor vinurilor cu denumire de origine.
B. PARAMETRII FIZICO- CHIMICI
Parametrii fizico-chimici ce se vor urmări cu prioritate de către Comisia de Degustare, sunt: extractul sec nereducător, aciditatea volatilă, contţnutul de dioxid de sulf total, conţinutul de zaharuri şi incadrarea vinului in tipul de vin descris prin etichetare;
Parametrii fizico-chimici ce nu au fost enumeraţi anterior trebuie să respecte limitele descrise in legislaţia in vigoare, raspunderea pentru eventualele neconformităţi fiind in sarcina producătorului.
C. ALTE ASPECTE
La cererea scrisă a producătorilor, pentru a fi puse in consum direct, vinurile ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI”, vor fi analizate pe loturi, atat d.p.d.v. organoleptic cat şi fizico-chimic, de către Comisia de Degustare.
Pentru produsele vinicole ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI”, dat fiind numărul mare de producători viti-vinicoli, Comisia de Degustare este formată din 5(cinci) membri, astfel:
un reprezentant al O.N.V.P.V.,
un reprezentant al A.D.A.R
trei reprezentanti ai producătorilor din arealul delimitat al denumirii de origine.
Criteriile de selecţie pentru reprezentanţii producătorilor şi regulile de evaluare ale produselor, se vor
stabili de către Asociaţia de Producători.
Pentru fiecare vin degustat se va redacta o fişa de degustare sş la final pentru toate probele se va intocmi un proces verbal de degustare in care se vor inscrie doar concluziile: ADMIS sau RESPINS.
Pentru vinurile respinse se vor indica succint motivele.
Eventualele contestaţii, se vor remite spre solutionare la Comisia de Solutţonarea a Contestaţiilor din cadrul O.N.V.P.V.
Vinurile admise ca urmare a procedurii de degustare, vor primi Certificatul de atestare a dreptului de comercializare. Vinurile care au fost declarate respinse, ca urmare a degustării, nu sunt indreptăţite să poarte denumirea de origine “ ODOBEŞTI”.
XII. PRINCIPALELE CONDIŢII DE COMERCIALIZARE ŞI ETICHETARE
Produsele vinicole ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI”, trebuie să respecte următoarele condiţii:
Î mbutelierea produselor vinicole se va face in orice recipient utilizat in acest scop pe piaţa
Comunităţii Europene la data punerii lor in consum.
Capacitea nominală a acestor recipiente este de maxim 60 de litri.
Operaţiunea de imbuteliere se va realiza in cadrul secţiilor de imbuteliere autorizate de MADR.
Este admisă vânzarea în vrac a produselor vinicole ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI”astfel:
1. pentru comercializarea strugurilor, producătorul va elibera la fiecare transport o filă din
Carnetul de Viticultor;
2. pentru comercializarea produselor vinicole producătorul va completa documentele de insoţire ale mărfii aşa cum sunt acestea stipulate in legislaţia in vigoare in materie la data livrării produsului.
3. Produsele vinicole comercializate in vrac, vor putea fi la randul lor comercializate mai departe in vrac sau imbuteliate, dar pentru ca acestea să poarte in continuare denumirea de origine “ODOBEŞTI”, este necesar ca Asociaţia de Producători din care provine vinul sa-şi dea in scris acordul de utilizare.
Aceast acord se poate acorda numai in baza unui document scris prin care parţile convin la respectarea unor condiţii de calitate care să nu prejudicieze imaginea produselor ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI”
Analizele de laborator – pentru evaluarea parametrilor fizico-chimici ai produselor vinicole ce poartă această denumire de origine, analizele se vor efectua de către laboratoarele autorizate de către MADR şi/sau de către cele Certificate RENAR pentru aceste tipuri de determinări.
Rezultatul acestor analize se va consemna in Buletine de Analiză, emise pentru fiecare lot de produse.
Produsele se vor pune in consum direct insoţite de buletin de analiză şi Declaraţie de Conformitate eliberate de către producător/imbuteliator către primul comerciant.
Determinările fizico- chimice obligatorii pentru probele de vin cu Denumirea de Origine “ODOBEŞTI” sunt:
tăria alcoolică totală şi tăria alcoolică dobandită
zaharuri totale, exprimate ca glucoză şi fructoză
aciditate volatilă şi aciditate totală
dioxid de sulf total
dioxid de carbon (vinuri petiante şi spumante suprapresiune in bari la 20°C)
Etichetarea
Toate produsele vinicole imbuteliate, ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI” trebuie să respecte prevederile legislatiei in vigoare in materie, in speţă să utilizeze toate elementele/menţiunile obligatorii in etichetare – acestea trebuie să fie iterate in acelaşi camp vizual; elelmentele/menţiunile facultative, pot fi utilizate funcţie de decizia imbuteliatorului/producatorului
Prin etichetare se inţelege ansamblul tuturor menţiunilor/desenelor ce se utilizeazază pentru distinctivitatea produsului, indiferent de modalitatea şi locul in care acestea apar pe produs.
XIII. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ “ODOBEŞTI”
In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată ”ODOBEŞTI”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate in alte categorii, pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.
1. Declasarea vinurilor se stabileşte de O.N.V.P.V. in cazul in care:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
2. In faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C.. Dacă in procesul de certificare vinul declasat nu poate fi incadrat la vin cu indicaţie geografică, acesta se va incadra la alta categorie.
XIV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „ODOBEŞTI” este
Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor D.O.C. şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlată „ODOBEŞTI” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametri:
tăria alcoolică totală şi dobandită, exprimate in % vol.;
zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;
aciditate totală, exprimată in g/l acid tartric;
aciditate volatilă, exprimată in g/l acid acetic;
dioxid de sulf total, exprimat in mg/l.
b) examinarea organoleptică, ce constă in verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros)
c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizată de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”ODOBEŞTI”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:
eşantionare şi
control sistematic in toate fazele de producţie.
In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (O.N.V.P.V.) verifică:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.
Pentru produsele vinicole ce poartă denumirea de origine “ODOBEŞTI”, dat fiind numărul mare de producători viti-vinicoli, Comisia de Degustare este formată din 5(cinci) membri, astfel:
un reprezentant al O.N.V.P.V.,
un reprezentant al A.D.A.R.
trei reprezentanţi ai producătorilor din arealul delimitat al indicaţiei geografice.
O.N.V.P.V. realizează la cererea producătorilor, următoarele:
a).Inspectarea plantatiilor de vie şi emiterea Autorizatiilor pentru plantaţiile producătoare de struguri
b). Controlul vinurilor supuse certificării prin participarea la Comisiile de Degustare a reprezentantului acestei instituţii, şi emiterea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare a produselor vinicole
c). Aprobă efectuarea unor faze ale procesului tehnologic in afara arealului in cazurile speciale;
d). Verifică după data punerii lor in consum produsele şi după caz, poate efectua declasarea acestora astfel:
produsul a suferit faţă de momentul acordării certificării, deprecieri pe durata depozitării, transportului sau a păstrării acestuia in locaţiile de vanzare, caz in care produsele depisatate sunt restrase de la comercializare şi declasate in alte categorii de vin sau pentru utilizarea acestora la obţinerea altor produse viti-vinicole, fără ca prin aceasta insă produsul să fie considerat impropriu consumului uman direct;
produsul nu corespunde caracteristicilor fizico-chimice şi organoleptice pentru consum direct ca urmare a unor practici şi tratamente interzise sau ale căror limite se abat de la limitele stabilite de lege, caz in care produsele sunt declasate, putand fi utilizate doar la producerea distilatelor de vin sau a oţetului;
e). Eliberează la cererea producatorului insemnele de certificare pentru produsele viti-vinicole in limita cantităţilor pentru care a acordat certificarea.
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant indreptăţit, conform legislaţiei in vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „ODOBEŞTI”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
ANEXĂ
Caracteristici organoleptice
Fetească albă
vinuri albe, fine, neutrale din punct de vedere aromatic, pot dezvolta prin fermentarea la temperaturi scăzute arome de fermentaţie care ii conferă o savoare remarcabilă
Fetească regală
este un vin alb, sprinţar şi odihnitor cu o aromă delicată de mere şi cu note florale
Galbenă de Odobeşti
vin obţinut din soi autohton, din care se obţine un vin alb cu aromă delicată, un vin cu potenţial alcoolic redus, un vin prietenos
Tămâioasa românească
soi din care se oţin in mod special vinuri dulci; un vin care poate rivaliza cu vinurile de Sauternes, cu o bogăţie aromatică a acestuia este incredibilă atat in primii ani de viaţă cand dominantă este aroma trandafirilor de dulceaţă dar şi după o perioadă de invechire cand aroma se imbogăţeşte cu nuanţe de mosc, de stafide, de miere de albine şi condimente;
Şarba
vin aromat, in care regăsim note citrice şi ierbale ce-i conferă vioiciunea şi prospeţimea unuia dintre părinţi Riesling şi delicateţea aromelor florale trandafir, busuioc, moştenite de la al doilea părinte Tămaioasa romanească
Frâncuşa
vinuri cu tării ponderate şi caracter neutral, curate şi simple
Crâmpoşia
un soi care abia in ultimii ani, se ridică la inălţimea promisiunilor pe care acesta varietate le face, cu o culoare alb-gălbuie, cu nuanţe verzui ci o cu aromă discretă de fructe proaspete
Riesling
funcţie de factorii ce influenţează calitatea vinului, se obţin toate tipurile de vin (seci, demiseci, demidulci şi dulci), iar paleta aromatică este incredibilă, deşi in esenţă acesta este considerat a fi neutral din punct de vedere gustativ.
Sauvignon
Vinurile obţinute din acest soi sunt in genere seci, cu aciditate medie sau ridicată şi cu o pronunţată amprentă de prospeţime. Varietate semiaromată, paletă aromatică vastă incepand de la pronunţate nuanţe ierbale pană la arome dulcege de fructe tropicale; aroma cea mai frecventă este cea a florilor de viţă de vie.
Chardonnay
vinul rezultat imbracă nuanţe aromatice diferite de la vinuri clare, neutrale, sau vinuri cu aromă de unt mergand pană la obţinerea unor arome tropicale.
Datorită acidităţii sale vinul este o materie primă de foarte bună calitate pentru producerea spumantelor.
Fetească neagră
vinul este obtinut din soi autohton, cunoscut şi sub alte denumiri: Păsărească Neagră şi Schwartze Madchentraube. Vinificarea in sec accentuează caracterul sobru şi forţa soiului in timp ce vinificarea in demisec şi demidulce accentuează aroma specifică soiului – aroma prunelor uscate la soare.
O culoare absolut particulară a vinului tanăr roşu violet
Băbească neagră
vinul obtinut dintr-un străvechi soi de struguri romanesc, specific Podgoriilor din Moldova. Vinurile obţinute sunt in general vinuri cu un potenţial alcoolic de 10,00-11,00% vol
Cabernet Sauvignon
supranumit şi “ Regele vinurilor roşii”, vinul obţinut este un vin care se pretează la maturare şi invechire, dezvoltand astfel potenţialul aromatic iniţial de la nuanţe de vegetaţie forestieră, sălbatice trecand apoi prin arome de ardei verde şi continuand cu cele de struguri supramaturaţi şi coacăze negre
Merlot
Vinurile se remarcă prin corpolenţă medie şi nuanţe aromatice dominante de zmeură, prune şi coacăze.
Datorită calităţilor sale acesta este soiul favorit pentru cupajarea cu altor soiuri de struguri negri in special cu soiul Cabernet Sauvignon.
Pinot Noir
vinificaţia sa este pretenţioasă, iar aromele vinului sunt schimbătoare: Cand este tanar, oferă simple caracteristici de cireşe, prune şi căpşuni (fructe roşii, coapte).
Pe măsură ce devine mai matur, caracteristicile sale devin mai complexe, incluzand stafide, fan, tutun, piele, ciuperci sau piper negru.
Culoarea sa este de un roşu-maroniu plăcut şi transparent.
PANCIU
D.O.C.
CAIET DE SARCINI
privind producerea vinurilor cu Denumirea de Origine Controlată
(fonte O.N.V.P.V.)
I. DEFINIŢIE
Vinul cu denumire de origine controlată „Panciu” este produsul care se obţine numai in perimetrul podgoriei delimitată geografic conform legislaţiei in vigoare.
Denumirea de origine controlată „Panciu” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Următoarele categorii de produse viti-vinicole pot purta denumire de origine controlată PANCIU:
struguri
vin liniştit;
vin perlant;
vin petiant ;
vin spumant de calitate;
vin licoros ;
alte vinuri(vin cu tărie alcoolică redusă sau vin fără alcool) vinarsuri cu Denumirea de Origine VRANCEA - PANCIU
Prezentul caiet de sarcini cuprinde cu prioritate regulile privind producerea vinurilor cu
Denumirea de Origine Controlată PANCIU.
II. DELIMITAREA TERITORIALĂ
Arealul delimitat se incadrează in zona viticola CI .
Calitatea produselor vitivinicole ce poartă această denumire de origine, se datorează in special condiţiilor pedo-climatice din acest areal şi implicit practicilor din viticultură şi vinificaţie cizelate prin sutele de ani de experienţă ale locuitorilor care au aceasta indeletnicire, aşa cum este descris succint in cele ce urmează:
A. POZIŢIE GEOGRAFICĂ, CENTRE VITICOLE ŞI LOCALITĂŢILE COMPONENTE
Din mărturiile arheologice descoperite in cadrul Podgoriei PANCIU, reiese că aceasta regiune a ţării a fost populată de dacii liberi, aceştia au cultivat viţa de vie fapt atestat de vestigiile arheologice pe care se regăsesc motive ornamentale ce reprezintă o coardă de viţă de vie cu struguri. Inca din anul 1527 ca urmare a călatoriei efectuate de către Georg von Reichersterffer, emisar al lui Ferdinand de Habsburg pe lănga domnitorul Petru Rareş, se fac de către acesta referiri in raportul său, la plantaţiile de vii existente in zonă, cunoscută de pe atunci ca Podgoria Crucilor.
Relătarile continuă şi in „Codex Bandinus”, unde se afirm că „toată partea meridională a Moldovei, produce atat de mult vin incat in timpul culesului se vinde vadra cu 4 parale, iar in timpul iernii cu 6 sau 7 parale”.
Deşi de-a lungul timpului suprafeţele viticole din această regiune au fost afectate de războaie, de filoxera sau de mană, de fiecare dată podgorenii au reuşit sa refacă suprafeţele viticole şi să menţină tradiţia viticolă a acestei regiuni prin calitatea vinurilor obţinute.
Datorită numeroaselor calamităţi care au afectat viaţa podgorenilor, aceştia au infiinţat in 1920 sindicate viticole pentru a-şi apăra activitatea de bază şi pentru a-şi susţine produsele obţinute.
Podgoria PANCIU este amplasată in zona piemontană, in exteriorul curburii Carpaţilor şi Subcarpaţilor vranceni din estul Carpaţilor şi Subcarpaţilor piemont ce face tranziţia intre orogenul subcarpatic din vest şi Campia Siretului inferior de la est.
Aria podgoriei apare sub forma unei faşii cu o lăţime medie de 9Km (dar cu variaţii de la 3 la 15 Km), cuprinsă intre Valea Trotuşului la nord şi Valea Putnei la sud, pe o lungime aeriană de 30 Km.
Matematic, această podgorie este incadrată intre paralelele de 45o şi 46° latitudine nordică şi meridianul de 27o longitudine estică, deci in plină zonă temperată cu accentuat grad de continentalism.
judeţului Vrancea:
Centrul Viticol Panciu
Localităţile: Panciu, Crucea de Sus, Dumbrava, Crucea de Jos, Satu Nou, Neicu
Localităţile: Moviliţa, Diocheti-Rediu, Moviliţa Trotuşanu, Frecăţei, Văleni
Localităţile: Străoane, Repedea, Muncelu, Văleni
Localităţile: Fitioneşti, Holbăneşti, Ghimiceşti, Ciolăneşti, Mănăstioara
Localităţile: Mărăşeşti, Haret, Călimăneşti, Modruzeni, Siretu, Tişiţa, Pădureni
Centrul viticol Tifeşti
Localităţile: Ţifeşti, Sarbi, Oleşeşti, Vităneşti, Clipiceşti, Bătineşti, Igeşti, Pătrăşcani
Centrul viticol Păuneşti
Localităţile: Păuneşti, Viişoara.
Localităţile: Rugineşti, Copăceşti, Văleni, Angheleşti.
Localităţile: Pufeşti, Domneşti-Targ, Ciorani, Domneşti- Sat
In lista localităţilor menţionate mai sus, se consideră incluse şi satele şi orice altă unitate administrativ-teritorială din arealul astfel delimitat.
După caz, funcţie de importanţa şi natura modificărilor ce survin din punct de vedere administrativ-teritorial, lista se actualizează permanent.
B. CARACTERISTICI PEDO-CLIMATICE
Substratul litologic:
glacis piemontan rezultat din ingemănările succesive ale conurilor de dejecţie cuaternare, tot mai joase şi mai tinere spre est, in ordinea in care au fost depuse de raurile transversale carpato-subcarpatice. Constitutiv, acestea reprezintă acumulări de prundişuri şi nisipuri, acoperite de o mantie de luturi loessoide cuaternare suprapusă sedimentelor marine(marne, argile, nisipuri) pliocene.
Relieful:
dispus in două subunităţi funcţional-piemontane: Campia piemontană inaltă (pleistocen inferior şi mediu) şi Campia piemontană joasă(pleistocen superior-holocen) pană la lunca actuală a Siretului, ambele constituind un domeniu de maximă dezvoltare a viticulturii, in special prin alternanţa altitudinilor şi a expoziţiilor.
Hidrografic:
Podgoria este străbătută de o reţea hidrografică de gradul I, tributară direct Siretului şi afluenţilor acestuia. Alimentarea este tributar pluvio-nivală, participarea apelor subterane este redusă datorită structurii solurilor ce nu permite formarea de straturi acvifere consistente. Apele au o mineralizare relativ ridicată, predominant bicarbonatate la apele mari şi bicarbonantate-cloruro-sodice la apele mici. In acest areal se impune o gestionare atentă a acestei
resurse şi suplimentarea cu ape din zone adiacente sau prin investiţii pentru puţuri de adancime.
Climatul:
Specific silvostepei aferente climatului temperat-continental in care se resimt influenţe ale maselor de aer scandinavo-baltice din nord care interferează cu masele de aer cald mediteraneo-tropicale din sud, ceea ce conferă condiţii excelente de dezvoltare a soiurilor de inaltă calitate, exprimate in principal printr-o diversitate heliotermică şi un regim al precipitaţiilor corespunzător.
Temperatura medie anuală, media anuală a precipitaţiilor şi in special fluxul radiativ şi unghiul radiaţiilor solare, sunt adecvate pentru buna dezvoltare a plantaţiilor de viţă-de-vie.
Ce este insă de remarcat: in această podgorie au loc fenomene hidrometeorice accidentale cu efecte negative asupra sănătăţii plantaţiei, dintre care enumerăm: advecţiile de aer polar ce pot cobora temperatura pana la -30oC, ingheţurile (indeosebi cele tarzii), brumele, chiciura, poleiul, viscolul şi ceaţa, ploile torenţiale, grindina, seceta datorată invaziilor de aer tropical şi foehnizarea, toate acestea impun o atenţie sporită şi acolo unde este posibilă, trebuie instalate sisteme de avertizare sau de protecţie.
Solurile:
textura solurilor asigură solurilor din această podgorie proprietăţi fizico-chimice şi hidrofizice dintre cele mai favorabile pentru această cultură: porozitate, afanare, permeabilitate, structurare glomerulară şi drenaj vertical bun al apelor din precipitaţii, ceea ce conduce la reducerea incidenţei bolilor criptogamice şi asigură o prelucrare relativ uşoară a terenurilor cultivate cu viţă-de-vie. Tipologic, cea mai largă dezvoltare o au molisolurile (cambice şi argiloiluviale) şi solurile de pădure. Cernoziomul cambic cumulează toate proprietăţile favorabile chimico-biologice şi de troficitate.
III. SOIURILE DE STRUGURI
1.Vinuri albe liniştite:
Aligote, Băbească gri, Chardonnay, Crampoşie, Crampoşie selecţionată, Fetească albă, Fetească regală, Francuşă, Mustoasă de Măderat, Pinot gris, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Sauvignon, Galbenă de Odobeşti, Plăvaie, Traminer aromat, Traminer roz, Furmint;
2.Vinuri roşii/roze liniştite:
Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Babeasca neagră, Burgund mare, Codană, Cadarcă, Negru Aromat, Oporto, Arcaş;
3.Vinuri linistite aromate:
Şarba, Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească;
4.Vinuri spumante:
Plăvaie, Aligote, Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Fetească albă, Fetească Regala, Chardonnay, Sauvignon, Pinot Gris, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Babească Neagră, Merlot, Feteasca Neagră, Pinot Noir.
Prin asamblarea diferitelor vinuri obţinute din soiurile de struguri enumerate, se realizează vinurile sortiment.
Din varietatile de struguri enumerate mai sus, la alegerea producatorului, se pot obţine şi vinuri perlante, vinuri petiante, vinuri din struguri deshidrataţi şi orice alte produse vinicole permise de legislaţia in vigoare in materie pentru aceasta categorie de calitate.
Tehnologia, practicile şi tratamentele utilizate pentru producerea vinului şi a celorlalte produse vinicole ce fac obiectul prezentului caiet de sarcini, vor respecta legislaţia naţionala şi regulamentele europene in vigoare in materie la data producerii, respectiv la data punerii in consum a produselor astfel obţinute.
Cu excepţia soiurilor existente in cultura astăzi, in arealul delimitat al acestei Denumiri de Origine se pot cultiva şi alte soiuri nobile de vin, soiuri care au fost cultivate in trecut cu foarte bune rezultate.
Pentru plantarea soiurilor noi – soiuri nobile de vin ce nu au mai existat in cultură in acest areal, se vor aplica prevederile legale in vigoare completand in egală măsura prevederile prezentului caiet de sarcini.
In funcţie de soiurile din care provin, de calitatea strugurilor şi de insuşirile lor organoleptice şi de compoziţie, vinurile cu denumirea de origine „PANCIU”, pot fi incadrate in următoarele trepte de calitate purtand menţiunile traditţonale corespunzătoare fiecarei categorii:
1.Vin cu Denumire de Origine Controlată
Cules la Maturitate Deplină – prescurtat: D.O.C. – C.M.D.
2.Vin cu Denumire de Origine Controlată
Cules Tarziu – prescurtat: D.O.C. – C.T.
3.Vin cu Denumire de Origine Controlată
Cules la Inobilarea Boabelor – prescurtat D.O.C. – C.I.B.
Incadrarea in categoriile descrise mai sus, are la bază in principal conţinutul de zaharuri acumulat de struguri la recoltare.
Vinuri albe - D.O.C. – C.M.D. – oricare dintre soiurile enumerate anterior şi sortiment alb;
Vinuri roşii/rose – D.O.C. – C.M.D. – oricare dintre soiurile enumerate anterior, sortiment roşu şi sortiment rose.
Vinuri albe - D.O.C. – C.T. – oricare dintre soiurile enumerate anterior şi sortiment alb;
Vinuri roşii/rose – D.O.C. – C.T. – oricare dintre soiurile enumerate anterior, sortiment roşu, sortiment rose.
Vinuri albe - D.O.C. – C.I.B. – oricare dintre soiurile enumerate anterior si sortiment alb;
Vinuri rosii/ rose – D.O.C. – C.I.B. – oricare dintre soiurile enumerate anterior, sortiment rosu, sortiment rose.
Vinurile şi produsele vinicole ce poartă denumirea de origine PANCIU, se vor produce din următoarele soiuri:
Aligote, Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Tamaioasă Romanească, Galbenă de Odobeşti, Crampoşie, Crampoşie Selectionată, Furmint, Şarba, Francuşă, Mustoasă de Maderat, Băbeasca Gri, Muscat Ottonel, Sauvignon, Chardonnay, Traminer roz, Pinot Gris, Traminer aromat, Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Băbească Neagră, Pinot Noir.
Enumerarea de mai sus nu este limitativă.
IV. a. PRODUCŢIA DE STRUGURI
Denumire soiuri pentru productia de vinuri maxim kg/ha
Plăvaie: 15.000 kg/ha;
Fetească Regală, Galbenă de Odobeşti, Crampoşie, Crampoşie Selecţionată, Francuşă, Mustoasă de Măderat, Furmint, Riesling Italian: 13.500 kg/ha;
Fetească Albă, Riesling de Rhin, Aligote, Băbească Gri, Şarba, Traminer roz: 11.500 kg/ha;
Muscat Ottonel, Tamaioasă Romanească, Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon, Traminer aromat: 10.500 kg/ha;
Codană, Arcaş, Negru Aromat, Oporto, Cadarcă: 15.000 kg/ha;
Merlot, Burgund mare, Babească Neagră: 11.500 kg/ha;
Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră: 10.500 kg/ha.
b. PRODUCŢIA DE VIN
Denumire soiuri pentru productia de vinuri Maxim hl/ha)
Plăvaie: 113,00 hl/ha;
Fetească Regală, Galbenă de Odobeşti, Crampoşie, Crampoşie Selecţionată, Francuşă, Mustoasă de Măderat, Furmint, Riesling Italian: 101,00 hl/ha;
Fetească Albă, Riesling de Rhin, Aligote, Băbească Gri, Şarba, Traminer roz: 87,00 hl/ha;
Muscat Ottonel, Tamaioasă Romanească, Chardonnay, Pinot Gris, Sauvignon, Traminer aromat: 77,00 hl/ha;
Codană, Arcaş, Negru Aromat, Oporto, Cadarcă: 107,00 hl/ha kg/ha;
Merlot, Burgund mare, Babească Neagră: 82,00 hl/ha;
Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră: 75,00 hl/ha.
Cantităţile descrise in tabelul de mai sus, sunt randamentele viticole maximale . In conformitate cu normele tehnice de producere şi comercializare a vinurilor cu denumire de origine, funcţie de tehnologia de vinificaţie utilizată şi funcţie de condiţiile pedo-climatice din anul de recoltă, in special in anii favorabili, se admite o depaşire de maxim 10% a randamentelor descrise mai sus.
V. ELEMENTE DEFINITORII PENTRU PRODUCEREA ŞI COMERCIALIZAREA VINURILOR CU DENUMIREA DE ORIGINE PANCIU
Principalele elemente ce definiesc produsele viti-vinicole ce poartă denumirea de origine „PANCIU” sunt:
Vinurile şi produsele vinicole obţinute din procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile existente in cadrul arealului delimitat al denumirii de origine menţionate;
Produsele vinicole obţinute din procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile D.O.C. existente in cadrul arealului delimitat al acestei denumiri atunci cand producătorul stabileşte că strugurii materie primă sau produsul vinicol rezultat din procesul de productţe, nu intruneste condiţiile de calitate aferente unui produs vinicol cu Denumire de
Origine Controlată, pot fi valorificate după caz, la alegerea producătorului, ca: vinuri cu indicaţia geografică „Dealurile Vrancei” sau in alte categorii de vin, ca materie primă pentru oţet ori pentru distilare sau pentru orice alte destinaţii industriale.
La alegerea producătorului, produsele vinicole cu Denumire de Origine Controlată „PANCIU”, care pe durata procesului de vinificare, condiţionare, depozitare au suferit modificări calitative care nu le mai recomandă pentru a fi comercializate ca vinuri D.O.C. vor putea fi reclasificate de către acesta ca vinuri cu indicaţie geografică sau alte categorii de vin după caz.
Vinurile şi produsele vinicole care au fost puse in consum direct ca produse D.O.C. şi la care organele de control abilitate au constatat că acestea prezintă la data controlului neconformitaţi calitative apreciate funcţie de parametrii descrişi in caietul de sarcini aferent produsului D.O.C. astfel comercializat, vor fi sistate de la comercializare, retrase
de către producător şi pentru lotul respectiv se va retrage Certificatul de atestare a derptului de comercializare, fiind posibilă acordarea unei autorizaţii de comercializare ca vin cu Indicaţia Geografică „Dealurile Vrancei” dacă din punct de vedere calitativ produsul este indreptăţit la aceasta, in caz contrar produsul vinicol respectiv se incadrează
automat in categoria inferioară de calitate.
Vinurile obţinute prin procesarea strugurilor recoltaţi din plantaţiile aferente acestei denumiri de origine, ai căror parametri calitativi minimali nu le califică pentru a fi puse in consum direct in această categorie de calitate, sau ca vinuri cu indicaţie geografică sau ca alte categorii, (indiferent de momentul in care se constată acest lucru), pot fi destinate doar distilarii, fabricării oţetului sau altor destinaţii industriale.
Vinurile liniştite purtătoare ale denumirii de origine „ PANCIU”, se pot produce din una sau mai multe dintre varietăţile de struguri nobili de vin descrise in prezentul caiet de sarcini, astfel:
Pentru a fi admisă menţ ionarea Denumirii de Origine „PANCIU”:
strugurii, musturile şi/sau vinurile din care se obţine un produs vinicol cu denumire de origine, trebuie să provină in proporţie de 100% din cadrul arealului delimitat aferent acestei denumiri de origine;
Mustul concentrat rectificat nu trebuie să provină din acelaşi sau aceleaşi soiuri din care este obţinut produsul vinicol şi nu trebuie să fie obţinut din struguri recoltaţi din arealul delimitat al denumirii de origine pe care o poartă vinul.
Menţ ionarea denumirii soiurilor:
Producătorul poate opta să comercializeze vinurile sub denumirea unuia sau mai multor soiuri (dintre cele enumerate anterior), sau fără să menţioneze denumirea soiului/soiurilor de viţă-de-vie din care provine vinul, astfel;
1. Cand produsul este comercializat sub denumirea unui singur soi, vinul trebuie să provină 100% din strugurii aparţinand soiului indicat in etichetare;
2. Cand vinul este comercializat sub denumirea mai multor soiuri, atunci, enumerarea acestora se face in ordinea descrescătoare a ponderii lor in produs, utilizand caractere de aceeaşi dimensiune;
3. In cazul in care in etichetare se vor indica numele a mai mult de trei soiuri de vie, atunci menţionarea acestora se va face cu caractere de maxim 3 mm inălţime.
4. Comercializarea vinurilor fară menţionarea in etichetare a denumirii soiului/soiurilor din care este obţinut vinul, este permisă
Anul de recoltă:
se va menţiona sub condiţia ca strugurii din care a fost obţinut vinul să fi fost recoltaţi in proporţie de peste 85% din anul specificat in etichetare.
Producătorul poate opta şi pentru comercializyrea vinului fără indicarea anului de recoltă , această practică fiind
admisă prin prezentul caiet de sarcini
Procesarea struguri lor, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor:
Prin „Producţie” se inţeleg toate operaţiunile realizate de la recoltarea strugurilor şi pană la finalizarea procesului de vinificaţie, cu excepţia oricăror procese ulterioare producţiei.
1. Strugurii de vin din care se obţin vinurile cu denumirea de origine „PANCIU”, pot fi procesaţi in arealul delimitat aferent sau in arealul invecinat acestuia, pot fi procesaţi in aceeaşi unitate administrativă teritorială sau in vecinătatea acesteia.
Este admisă şi procesarea strugurilor dincolo de vecinătatea ariei delimitate, in arealul din vecinătatea acesteia , dacă pentru aceasta se respectă normele de producere instituite prin prezentul caiet de sarcini .
2. Condiţionarea şi imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine „PANCIU”, se poate face in unităţile din arealul delimitat aferent denumirii pe care o poartă sau in cele din arealul invecinat, in unităţile existente in aceeaşi unitate administrativă teritorială sau in cele existente in unităţile administrative teritoriale din vecinătatea acesteia.
Este admisă condiţionarea şi imbutelierea vinurilor dincolo de vecinătatea ariei delimitate dacă pentru aceasta se respectă normele de producere instituite prin prezentul caiet de sarcini
3. In situaţiile in care procesarea strugurilor, condiţionarea şi imbutelierea se face in afara arealului delimitat al denumirii de origine pe care o poartă – situaţiile descrise anterior la punctele 1 şi 2, producătorul trebuie să transmită către O.N.V.P.V. o notificare in acest sens, cu minim 24 de ore inainte de inceperea procesului tehnologic menţionat in acest document - excepţie – situaţia in care centrele de vinificaţie şi/sau unitaţile de imbuteliere aparţin aceluiaşi agent economic şi se afla pe raza unităţii teritorial-administrative din care face parte denumirea de origine, sau judeţele limitrofe acestuia (agent care are in proprie tate sau exploatare plantaţia de viţă-de-vie, centrele de vinificaţie şi unităţile de imbuteliere).
Tipurile de vin:
ce se pot produce sunt: sec, demisec, demidulce şi dulce – cu respectarea concentraţiilor de zahăr aferente fiecărui tip in parte.
Pentru vinurile demiseci, demidulci şi dulci este admisă definirea tipului de vin ţinand cont de corelaţia conţinutului
de zahăr rezidual şi a acidităţii vinurilor.
Pentru vinurile destinate livrărilor intracomunitare sau exportului, este admisă definirea tipului de vin in conformitate cu legislaţia in materie din ţara de destinaţie.
Pentru vinurile destinate pieţei interne, incadrarea vinului intr-un anumit tip, se admite existenţa unei abateri de maximum 2,00 gr/l a zahărului rezidual, fără ca prin aceasta să se considere că incadrarea este nelegală.
Tăria alcoolică dobâ ndită:
a produselor vinicole cu denumirea de origine „PANCIU”, se va menţiona pentru fiecare produs imbuteliat in etichetarea acestuia.
Toleranţa admisă faţă de tăria menţionată pe etichetă trebuie să fie de maxim 0,5% vol. in cazul vinurilor cu o vechime de pana la trei ani, pentru vinurile cu vechimi mai mari de trei ani fiind admisă o toleranţă de 0,8% vol. Vinul obţinut in acest areal delimitat, trebuie să aibă o
tărie alcoolică dobandită de minimum 9,00% vol.
Tăria alcoolică dobandită a vinurilor poate fi mai mică de 9,00% vol. doar in situaţia vinurilor parţial dezalcoolizate
sau a vinurilor fără alcool ce se vor pune in consum direct indicand in etichetare apartenenţa vinului la una dintre cele două categorii menţionate anterior.
Tăria alcoolică totală:
a vinurilor ce poartă denumirea de origine controlată „PANCIU”, la punerea lor in consum, nu poate depăşi 15% vol. Tăria alcoolică totală a vinurilor poate fi mai mare de 15,00% vol.,
putand ajunge pană la 20% vol., in situaţia in care aceste vinuri au fost obţinute fără imbogăţire. . Aceste vinuri se incadrează tot in categoria vinurilor linişitite.
In temeiul prevederilor acestui caiet de sarcini şi a legislaţiei europene in vigoare, este permisă obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată supuse dezalcoolizării parţiale sau vinuri fără alcool.
Extractul sec nereducator:
minim admis pentru producerea vinurilor liniştite este de
15,00 g/l, la data punerii lor in consum.
Funcţie de particularităţile strugurilor, de tehnologia de procesare utilizată, de practicile şi tratamentele efectuate, produsul vinicol purtător al denumirii de origine va putea avea pentru fiecare lot un nivel diferit al extractului sec
nereducător chiar in cadrul aceluiaşi an de recoltă. Nivelul extractului sec reducător apropiat de limita minimă iterată in prezentul caiet de sarcini, nu poate fi considerat un defect in sine, dacă produsul prin ansamblul caracteristicilor sale se califică ca produs vinicol DOC, dat fiind ca prin tehnologiile moderne de vinificaţie s-a constatat ca efect secundar reducerea nivelului extractului.
Conţ inutul de dioxid de sulf:
La data punerii in consum uman direct a vinurilor liniştite, este admis ca acestea să aibă un conţinut de dioxid de sulf total care nu trebuie să depăşească următoarele limite:
150 miligrame/litru, pentru vinurile roşii;
200 miligrame/litru, pentru vinurile albe şi rose;
Pentru vinurile care au un conţinut de zaharuri, exprimate ca suma a glucozei şi fructozei, egală sau mai mare de 5,00 g/l, sunt admise concentraţiile de dioxid de sulf total astfel:
200 miligrame/litru pentru vinurile roşii şi respectiv
250 miligrame/litru pentru vinurile albe şi rose;
4. In etichetare este obligatorie utilizarea menţiunii „Conţine sulfiţi”, aceasta putand fi amplasată şi in afara campului vizual in care figureaza celelalte indicaţii obligatorii.
Aciditatea volatilă:
a vinurilor care poartă denumirea de origine „PANCIU”, nu trebuie să depăşească următoarele limite:
18 miliechivalenti/litru sau 1,08 g/litru acid acetic, pentru mustul de struguri parţial fermentat;
18 miliechivalenţi/litru sau 1,08 g/litru acid acetic, pentru vinurile albe şi roze;
20 miliechivalenţi/litru sau 1,20 g/litru acid acetic, pentru vinurile roşii
Aciditatea totală:
exprimată in acid tartric a vinurilor cu denumirea de origine „PANCIU” trebuie să fie de
minim 3,50 grame/litru sau 46,6 miliechivalenţi pe litru.
Este admisă insă depăşirea limitelor menţionate mai sus, in cazul in care vinurile au fost invechite minim 2 ani, sau dacă au fost produse prin metode particulare sau in situaţia in care tăria alcoolică totală a acestora este de minim 13,00% vol, fără insă ca prin aceasta să se deprecieze caracteristicile organoleptice ale produsului.
Elemente obligatorii ş i facultative pentru etichetare:
Vinurile cu Denumirea de Origine PANCIU pot fi imbuteliate in recipiente a căror capacitate nu depăşeste 60 litri, din sticla sau orice alt ambalaj folosit in industria alimentară pentru imbutelierea lichidelor. Ambalarea colectivă se va face după caz in cutii de carton şi/sau prin infoliere/baxare sau orice altă metodă utilizată in practica internaţională.
Atunci cand produsul este comercializat in ambalaje colective care se vand ca un produs in sine (fără ca pe ambalajul ce intra in contact direct cu vinul să poarte menţiunile obligatorii folosite in etichetare- e.g. – Bag in Box), ambalajul exterior in care este ambalat produsul trebuie să prezinte toate menţiunile obligatorii impuse de legislaţia in vigoare.
Pentru corecta informare a cumpărătorilor, in etichetarea produselor se vor menţiona elementele obligatorii şi dupş caz, funcţie de alegerea producătorului, menţiunile facultative din tabelul de mai jos, precum şi orice alte menţiuni dacă acestea nu contravin bunelor practici şi nu sunt de natură inşelătoare cu privire la calitatile produsului.
Funcţie de practicile utilizate in realizarea produselor vinicole ce poartă Denumirea de Origine
PANCIU, producătorul poate insera in descrierea produselor sintagme care fac trimiteri la numele unei tehnologii, a unor echipamente tehnologice sau a unor procedee şi practici oenologice permise.
In etichetare, menţionarea denumirii de origine se poate face un una dintre următoarele modalităţi:
Menţionarea treptei de calitate a produsului vinicol insoţită exclusiv de numele denumirii de origine PANCIU;
Menţiunea traditională - treapta de calitate a produsului vinicol insoţită exclusiv de numele denumirii de origine PANCIU –atunci cand respectivul produs vinicol provine din struguri recoltaţi in arealul delimitat al Podgoriei PANCIU. La denumirea de origine menţionată anterior, se pot adăuga după caz, una dintre denumirile plaiurilor/centrelor
viticole:
TIFEŞTI, MOVILIŢA, STRĂOANE, FITIONEŞTI
din care face parte localitatea a carei denumire este menţionată in etichetare;
In prezentarea produselor este admisă indicarea regiunilor teritorial administrative mai mici decat cele menţionate anterior, cu condiţia ca produsul să provină exclusiv din acel teritoriu delimitat. Aceasta este menţiune facultativă şi nu impietează asupra descrierii produsului din această treaptă de calitate.
Pentru produsele vinicole ce fac obiectul livrărilor intracomunitare sau a exportului, este obligatorie folosirea in etichetare a treptei de calitate insoţită exclusiv de numele denumirii de origine „PANCIU”.
In tabelul de mai jos, se regăsesc indicaţiile obligatorii ce trebuie utilizate in etichetarea produselor vinicole ce poartă Denumirea de Origine PANCIU şi in egală măsură se stipulează elementele obligatorii şi/sau facultative ce pot fi folosite in etichetare, funcţie de alegerea producătorului/imbuteliatorului, astfel:
Elemente/ Menţiuni obligatorii
Acestea trebuie să apara în acelaşi câmpvizual:
Vin cu denumirea de origine controlată „PANCIU” - cu indicarea menti unii tradiţionale DOC-CMD, DOC-CT, abreviată sau nu
Volumul nominal al recipientului in care este imbuteliat produsul
Volum nominal mai mare de 100 CL – inălţimea caracterelor de 5 mm; Volum nominal mai mic sau egal cu 100 CL şi mai mare de 20 CL – inălţimea caracterelor de 3 mm; volum nominal mai mic de 20 CL – inălţimea caracterelor de 2 mm.
Tăria alcoolică dobandită in volume
Numărul lotului sau data de imbuteliere
Tipul produsului (sec, demisec, demidulce sau dulce)
Menţiunea conţine sulfiţi
Numele şi adresa imbuteliatorului
Sintagma „ Produs in Romania”
Numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)
Elemente facoltative:
Culoarea vinului (alb, rose sau roşu)
Anul de recoltă
Numele unuia sau a mai multor soiuri de viţă de vie – atunci cand se menţionează mai mult de trei soiuri, dimensiunea caracterelor este de maxim 3 mm şi menţionarea se face in afara campului vizual destinat indicaţiilor obligatorii.
Menţiunea „fermentat/maturat in barique” sau „fermentat/maturat in prezenţa aşchiilor de stejar”
Distincţii acordate – numai pentru lotul in cauză
Marca comercială
Indicaţii privind metode sau mijloace utilizate la elaborarea produsului; indicarea simbolurilor comunitare;, alte menţiuni pe care producătorul le consideră necesare
Codul de bare al produsului
Alte menţiuni:
vin tanăr, vin vechi, vin de colecţie, reserve, special reserve, VINOTECĂ, OENOTECĂ.etc.
Menţiuni privind imbutelierea „la castel”, „podgorie”, „proprietate”, etc.
VI. PRACTICI SI TRATAMENTE OENOLOGICE
a) Limite de îmbogăţire :
A. 1. Dacă este necesar, din cauza condiţiilor climatice este permisa mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice naturale a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat incă in fermentaţie şi a vinului obţinut din soiurile nobile de vin existente in plantaţiile incadrate in arealul delimitat al denumirii de origine „PANCIU”.
2. Creşterea tăriei alcoolice naturale nu se admite decat dacă tăria alcoolică naturală in volume a produsului vinicol supus imbogăţirii este de minim 7,50% vol in zona CI.
Creşterea tăriei alcoolice naturale in volume se realizează prin procedeele menţionate mai jos, şi nu poate depăşi pentru produsele ce denumirea de origine „PANCIU”, limita de 1,50% .
3. In anii cu condiţii climatice defavorabile, la cererea producătorilor, se poate aproba depăşirea limitei enunţate anterior cu 0,5% vol. in baza cererii către DG Agri- Direcţia C3
B. 1. Creşterea tăriei alcoolice naturale se poate realiza:
in cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului nou aflat incă in fermentaţie, numai prin adaos must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat;
in cazul mustului de struguri, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv prin osmoză inversă;
in cazul vinului, numai prin concentrare parţială la rece.
2. Procedeele de imbogăţire mentionate anterior, se exclud reciproc in cazurile in care vinul sau mustul de struguri este imbogăţit cu must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat şi se plăteşte un ajutor financiar pentru aplicarea acestei practici.
3. Imbogăţirea se poate face cu must concentrat sau must concentarat rectificat. Aceasta se va consemna in registrele de practici şi tratamente;
4. Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri proaspeţi presaţi, de must de struguri, de must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat incă in fermentaţie cu mai mult de 6,50%.
5. Concentrarea mustului de struguri sau a vinului prin procedeele menţionate la punctul 1:
nu poate avea ca efect reducerea volumului iniţial cu mai mult de 20%;
fără a aduce atingere secţiunii A punctul 2 (care tratează imbogăţirea), nu poate spori tăria alcoolică naturală a acestor produse cu mai mult de 2,00% vol.
6. Tăria alcoolică totală a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat incă in fermentaţie sau a vinului nu poate depăşi, prin procedeele menţionate la punctele 1 şi 5, mai mult de 12,50% vol.(in zona CI).
Vinul produs in arealul delimitat pentru denumirea de origine „PANCIU” are, după applicare procedeelor de imbogăţire, o tărie alcoolică dobandită de minimum 9,00%vol.
Tăria alcoolică totală admisa pentru vinurile ce poarta denumirea de origine PANCIU, dupa efectuarea imbogatirii, este de maxim 15,00% vol.
b ) Acidifiere şi dezacidifiere
1. Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat incă in fermentaţie şi vinul pot face obiectul :
a) dezacidifierii
b) unei acidificări şi al unei dezacidificări – fără insă a aduce atingere următoarelor:
Acidifierea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat incă in fermentaţie se poate face doar pană la limita maximă de1,50 g/l, exprimată in acid tartric, sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidifierea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată in acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru, cu conditia ca aciditatea totala a produselor astfel supuse acidifierii să fie de minim 3,5 grame/litru.
Dezacidifierea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 1 g/l, exprimată in acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.
Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidifieri parţiale.
Acidifierea şi imbogăţirea (in afara cazurilor de derogare) precum şi acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
c )Proceduri privind îmbogăţirea, acidifierea şi dezacidifierea
1)Imbogăţirea, acidifierea şi dezacidifierea (cu excepţia acidifierii şi dezacidifierii vinurilor) nu sunt autorizate decat dacă se efectuează in timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat incă in fermentare in vin sau in orice altă băutură destinată consumului uman direct, cu excepţia vinului spumant sau a vinului spumos din arealul delimitat al denumirii de origine din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi ;
2)Concentrarea vinurilor trebuie să aibă loc in arealul delimitat al denumirii de origine din care au fost recoltaţi strugurii ;
3)Acidifierea şi dezacidifierea vinurilor nu poate avea loc decat in centre de vinificare din arealul delimitat al denumirii de origine din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi ;
4)Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, imbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi inscrise in registrele de evidenţă şi in documentele de transport in baza cărora circulă produsele astfel tratate;
5)Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai inainte de 1 ianuarie in arealul delimitat pentru această indicaţie geografică şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.
6)Concentrarea prin răcire, acidifierea şi dezacidifierea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.
d ) Îndulcirea
Indulcirea este o practică permisă doar prin utilizarea unuia sau a mai multora dintre produsele astfel enumerate: must de struguri, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat.
Tăria alcoolică totală in volume a vinurilor in cauză nu poate fi crescută cu mai mult de 4,00% vol.
Indulcirea vinurilor se poate face numai in faza de producţie sau de comercializare in vrac a vinurilor.
Pentru efectuarea indulcirii, se vor respecta următoarele reguli:
operaţiunea trebuie menţionată in registrele de practici şi tratamente;
indulcirea se poate realiza prin adăugarea de
1. must de struguri avand maxim aceeaşi tărie alcoolică totală in volume ca şi vinul respectiv, daca strugurii proaspeti, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou in fermentaţie, au facut obiectul imbogăţirii;
2. must de struguri, must de struguri concentrat sau must de struguri concentrat rectificat, sub condţtia ca prin aplicarea acestei practici să nu se mărească tăria alcoolica totala a vinurilor cu mai mult de 2% vol, dacţ
produsele menţionate la aliniatul precedent nu au facut obiectul imbogăţirii.
Indulcirea se poate realiza doar in interiorul arealului geografic delimitat al denumirii de origine pe care o poartă produsul sau intr-o zonă invecinată acesteia şi se poate face doar cu respectarea condiţiilor şi a limitelor prevăzute in prezentul caiet de sarcini.
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Inainte de recoltare se evaluează starea fito-sanitară a plantaţiilor aflate in exploatarea directă a producătorului, gradul de coacere al strugurilor, acumularea de zaharuri şi starea de sănătate a strugurilor.
Simultan se face şi evaluarea cantităţilor estimative ce se vor recolta, stabilindu-se programul de recoltare şi de vinificaţie.
Recepţia calitativă a strugurilor se finalizează la intrarea lor in centrul de vinificaţie in care se face procesarea acestora, prin:
1. determinarea exactă a cantităţii recepţionate (prin cantărire);
2. determinarea concentraţiei de zahăr a fiecărei incărcături;
3. evaluarea stării de sănătate a strugurilor;
4. după caz, eliminarea impurităţilor fizice (struguri aparţinand altor soiuri, frunze, lăstari, etc.)
Funcţie de produsul vinicol ce se doreşte a fi obţinut se face procesarea fiecărui soi de struguri, sau după caz a amestecului de struguri;
Achiziţionarea de struguri de vin de la viticultorii particulari, se va face cu respectarea legislativi in vigoare.
Strugurii provenind din achiziţii se vor analiza calitativ fie prin evaluarea plantaţiei inainte de recoltare prin delegaţii numiţi in aceast sens de către producător, fie la momentul recepţiei la centrul de vinificaţie, respectand aceleaşi reguli ca cele folosite pentru producţia proprie de struguri.
In anii climaterici nefavorabili, se admite o concentraţie minimă in zahăr a strugurilor diminuată cu 8,50 g/litru.
VIII. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PLANTAŢIILOR
densitatea medie a plantatţei –se va stabili de către producător funcţie de soiul din cultură, condiţiile pedoclimatice, tehnologia de cultură, etc;
incărcătura de rod: se va stabili de catre producător funcţie de: soi, densitatea plantaţiei, fertilitatea solului, resursele helio-termice şi pluviometrice şi nu in ultimul rand funcţie de destinaţia producţiei
forma de conducere: cea aleasă de către producător, funcţie de soi, condiţiile pedoclimatice
irigare – acolo unde condiţiile pedo-climatice o impun, există şi se va continua infiinţarea unor sisteme de irigare prin picătura, utilizarea acestora urmand a se face astfel incat prin aceasta practică să nu fie afectată negativ calitatea strugurilor;
fertilizare – se va face cu produse de natură organică sau prin fertilizare chimică in limita menţinerii unui nivel optim de nutrienţi pentru plantaţia in cauză ţinandu-se cont de rezerva din sol;
IX. PRINCIPALELE ELEMENTE ALE VINIFICAŢIEI
A. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ROŞII
Inainte de zdrobirea şi dezciorchinarea strugurilor se face o sulfitare a strugurilor, dozele urmand a fi stabilite după caz. Ulterior, fazele procesului de vinificaţie rezidă in: dezciorchinarea şi zdrobirea strugurilor, macerarea/fermentarea pe boştină in roto-vinificatoare sau in autovinificatoare cu adaos de enzime pectolitice de extracţie, urmată de scurgerea mustului ravac şi fermentarea acestora in recipienţi de stocare pană la obţinerea produselor vinicole dorite.
Ulterior se face presarea mustuielii in vederea obţinerii vinurilor de presă. Acestea se evaluează fizico-chimic şi organoleptic in vederea alegerii destinaţiei de producţie pentru fiecare vin de presa astfel obţinut.
Pentru obţinerea vinurilor roşii seci vinul se menţine pe depozitul de drojdie fără sulfitare, pană la declanşarea şi finalizarea fermentaţiei malolactice. Ulterior se face separarea prin pritoc, asigurand protecţia cu anhidrida sulfuroasă .
In cazul obţinerii vinurilor roşii cu rest de zahăr, se va trage vinul de pe depozitul de drojdie, se va asigura sistarea fermentaţiei alcoolice prin orice procedeu permis, obţinand astfel restul de zahăr necesar pentru tipul de vin dorit. Restul fazelor de vinificaţie sunt similare cu cele descrise pentru vinurile roşii seci.
B. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ROSÉ
Se aplică aceeaşi tehnologie de mai sus, cu menţiunea că se scurtează perioada de maceraţie, in funcţie de intensitatea colorantă urmarită pentru produsul vinicol respectiv.
C. TEHNOLOGIA DE VINIFICAŢIE A VINURILOR ALBE
După descărcarea strugurilor in buncăr se face o sulfitare a strugurilor, dozele urmand a fi stabilite după caz. Ulterior, fazele procesului de vinificaţie rezidă in: dezciorchinarea şi zdrobirea strugurilor, separarea mustului ravac de mustul de presa, urmată de deburbarea şi stocarea acestora in recipienţii de fermentare.
La vinurile albe seci se menţine vinul in contact cu depozitul de drojdie pentru a se realiza autoliza drojdiilor, urmată de efectuarea pritocului şi de administrarea de anhidridă sulfuroasă in vederea realizării protecţiei vinului.
La vinurile albe cu rest de zahăr se va trage vinul de pe depozitul de drojdie, se va asigura sistarea fermentaţiei alcoolice pin orice procedeu admis, obţinand astfel restul de zahăr necessari pentru tipul de vin dorit.
Ulterior, atat pentru vinurile seci cat şi pentru cele cu rest de zahăr, se efectuează după caz, clarificarea vinurilor rezultate şi separarea acestora de depozitul astfel format.
Pentru obţinerea vinurilor aromate şi semiaromate se face maceraţie pe boştină, cu adaos de enzime pectolitice pentru extragerea aromelor.
Se pot obţine vinuri albe prin vinificarea in alb a strugurilor negri. Vinurile astfel rezultate pot intra in cupaje cu alte vinuri albe sau pot fi puse in consum direct ca atare.
D. TEHNOLOGIA DE VINIFICATIE PENTRU VINURI SPUMANTE, PETIANTE, PERLANTE, ETC.
Producerea şi comercializarea altor produse vinicole purtătoare ale denumirii de origine “PANCIU” se va face ţinand cont de reglementările legale specifice, atat pentru materiile prime cat şi pentru restul ingredientelor utilizate in elaborarea produsului finit, se vor respecta regulile de igiena ale spaţiilor şi echipamentelor utilizate precum şi metodele de analiză agreate pentru determinarea parametrilor fizico-chimici ai acestor produse.
Pentru determinarea parametrilor organoleptici se vor respecta aceleaşi proceduri ca cele definite pentru vinurile liniştite, selectand după natura produsului supus analizei care sunt parametrii relevanţi pentru certificarea categoriei
de calitate ai produsului.
Pentru toate categoriile de produse vinicole cu denumirea de origine “PANCIU”, se are in vedere monitorizarea următorilor parametri:
respectarea coroborată a prevederilor legale in vigoare cu privire la limitele parametrilor fizicochimici ai produselor vinicole;
temperatura de fermentaţie;
bunul mers al fermentaţiei alcoolice şi după caz a fermentaţiei malolactice;
igiena utilajelor şi a spaţiilor de depozitare precum şi a centrelor de vinificaţie;
Depozitarea produselor vinicole este permisă in orice tip de recipient care intruneşte condiţiile de igienă şi siguranţă alimentară.
Este admisă maturarea produselor vinicole in recipienţi din lemn de stejar (budane, butoaie, barique-uri), precum şi administrarea de chips-uri de stejar in vederea extragerii de tanini.
Tratamentele, corecţiile de compoziţie ale musturilor şi vinurilor, precum şi restul practicilor se fac cu respectarea prevederilor din regulamentele europene in vigoare in materie, iar acolo unde legea nu distinge, aceastea se fac cu respectarea tehnicilor şi metodelor tradiţionale fără ca prin aceasta să se aducă atingere prevederilor legale.
E. TEHNOLOGIA DE PRODUCERE A DISTILATELOR DE VIN/VINARSURILOR
Pentru obţinerea distilatelor de vin, este recomandată vinificarea strugurilor cu aciditate ridicată şi potential alcoolic redus, in special a celor din soiurile:
Aligote, Fetească Regală, Plăvaie
fără insă a limita lista la soiurile descrise mai sus. Este admisă in egală masură distilarea vinurilor provenite din amestec de soiuri.
Distilarea se va face in instalaţii tip Charente, prin dublă distilare la foc direct, cu separarea frunţilor şi a cozilor. Pentru depozitare şi invechire, distilatele se vor păstra in butoaie de lemn de stejar cu capacităţi intre 400 si 650 de litri, ce vor fi depozitate in crame de invechire unde se va asigura climatul necesar pentru derularea acestui proces.
Funcţie de vechimea distilatelor folosite la produsul finit, aceastea vor purta menţiunile:
V - ( Vechi- minim un an vechime),
V.S.- Very Special – minim 3 ani vechime,
V.S.O.P.- Very Special Old Pale – minim 5 ani vechime si
X.O. – Extra Old – minim 7 ani vechime.
Utilizarea stelelor sau a altor insemne grafice pentru a se arăta vechimea distilatelor, este permisă doar in situaţia in care acestea arată prin numărare – vechimea minimă cerută de lege pentru fiecare treaptă descrisă anterior.
Pentru a se permite utilizarea in etichetare a menţiunii tradiţionale VINARS cu Denumirea de Origine Controlată VRANCEA – insoţită după caz de sintagma PANCIU, materia primă utilizată la obţinerea distilatelor trebuie să provină integral din arealul delimitat al denumirii de origine, invechirea, maturarea şi imbutelierea produsului trebuie să se realizeze exclusiv in cadrul arealului aferent denumirii de origine VRANCEA.
Tăria minimă admisă la punerea in consum a acestor produse este cea indicată expres in Regulamentele Europene in vigoare la data producerii si/sau a punerii in consum a acestora.
Alte elemente definitorii in ceea ce priveşte obţinerea acestor produse se vor regăsi in anexa la prezentul caiet de sarcini.
X. VINURILE CU DENUMIREA DE ORIGINE CONTROLATĂ “PANCIU” OBŢINUTE PRIN CUPAJARE
In cazul vinurilor ce poartă denumirea de origine controlată “PANCIU”, obţinute prin cupajare, se respectă următoarele reguli:
cupajarea este practica oenologică prin care se amestecă diferite categorii de musturi sau vinuri care provin exclusiv din cadrul arealului delimitat aferent denumirii de origine in cauză:
diferitele categorii de musturi sau vinuri ce intră in cupaj pot fi diferite ca: soi de viţă-de vie şi an de recoltă;
Sunt considerate diferite categorii de musturi sau vinuri:
1. vinul roşu, vinul alb şi musturile adecvate obţinerii unuia dintre vinurile enumerate anterior;
2. in cadrul acestui capitol, vinul roze este considerat vin roşu.
3. strugurii nobili de vin pot fi vinificaţi distinct pentru obţinerea vinurilor albe, a vinurilor roze sau a vinurilor roşii. Procesatorul va stabili ce produs vinicol intenţionează să producă şi care este tehnologia adecvată pentru realizarea
produsului dorit.
Pentru obţinerea prin cupajare a unor produse vinicole, cupajarea/amestecul poate avea loc astfel:
a. amestecarea strugurilor inainte de zdrobire şi dezciorchinare;
b. amestecarea musturilor şi/sau vinurilor aflate in fermentaţie;
c. amestecarea musturilor şi/sau vinurilor după finalizarea fermentaţiei;
Cupajarea produselor vinicole poate să se deruleze in orice perioada a anului.
Pentru obţ inerea vinurilor cu denumirea de origine “PANCIU”, sunt admise următoarele cupaje:
cupajarea musturilor si/sau a vinurilor din soiuri diferite, sub condiţia ca:
pentru vinul obţinut prin cupajarea a două sau mai multor soiuri - vinul trebuie să provină in proporţie de minim 100% din soiurile menţionate in etichetare;
atunci cand vinul ce poartă denumirea de origine “PANCIU” este obţinut prin
cupajarea mai multor soiuri de musturi şi/sau vinuri provenite din arealul delimitat al respectivei denumiri de origine – in etichetarea produsului vinicol ce se pune in consum, se va putea menţiona “ Vin cu Denumirea de origine “PANCIU” insoţită sau nu de numele soiurilor intrate in cupaj, in ordinea descrescătoare a ponderii acestora in produsul rezultat;
in cazul i n care vinul este comercializat sub denumirea unui singur soi de struguri , acesta trebuie să conţină in proporţie de minim 85% vin din soiul astfel menţionat.
Este permisă şi obţinerea de vinuri cu Denumirea de Origine PANCIU fără ca acestea să poarte denumirea soiului/soiurilor de struguri din care provine;
vinul rezultat din cupajarea a dou ă sau mai multe musturi sau vinuri cu ani de recoltă diferiţi, trebuie ca vinul rezultat să provină in proporţie de minim 85% din anul de recoltă menţionat in etichetare;
atunci cand vinul este obţinut prin cupajarea a două sau mai multe vinuri ce provin din ani de recoltă diferiţi şi nu se respectă proporţia descrisă anterior, vinul se va comercializa fără indicarea anului de recoltă in etichetare;
este permisă folosirea in cupaje a musturilor şi a vinurilor concentrate.
in situaţia in care la cupajare se utilizează must concentrat sau must concentrat rectificat , ponderea acestuia se adaugă la cea a produsului vinicol cu ponderea majoritara pentru aplicarea regulilor de etichetare privitoare la indicarea soiului.
este admisă cupajarea musturilor şi/sau a vinurilor albe cu musturi şi/sau vinuri obţinute prin vinificarea in alb a strugurilor negri, pentru obţinerea unui vin alb.
obţinerea vinurilor rose din struguri negri se va face prin vinificarea in rose a acestora, in limitele şi cu tehnologia aleasă de către vinificator;
Nu sunt permise pentru obţinerea vinurilor cu denumirea de Origine PANCIU:
cupajarea pe teritoriul Romaniei a unui vin originar dintr-o ţară terţă cu un vin din cadrul UE;
cupajarea pe teritoriul Romaniei a vinurilor originare din ţări terţe;
cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii
Nu este considerată cupajare:
adaugarea de must concentrat, must concentrat rectificat in vederea efectuării practicilor oenologice permise, nu este considerată cupajare.
Mustul concentrat utilizat in producerea vinurilor cu denumire de origine controlată “PANCIU”, trebuie să provină din soiul şi din arealul demimitat al denumirii de origine respective in cazul in care vinul obţinut se va valorifica sub denumirea unui singur soi.
In cazul in care vinul obţinut este produs din struguri aparţinand mai multor soiuri de viţă-devie, mustul concentrat utilizat trebuie să provină din unul dintre soiurile utilizate in cupaj.
Pentru utilizarea mustului concentrat rectificat in obţinerea produselor vinicole cu denumire de origine controlată nu este obligatoriu ca acesta să provină din soiul/soiurile utilizate in produs şi nu este obligatoriu nici ca acesta să fie obţinut din strugurii recoltaţi din arealul delimitat al denumirii de origine pe care o poartă vinul.
XI. PRINCIPALELE CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE PRODUSELOR VINICOLE CE POARTĂ DENUMIREA DE ORIGINE “PANCIU”
A. CARACTERISTICI ORGANOLEPTICE
a) Examinarea vizuală:
după caz, se vor urmări următoarele elemente: limpiditatea, fluiditatea, meniscul, degajarea CO2, spumarea, perlarea, culoarea, defectele.
b) Aprecierea olfactivă directă şi retronazală:
după caz, se vor urmări următoarele elemente: aroma, buchet, intensitate, persistenţa, defecte de miros;
c) Senzaţia gustativă:
intensitate, persistenţa, savoare, astringenţa, catifelare, corpolenţa, extractivitate, onctuozitate, defecte;
Rezultatele analizei organoleptice se vor consemna de către Comisia de Degustare in Fişa de Degustare.
O definire riguroasă a parametrilor organoleptici a soiurilor de struguri şi implicit a vinurilor obţinute din acestia este practic imposibilă, dat fiind nu doar numărul soiurilor cultivate in areal dar şi infinitele posibilităţi de cupajare, ce permit similar tehnicilor din Franţa şi Spania folosirea eficientă a potenţialului cu care contribuie fiecare soi in produsul finit.
Dacă la diversitatea soiurilor şi a posibilităţilor de cupajare adaugăm tehnologia de vinificaţie (diversitatea tipurilor de enzime de fermentaţie ăi celelalte elemente ce contribuie la obţinerea vinului), durata maturării şi a invechirii, atunci, o dată in plus o enumerare a unor caracteristici organoleptice nu este doar limitativă ci şi eronată, putand genera opinia că vinul care nu este apropiat descrierii nu este conform.
O descriere sumară menită să ne familiarizeze cu soiurile ce insa nu poate fi un etalon de măsurare a caracteristicilor vinurilor cu denumire de origine, este cea din Anexa ataşată prezenului caiet de sarcini, anexa ce poartă denumirea “ Scurtă descriere a soiurilor de struguri reprezentative cultivate in Podgoria PANCIU”.
B. PARAMETRII FIZICO- CHIMICI
Parametrii fizico-chimici ce se vor urmări cu prioritate de către Comisia de Degustare, sunt: extractul sec nereducător, aciditatea volatilă, conţinutul de dioxid de sulf total, conţinutul de zaharuri şi incadrarea vinului in tipul de vin descris prin etichetare;
Parametrii fizico-chimici ce nu au fost enumeraţi anterior trebuie să respecte limitele descrise in legislaţia in vigoare in materie, răspunderea pentru eventualele neconformităţi fiind in sarcina producătorului.
C. ALTE ASPECTE
La cererea scrisă a producatorilor, pentru a fi puse in consum direct, vinurile ce poartă denumirea de origine “PANCIU”, vor fi analizate pe loturi, atat d.p.d.v. organoleptic cat şi fizico-chimic, de către Comisia de Degustare.
Pentru produsele vinicole ce poartă denumirea de origine “PANCIU”, dat fiind numărul mare de producători viti-vinicoli, Comisia de Degustare este formată din 5(cinci) membri, astfel:
un reprezentant al O.N.V.P.V.,
un reprezentant al A.D.A.R.,
trei reprezentanţi ai producatorilor din arealul delimitat al denumirii de origine.
Criteriile de selecţie pentru reprezentanţii producătorilor şi regulile de evaluare ale produselor, se vor stabili de către Asociaţia de Producători.
Reprezentantii A.D.A.R. si O.N.V.P.V. vor fi selectati anual de catre reprezentantii asociatiei de producatori, din lista de experti ce va fi publicata de catre cele doua institutii pe site-ul acestora.
Pentru fiecare vin degustat se va redacta o fişă de degustare şi la final pentru toate probele se va intocmi un proces verbal de degustare in care se vor inscrie doar concluziile: ADMIS sau RESPINS.
Pentru vinurile respinse se vor indica succint motivele.
Eventualele contestaţii, se vor remite spre soluţionare la Comisia de Soluţionarea a Contestaţiilor din cadrul ONVPV.
Vinurile admise ca urmare a procedurii de degustare, vor primi Certificatul de atestare a dreptului de comercializare. Vinurile care au fost declarate respinse, ca urmare a degustării, nu sunt indreptăţite să poarte denumirea de origine “ PANCIU”.
XII- PRINCIPALELE CONDIŢII DE COMERCIALIZARE ŞI ETICHETARE
Produsele vinicole ce poartă denumirea de origine “PANCIU”, trebuie să respecte următoarele condiţii:
Î mbutelierea produselor vinicole se va face in orice recipient utilizat in acest scop pe piaţa Comunităţii Europene la data punerii lor in consum. Capacitea nominală a acestor recipiente este de maxim 60 de litri. Operaţiunea de imbuteliere se va realiza in cadrul secţiilor de imbuteliere autorizate de MADR.
Este admisă vânzarea în vrac a produselor vinicole ce poartă denumirea de origine “PANCIU”, astfel:
1. pentru comercializarea strugurilor, producătorul va elibera la fiecare transport o filă din Carnetul de Viticultor;
2. pentru comercializarea produselor vinicole producătorul va completa documentale de insoţire ale mărfii aşa cum sunt acestea stipulate in legislaţia in vigoare in materie la data livrării produsului.
3. Produsele vinicole comercializate in vrac, vor putea fi la randul lor comercializate mai departe in vrac sau imbuteliate, dar pentru ca acestea să poarte in continuare denumirea de origine “PANCIU”, este necesar ca Asociaţia de Producători din care provine vinul sa-şi dea in scris acordul de utilizare.
Aceast acord se poate acorda numai in baza unui document scris prin care parţile convin la respectarea unor condiţii de calitate care să nu prejudicieze imaginea produselor ce poartă denumirea de origine “ PANCIU”.
Analizele de laborator – pentru evaluarea parametrilor fizico-chimici ai produselor vinicole ce poartă această denumire de origine, analizele se vor efectua de către laboratoarele autorizate de către MADR şi/sau de către cele Certificate RENAR pentru aceste tipuri de determinări. Rezultatul acestor analize se va consemna in Buletine de Analiză, emise pentru fiecare lot de produse. Produsele se vor pune in consum direct insoţite de buletin de analiză şi Declaraţie de Conformitate eliberate de către producător/imbuteliator către primul comerciant.
Determină rile fizico-chimice obligatorii pentru probele de vin cu Denumirea de Origine “PANCIU” sunt:
tăria alcoolică totală şi tăria alcoolică dobandită
zaharuri totale, exprimate ca glucoză şi fructoză
aciditate volatilă şi aciditate totală
dioxid de sulf total
dioxid de carbon (vinuri petiante şi spumante suprapresiune in bari la 20°C)
Etichetarea
Toate produsele vinicole imbuteliate, ce poartă denumirea de origine “PANCIU”, trebuie să respecte prevederile legislatiei in vigoare in materie, in speţă să utilizeze toate elementele/menţiunile obligatorii in etichetare – acestea trebuie să fie iterate in acelaşi camp vizual; elelmentele/menţiunile facultative, pot fi utilizate funcţie de decizia
imbuteliatorului/producatorului Prin etichetare se inţelege ansamblul tuturor menţiunilor/desenelor ce se utilizeazază pentru distinctivitatea produsului, indiferent de modalitatea şi locul in care acestea apar pe produs.
XIII – DECLASAREA PRODUSELOR VINICOLE CE POARTA DENUMIREA DE ORIGINE PANCIU
Producătorul poate face declasarea produselor vinicole ce poartă denumirea PANCIU, in orice fază a procesului de producţie.
O.N.V.P.V. poate ca urmare a controalelor efectuate pe piaţă să procedeze la declasarea produselor vinicole ce poartă denumirea PANCIU, după data punerii lor in consum, in situaţiile descrise mai sus la Cap.XIII pct.d.
In aceasta situaţie, autoritatea este obligată să comunice in scris producătorului/imbuteliatorului, observaţiile cu privire la mostrele de produs prelevate şi in cazul in care acestea nu sunt contestate sau in cazul finalizării
contestaţiei in favoarea ONVPV poate emite decizia de declasare pentru vinurile din lotul de imbuteliere respectiv, in limita cantităţilor depreciate, fără insă ca aceasta decizie să afecteze lotul de vin existent in cramă – cel din care s-a efectuat imbutelierea – execpţie situaţia in care se dovedeşte că acel lot prezintă in sine deprecieri care nu indreptăţesc produsul la purtatea denumirii de origine, caz in care vinul va fi declasat după caz in vin cu Indicaţie
Geografică sau alte categorii de vin ori in materie primă pentru alte destinaţii industriale.
XIV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată ”PANCIU” este
Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlată ” PANCIU” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V..
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală și dobandită;
zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;
aciditate totală;
aciditate volatilă;
dioxid de sulf total;
b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)
c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) si lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ” PANCIU”; Comisia este alcătuita din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:
eşantionare şi
control sistematic in toate fazele de producţie.
In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. controlează:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;
produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.
Orice solicitant indreptăţit, conform legislaţiei in vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată ”PANCIU”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
ANEXĂ
Caracteristici organoleptice
Fetească albă
vinuri albe, fine, neutrale din punct de vedere aromatic, pot dezvolta prin fermentarea la temperaturi scăzute arome de fermentaţie care ii conferă o savoare remarcabilă
Fetească regală
este un vin alb, sprinţar şi odihnitor cu o aromă delicată de mere şi cu note florale
Galbenă de Odobeşti
vin obţinut din soi autohton, din care se obţine un vin alb cu aromă delicată, un vin cu potenţial alcoolic redus, un vin prietenos
Tămâioasa românească
soi din care se oţin in mod special vinuri dulci; un vin care poate rivaliza cu vinurile de Sauternes, cu o bogăţie aromatică a acestuia este incredibilă atat in primii ani de viaţă cand dominantă este aroma trandafirilor de
dulceaţă dar şi după o perioadă de invechire cand aroma se imbogăţeşte cu nuanţe de mosc, de stafide, de miere de albine şi condimente;
Şarbă
vin aromat, in care regăsim note citrice şi ierbale ce-i conferă vioiciunea şi prospeţimea unuia dintre părinţi Riesling şi delicateţea aromelor florale trandafir, busuioc, moştenite de la al doilea părinte Tămaioasa romanească
Frâncuşa
vinuri cu tării ponderate şi caracter neutral, curate şi simple
Crâmpoşia
un soi care abia in ultimii ani, se ridică la inălţimea promisiunilor pe care acesta varietate le face, cu o culoare alb-gălbuie, cu nuanţe verzui ci o cu aromă discretă de fructe proaspete
Riesling de Rhin
funcţie de factorii ce influenţează calitatea vinului, se obţin toate tipurile de vin (seci, demiseci, demidulci şi dulci), iar paleta aromatică este incredibilă, deşi in esenţă acesta este considerat a fi neutral din punct de vedere gustativ.
Sauvignon
Vinurile obţinute din acest soi sunt in genere seci, cu aciditate medie sau ridicată şi cu o pronunţată amprentă de prospeţime. Varietate semiaromată, paletă aromatică vastă incepand de la pronunţate nuanţe ierbale pană la arome dulcege de fructe tropicale; aroma cea mai frecventă este cea a florilor de viţă de vie.
Chardonnay
vinul rezultat imbracă nuanţe aromatice diferite de la vinuri clare, neutrale, sau vinuri cu aromă de unt mergand pană la obţinerea unor arome tropicale.
Datorită acidităţii sale vinul este o materie primă de foarte bună calitate pentru producerea spumantelor.
Fetească neagră
vinul este obtinut din soi autohton, cunoscut şi sub alte denumiri: Păsărească Neagră şi Schwartze Madchentraube. Vinificarea in sec accentuează caracterul sobru şi forţa soiului in timp ce vinificarea in demisec şi demidulce
accentuează aroma specifică soiului – aroma prunelor uscate la soare. O culoare absolut particulară a vinului tanăr roşu violet
Băbească neagră
vinul obtinut dintr-un străvechi soi de struguri romanesc, specific Podgoriilor din Moldova. Vinurile obţinute sunt in general vinuri cu un potenţial alcoolic de 10,00-11,00% vol
Cabernet Sauvignon
supranumit şi “ Regele vinurilor roşii”, vinul obţinut este un vin care se pretează la maturare şi invechire, dezvoltand astfel potenţialul aromatic iniţial de la nuanţe de vegetaţie forestieră, sălbatice trecand apoi prin arome de ardei
verde şi continuand cu cele de struguri supramaturaţi şi coacăze negre
Merlot
Vinurile se remarcă prin corpolenţă medie şi nuanţe aromatice dominante de zmeură, prune şi coacăze. Datorită calităţilor sale acesta este soiul favorit pentru cupajarea cu altor soiuri de struguri negri in special cu soiul Cabernet Sauvignon.
Pinot Noir
vinificaţia sa este pretenţioasă, iar aromele vinului sunt schimbătoare: Cand este tanar, oferă simple caracteristici de cireşe, prune şi căpşuni (fructe roşii, coapte).
Pe măsură ce devine mai matur, caracteristicile sale devin mai complexe, incluzand stafide, fan, tutun, piele, ciuperci sau piper negru. Culoarea sa este de un roşu-maroniu plăcut şi transparent.
PANCIU SPUMANT
D.O.C.
CAIET DE SARCINI
pentru producerea şi comercializarea vinurilor spumante cu denumire de origine
controlată
Decizie n 2462 22/09/2006
(fonte O.N.V.P.V.)
I. Definiţie
Denumirea de origine controlată „PANCIU” se atribuie vinurilor spumante obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Vinurile spumante cu D.O.C. cu fermentare secundară in butelii trebuie să aibă o
tărie alcoolică dobandită, inclusiv prin aportul licorii de expediţie, de minimum 10,50% vol.
II. Legătura cu aria geografică
Calitatea vinurilor materie primă pentru vinuri spumante cu denumire de origine controlată „PANCIU” este asigurată in primul rand de clima şi solul regiunii.
Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivării viţei-de-vie, fiind incadrată in zona viticolă
C 1.
Teritoriul podgoriei Panciu este situat in zona piemontană din exteriorul curburii Carpaţilor şi Subcarpaţilor vranceni, piemont ce face tranziţia intre orogenul carpato-subcarpatic din vest şi Campia Siretului Inferior de la est. Matematic, ea este incadrată de paralele 45°50' şi 46°06', latitudine nordica şi meridianele 27°03' şi 27°15', longitidine estică.
Podgoria Panciu este situată in judeţul Vrancea.
Cadrul natural
Litologia este de tip piemontan, rezultat prin ingemănări succesive ale conurilor de dejecţie cuaternare. Aceste depozite reprezintă acumulări de prundişuri şi nisipuri, acoperite de o mantie de luturi loessoide.
Stiva piemontan-loessoidă cuaternară se suprapune sedimentelor marine (marne, argile, nisipuri) pliocene.
Tipurile de sol
Solurile sunt formate, in cea mai mare parte a podgoriei, pe mantia loessoidă, cu textură in general lutoasă sau luto-nisipoasă, ce acoperă, cu o grosime de 1-10 m, stiva de nisipuri şi pietrişuri piemontane.
Tipologic, cea mai largă dezvoltare o au molisolurile, care ocupă aproape 90% din spaţiul podgoriei Panciu şi sunt reprezentate de cernoziomuri levigate (cambice şi argiloiluviale) şi soluri cenuşii de pădure.
Relieful
Se dispune in două subunităţi funcţional-piemontane: Campia piemontană inaltă şi Campia piemontană joasă pină la lunca actuală a Siretului, ambele campii constituind domeniul de maximă dezvoltare a viticulturii.
Campia piemontană inaltă are altitudini absolute cuprinse intre 350 m la vest şi 150 m la est. Ea prezintă o inclinare medie de 3° spre ESE.
Campia piemontană joasă se desfăşoară intre circa 125 m şi 65 m altitudine absolută şi are o inclinare nesesizabilă spre est.
Hidrografia
Reţeaua hidrografică de ordinul I ce drenează teritoriul podgoriei (Putna, Şuşita, Zăbrăuţ, Carecna, Trotuş) este alohtonă, tributară direct Siretului. Alimentarea sa este predominant pluvionivală, participarea apei subterane fiind aproape inexistentă.
Paraiele autohtone, afluente celor cinci artere principale, sunt scurte şi cu un grad mare de torenţialitate, ele fiind purtătoare de apă numai in timpul perioadelor umede.
Apele freatice se găsesc la adancimi apreciabile, sub 30 m in campia inaltă şi sub 10-15 m in campia joasă.
Strate acvifere mici, lenticulare şi cu debit temporar se formează apărand sub forma unor izvoare intermitente şi cu debit redus.
In ansamblu, regiunea este deficitară, mai ales in ape de calitate.
Climatul
Podgoria se află in zona de silvostepă a climatului temperat continental de campie şi dealuri joase. In regiune se resimt influenţele climatului moderator central-european.
Istoric
O importanţă deosebită pentru a demonstra vechimea cultivării viţei de vie pe teritoriul actualei podgorii Panciu, o constituie fragmentul de vas carpic, descoperit in localitatea Pădureni, care are ca ornament o coardă de viţă de vie cu doi struguri stilizaţi.
Primele atestări cunoscute pană acum despre plantaţiile viticole apar abia la mijlocul celui de-al doilea mileniu al erei noastre. In cea de-a doua călătorie intreprinsă in Moldova, Goerg von Reichersterffer, emisar al lui Ferdinand de Habsburg pe langă domnitorul Petru Rareş (1527-1538; 1541-1546), face referiri in raportul sau şi la plantaţiile mari de viţă de vie existente in zonă, cunoscută atunci ţi sub denumirea de podgoria Crucilor.
Primele menţiuni scrise, referitore la viile aflate in perimetrul podgoriei, apar abia la sfarşitul secolului al XVI-lea. In anul 1589, domnitorul Petru Şchiopu, ii intărea lui Bucium, mare vornic al Ţării de Jos, stăpanire pe viile de la Cruce.
In secolul al XVII-lea, dintre localităţile aflate in zonă, cea care se detaşează mai mult este Crucea.
Actele scrise aici in această perioadă dovedesc că localitatea era cea mai insemnată in podgorie. In podgoria Panciu, unde vinul se făcea bun şi mult, au căutat să pătrundă reprezentanţi ai celor mai multe pături sociale din Ţara Moldovei, de la domnitorii ţării şi ierarhii bisericii, pană la boierii mari şi mici, meşteşugari, negustori şi alţi orăşeni.
O imagine concludentă, referitoare la situaţia viticulturii din această podgorie, la jumătatea secolului al XIX-lea reiese din datele apărute in anul 1861 "Lucrări statistice in Moldova", cu referire la anul 1859, in care se menţionează că terenurile destinate viticulturii pe teritoriul actualei podgorii totalizau 2.870 ha, respectiv 14% din intreaga suprafaţă viticolă a Moldovei, evaluată la acea dată la 20.274 ha.
III. Delimitarea teritorială geografică şi administrativă
Arealul delimitat pentru producerea vinurilor spumante de calitate cu denumirea de origine controlată PANCIU cuprinde următoarele localităţi situate in
judeţul Vrancea:
Localităţile: Panciu, Crucea de Sus, Dumbravă, Crucea de Jos,Satu Nou, Neicu
Localităţile: Moviliţa, Diocheţi-Rediu, Moviliţa, Trotuşanu, Frecăţei, Văleni
Localităţile: Străoane, Repedea, Muncelu, Văleni
Localităţile: Fitioneşti, Holbăneşti, Ghimiceşti, Ciolăneşti, Mănăstioara
Localităţile: Ţifeşti, Sarbi, Oleşeşti, Vităneşti, Clipiceşti
Localităţile: Rugineşti, Copăceşti, Văleni, Angheleşti
IV. Soiurile de struguri
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine controlată „ PANCIU ” sunt următoarele:
Vinuri albe:
Aligote, Chardonnay, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling Italian, Sauvignon, Galbenă de Odobeşti, Muscat Ottonel, Şarbă;
Vinuri roşii/roze:
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Băbească Neagră
V. Producţia de struguri
Producţia de struguri pe soiuri, este :
Maxim 10.500 kg/ha pentru soiurile:
Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Băbească Neagră;
Maxim 11.500 kg/ha pentru soiurile:
Fetească albă, Aligote, Riesling italian, Merlot, Şarbă;
Maxim 13.500 kg/ha pentru soiurile:
Fetească regală, Galbenă de Odobeşti.
VI. Randament
Randamentul maxim in vin, pe soiuri este:
Maxim 57,00 hl/ha pentru soiurile: Pinot Noir, Cabernet Sauvignon ;
Maxim 60,00 hl/ha pentru soiurile: Băbeasca Neagră;
Maxim 63,00 hl/ha pentru soiul Merlot;
Maxim 65,00 hl/ha pentru soiurile: Chardonnay, Muscat Ottonel, Sauvignon;
Maxim 72,00 hl/ha pentru soiurile: Fetească albă, Riesling italian;
Maxim 75,00 hl/ha pentru soiurile: Şarbă , Aligote;
Maxim 87,00 hl/ha pentru soiurile: Fetească Regală, Galbenă de Odobeşti.
VII. Calitatea strugurilor
Culesul se poate realiza numai manual, strugurii să provină din soiurile admise pentru producerea vinurilor spumante cu D.O.C. şi din plantaţii autorizate de O.N.V.P.V.
Calitatea strugurilor se constată in momentul recepţiei lor la cramă, să fie sănătoşi şi cu boabe nezdrobite. Este interzisă transportarea strugurilor in saci de polietilenă şi mustuirea in mijloacele de transport.
Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor spumante cu denumire de origine se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:
puritate de soi de 100% pentru producerea de vinuri spumante care se valorifică cu denumire de soi
o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%;
un conţinut minim de 160,00 g/l in zaharuri la recoltare, care trebuie să asigure calitatea necesară a vinurilor materie primă pentru vinuri spumante cu D.O.C.
integritatea strugurilor şi a boabelor in momentul recepţionării la cramă.
VIII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor
Plantaţiile din care se obţin vinuri spumante de calitate cu denumire de origine trebuie să aibă o puritate de soi de 100% in plantaţiile infiinţate după anul 2007; in cele infiinţate anterior anului 2007 trebuie să aibă o puritate de soi de minimum 85%; in acest ultim caz, butucii impurităţi fac parte numai din soiuri ale speciei Vitis vinifera.
Strugurii de la butucii impurităţi se vor recolta inainte de recoltarea soiului de bază. Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
In plantaţiile destinate producerii vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.
In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:
densitatea plantaţiei: minim de 3.500 butuci plantaţi la hectar
forma de conducere a butucilor
sistemul de taiere
incărcătura de rod pe metru pătrat, butuc sau hectar
lucrările solului
recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru vinurile spumante cu DOC Panciu;
irigarea: executarea irigării este permisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V.;
fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte organice o dată la 4 - 5 ani
programul de combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor
in plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei;
in toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.
IX. Practicile oenologice şi tratamentele admise
Practicile şi tratamentelor oenologice admise care se utilizează sunt cele prevăzute de legislaţia in vigoare.
Arealul delimitat pentru producerea şi comercializarea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată „PANCIU” se incadrează in zona viticola CI.
Vinurile spumante produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.
Strugurii pentru obţinerea vinurilor spumante D.O.C. provin in proporţie de 100% din această arie geografică.
X. Tehnologia de obţinere a vinurilor spumante de calitate cu D.O.C.„ Panciu”
a) Tehnologia de producere a vinurilor materie primă pentru spumante:
Strugurii se culeg manual, in lădiţe de 15-20 kg, atunci cand maturitatea tehnologică a strugurilor coincide sau prcede maturitatea deplină.
Orientativ se apreciază că, pentru produce rea vinurilor de bază, maturitatea tehnologică a strugurilor este atinsă atunci cand zaharurile ajung la un conţinut de 160-190 g/l,
corespunzător unui potenţial alcoolc de 9,00-11,00% vol.,
iar aciditatea titrabilă are valori de 8,00-10,00 g/l H2SO4.
In acest caz valorile indicelui gluco-acidic, respectiv raportul dintre zaharuri (g/l) şi aciditate (g/l H2SO4) sunt cuprinse intre 15 şi 20.
O aciditate relativ ridicată constituie un factor de prospeţime, indispensabil pentru viitorul vinului spumant, precum şi o mai bună garanţie pentru limpiditatea şi stabilitatea sa.
Transportul strugurilor se poate realiza in lădiţe de recoltare 10-15 kg, lăzi de material plastic 30-40 kg, coşuri de răchită, astfel incat sa fie asigurată integritatea boabelor.
De la distanţe mai mari transportul strugurilor se poate face şi in bene in care grosimea stratului de struguri să nu
depăşească 50 de cm, concomitent cu protecţia antioxidantă asigurată cu metabisulfitul de potasiu.
La centrul de vinificare, se face o analiză cantitativă prin cantărire şi o analiză calitativă prin determinarea concentraţiei de zaharuri şi apreciarea gradului de sănătate.
Strugurii sunt trecuţi in buncăr, unde se tratează cu enzime pectolitice de macerare şi limpezire, după care se desciorchinează.
Obţinerea mustului ravac din struguri selecţionaţi şi sulfitarea acestuia cu anhidridă sulfuroasă in doze de 40-50 mg/L, urmată de deburbarea mustului.
Fermentarea alcoolică a mustului insămanţat cu levuri selecţionate la temperaturi de fermentare cuprinse intre 12-20° C.
Pritocul vinurilor urmat de aprecierea organoleptică a vinurilor.
Refrigerarea vinului la temperaturi de – 3° C, - 4° C şi menţinerea lui in cisterne 8-10 zile pentru realizarea stabilităţii tartice.
Filtrarea grosieră şi sterilă a vinului in scopul asigurării stabilităţii tartice, proteice şi microbiologice.
Tirajul vinului - cuprinde următoarele etape:
Preparare fermenţi
Preparare licoare tiraj cu lasarea in repaus 14 zile şi omogenizare periodică a acesteia in scopul invertirii zaharozei.
Filtrarea licorii de tiraj
Prepararea maielei de levuri şi controlul periodic al viabilităţii şi purităţii levurilor
Stabilirea dozelor optime de substante de limpezire, pe baza microprobelor de laborator
Prepararea amestecului de tiraj constă in introducerea vinului, licorii, maielei de levuri şi a substan-elor de limpezire intr-o cisternă
Pregatirea sticlelor pentru tiraj
Imbutelierea –umplerea sticlelor cu amestecul de tiraj asigurand volumul camerei de gaz
Dopuirea şi capsarea buteliilor cu capse metalice tip coroană
Controlul final al buteliilor.
Fermentarea alcoolica a vinului tirajat
Stivuirea buteliilor in stive pentru fermentare se efectuează in sala de fermentare, la temperaturi cuprinse intre 9-12oC, pe o perioada de 30-38 zile.
Restivuirea buteliilor in vederea realizării celei de a doua etape a fermentării vinului timp de 3 luni.
Ridicarea la pupitre
Operaţia constă in scoaterea sticlelor din stive şi asezarea lor pe pupitru cu capul in jos, pentru limpezire.
Remuajul
Constă in asezarea sticlelor pe pupitru şi rotirea sticlelor manual, in 2 directii, intr-un interval de 25-30 zile pentru o limpezire superioara a vinului spumant.
Degorjarea
Constă in eliminarea depozitului acumulat in dopul sticlei.
Controlul stării de limpiditate a vinului spumant dupa degorjare.
In această fază se face diferenţiere intre sortimente, prin adaugare de licoare de expediţie şi se obţin următoarele categorii, in funcţie de conţinutul in zaharuri a acestuia:
dulce, completare cu mai mult zahar
demidulce, numai cu licoare
sec, completare din altă sticlă
Dopuirea şi finisarea buteliilor de vin spumant în vederea livrării (aplicare cosuleţ)
Etichetare butelii - se aplică etichetele pe butelii şi controlul final al aspectului buteliilor
Ambalare produs finit - buteliile de vin spumant sunt ambalate in cutii de carton.
XI. Caracteristicile analitice şi organoleptice
Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zaharuri in boabe, aceasta stand la baza calităţii vinurilor spumante obţinute prin păstrarea insuşirilor de naturaleţe şi tipicitate. Vinurile spumante cu D.O.C. ,,PANCIU’’ trebuie să corespundă in momentul punerii lor in consum unor caracteristici de compoziţie şi de calitate bine precizate.
a) Caracteristicile analitice:
Vinurile materie primă pentru vinurile spumante D.O.C. “Panciu” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:
tărie alcoolică totală a productiei de vin destinata obtinerii de vinuri spumante: minim 9,50% in volume
aciditate totală (acid tartric ): minim 6,00 g/l
aciditate volatilă (acid acetic ): maxim 0,50 g/l
extract sec nereducător: minim 15,00 g/l
zaharuri, exprimate ca glucoza si fructoza: maxim 4,00 g/l
dioxid de sulf total, maxim: 100 mg/l
dioxid de sulf liber: maxim 15 mg/l
fier: maxim 6 mg/l
Vinurile spumante de calitate cu D.O.C. “PANCIU” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie la punerea in consum:
tărie alcoolică dobandită, inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie: minim 10,50 % in volume
aciditate totală (acid tartric ): minim 6,00 g/l
aciditate volatilă (acid acetic ): minim 0,65 g/l
zaharuri, exprimate ca glucoza si fructoza, in funcţie de tipul de vin, dupa cum urmeaza:
dioxid de sulf total, maxim: 185 mg/l
suprapresiune la temperatura de 20˚C: minimum 3,50 bari
b) Caracteristici organoleptice generale:
Vinurile materie primă pentru vinurile spumante D.O.C. “PANCIU” obţinute in podgoria PANCIU sunt caracterizate prin prospeţime, vinozitate şi fructuozitate.
Sub aspectul insuşirilor organoleptice, vinurile materie primă pentru vinurile spumante trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
Aspect: limpede, fără particule in suspensie. La vinurile noi, in perioada noiembrie – martie, se admite o uşoară opalescenţă;
Culoare: verzui-gălbuie sau gălbui-verzuie pentru vinurile albe, roz pană la roşu-rubiniu pentru vinurile roze şi roşii;
Miros: proaspăt, fructuos, fără defecte sau mirosuri străine;
Gust: vin sec, acid debordanta , echilibrat, cu savoare specifică.
Vinurile spumante cu D.O.C. “PANCIU” se remarcă prin fineţe, prospeţime, naturaleţe, arome de fermentare cu nuanţe de citrice, amplificate de perlare fină şi persistentă.
Sub aspectul insuşirilor organoleptice, vinurile spumante D.O.C. “PANCIU” trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
Aspect: limpede, fără particule in suspensie.
Culoare: verzui-gălbuie pană la gălbui-pal pentru vinurile albe, pană la nuanţa de rubiniu pentru vinurile roze şi roşii;
Miros: plăcut, proaspăt, caracteristic produsului, fără defecte sau mirosuri străine;
Gust: plăcut, fructuos, fin, echilibrat, caracter gusto-olfactiv de autolizat, intelato datorită prezenţei dioxidului de carbon, cu savoare specifică.
Degajare de dioxid de carbon: spumare abundentă, perlare persistentă cu bule mici pe toată inălţimea paharului.
Vinul spumant de calitate cu D.O.C. PANCIU definşste potanţialul oenologic al podgoriei prin fructozitate, aciditate debordanta, prospeţime iar prin cupajarile de diferite soiuri ale zonei se va urmării armonia perfectă dintre miros şi gust, fructos sau autolizat, bogat in componente olfactive, catifelat şi onctuos la gust.
XII. Condiţiile de comercializare
1. Ambalare şi prezentare
Vinurile spumante de calitate cu D.O.C. PANCIU pot fi comercializate către consumatorul final doar imbuteliate, cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Vinurile spumante de calitate cu D.O.C. PANCIU pot fi păstrate in scopul vanzării sau scoase pe piaţă numai in butelii de sticlă
Inchiderea acestora se face obligatoriru cu dop în formă de ciupercă din plută sau dintr-un alt material care poate intra în contact cu produsele alimentare, fixat printr-un dispozitiv de închidere, acoperit, dacă este necesar, cu un căpăcel și învelit în folie, acoperind în întregime dopul și integral sau parţial gâtul sticlei
Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile materie primă pentru vinurile spumante de calitate, precum şi condiţionarea şi imbutelierea vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine controlată se realizează numai in teritoriul delimitat pentru denumirea de origine Panciu.
2. Etichetare
La etichetarea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată PANCIU se folosesc următoarele
indicaţii obligatorii:
1.numele sau denumirea comercială sub care este vandut produsul:
vin spumant de calitate cu denumire de origine controlată
2. numele denumirii de origine controlată ,,PANCIU’’
3. volumul nominal al produsului conţinut de butelie;
4. tipul produsului in funcţie de conţinutul in zahăr, vinurile spumante pot fi:
brut natur, dacă conţinutul de zahăr este de maximum 3,00 g/l
extra brut, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 0 şi maximum 6,00 g/l
brut, dacă conţinutul de zahăr este de maximum 12,00 g/l
extrasec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 12,00-17,00 g/l
sec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 17,00 şi 32,00 g/l
demisec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 32,00 şi 50,00 g/l
dulce, dacă conţinutul de zahăr este mai mare de 50,00 g/l
5. tăria alcoolică dobandită a vinului, exprimată in procente volume; indicarea tăriei alcoolice dobandite in volum se face in unităţi sau semiunităţi de procentaj in volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată,pentru vinurile spumante, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşescă 0,80% vol.
6. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.
7. menţiunea “conţine sulfiţi’’
8. menţiunea “produs in Romania”
9. numele şi adresa producatorului
10. metoda de producţie - fermentat in sticlă prin metoda tradiţională
Menţiunile „fermentat în sticlă prin metoda tradiţională”,„metoda tradiţională”, „metoda clasică” sau „metoda tradiţională clasică” se utilizeaza numai pentru a descrie vinurile spumante de calitate cu denumiri de origine controlată cu condiţia ca produsul:
(a) să fi devenit spumant in urma unei a doua fermentaţii alcoolice in sticlă;
(b) să fi fost menţinut in permanenţă in prezenţa drojdiei timp de cel puţin nouă luni in cadrul aceleiași exploataţii din momentul constituirii producţiei;
(c) să fi fost separat de drojdie prin evacuare.
Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual.
Excepţie pot face data ambalării,
numărul lotului şi menţiunea « conţine sulfiti ».
La etichetarea vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine controlată PANCIU se folosesc următoarele indicaţii facultative:
1)denumirea soiului/soiurilor in cazul vinurilor spumante cu denumire de origine controlată Panciu:
in cazul in care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiul menţionat;
in cazul in care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul in cauză să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie să fie menţionate in ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizandu-se caractere de aceeaşi dimensiune;
2) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;
3) denumirea plaiului pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine;
4) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;
5) se pot inscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:
istoria vinului spumant sau a firmei producătoare;
condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale;
recomandări privind consumarea vinului spumant: temperatură, asociere cu mancăruri etc,
unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.
6) codul de bare al produsului
7) simbolul comunitar ce indica denumirea de origine
8) distinctii acordate, numai pentru lotul in cauză
9) Termenii “Premium” sau “Reserve”
Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile.
Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.
Indicaţiile obligatorii trebuie grupate in acelaşi camp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine in evidenţă de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicaţii scrise.
Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile corespunzătoare prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.
XII. Declasarea vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine controlată “PANCIU”
In cazurile in care vinurile spumante nu indeplinesc condiţiile de a fi comercializate sub denumirea de origine controlată ” PANCIU,” sau dacă pierde aceste condiţii sau la cererea producătorului, ele vor fi declasate in „vin spumant fără denumire de origine controlată” pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V., la propunerea motivată şi scrisă a producătorului şi a Inspectorului de specialitate ONDOV.
1.Declasarea vinurilor spumante D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:
a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
2. In faza de producţie producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului spumant D.O.C. la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.
Declasarea se efectuează in baza verificărilor făcute la faţa locului şi a rezultatelor analizelor (fizico-chimice şi organoleptice) obţinute de laboratoarele autorizate, in cazul in care nu se mai indeplinesc condiţiile de valorificare a vinului spumant D.O.C.
In cazul in care din verificările efectuate se constată necesitatea declasării, inspectoratul teritorial al O.N.V.P.V. va stabili categoria de calitate la care urmează să fie reincadrat vinul spumant şi va comunica decizia adoptată persoanei fizice sau juridice care deţine vinul spumant, in termen de 15 zile de la data prelevării probelor.
Deţinătorul vinului spumant poate face contestaţie asupra deciziei luate, in termen de 15 zile, depunand-o pentru reanalizare. Pe baza rezultatelor contraanalizei sau expertizei, va adopta hotărarea definitivă in decurs de 15 zile.
Producătorul sau comerciantul in cauză va inscrie in evidenţele sale decizia definitivă conform căreia işi va valorifica vinul spumant.
XVI. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului
Controlul anual al respectării specificaţiilor produselor vinicole cu denumirea de origine controlată „Panciu” se face de către autoritatea competentă, respectiv
Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.)
Autoritatea desemnata pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „Panciu” este Oficiul National al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.
Adresa Inspectoratului teritorial: O.N.V.P.V.,
Focsani, Str. Republici, Nr. 5, jud. Vrancea,
tel./fax: 0237 222594,
email: panciu@onvpv.ro.
Autorizarea plantaţiilor producatoare de struguri D.O.C., controlul vinurilor spumante D.O.C., declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlata „Panciu” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de catre O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:
a) examinarea analitică a vinurilor spumante, care constă in verificarea buletinului de
analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală şi dobandită;
zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;
aciditate totală;
aciditate volatilă;
extract sec nereducător;
dioxid de sulf liber şi total;
presiunea dioxidului de carbon
b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)
c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „Panciu”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:
eşantionare
control sistematic in toate fazele de producţie.
In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;
produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului spumant
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Panciu”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
PANCIU SPUMANT AROMAT
D.O.C.
CAIET DE SARCINI
pentru producerea si comercializarea vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu
denumirea de origine controlată
decizie n 2462 22/09/2006
(FONTE O.N.V.P.V.)
Capitulul I. PRODUSUL SI DENUMIREA DE ORIGINE CONTROLATA
1. Definirea produsului
Vinul spumant de calitate de tip aromat cu D.O.C. Panciu este vinul spumant de calitate obţinut din mustul sau mustul parţial fermentat fabricat din strugurii soiurilor aromate cultivate in plantaţiile viticole delimitate in arealul cu denumire de origine Panciu.
2. Culoarea si tipurile produselor
Denumirea de origine controlată Panciu este rezervată vinurilor spumante de calitate de tip aromat albe produse in varianta demisec si dulce.
3. Arealele delimitate
Aria geografică
Recolta de struguri, producerea mustului, fermentare şi imbutelierea vinurilor spumante de calitate de tip aromat se realizează in următoarele localităţi ale
judeţului Vrancea.
Oras Panciu cu satele Crucea de Sus, Dumbravă, Crucea de Jos, Satu Nou, Neicu
Comuna Moviliţa cu satele Diocheţi-Rediu, Moviliţa Trotuşanu, Frecăţei, Văleni
Comuna Străoane cu satele Repedea, Muncelu, Văleni
Comuna Fitioneşti cu satele Holbăneşti, Ghimiceşti, Ciolăneşti, Mănăstioara
Comuna Ţifeşti cu satele Sarbi, Oleşeşti, Vităneşti, Clipiceşti
Comuna Rugineşti cu satele Copăceşti, Văleni, Angheleşti
Aria parcelară delimitată
Vinurile spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Panciu se produc din strugurii recoltaţi din parcelele evaluate şi aprobate de catre O.N.V.P.V.
4. Potenţialul de producţie al arealului viticol
Calitatea vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu denumire de origine controlată „PANCIU” este asigurată de clima şi solul regiunii.
Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivării viţei-de-vie, fiind incadrată in zona viticolă C I.
Teritoriul podgoriei Panciu este situat in zona piemontană din exteriorul curburii Carpaţilor şi Subcarpaţilor vranceni, piemont ce face tranziţia intre orogenul carpato-subcarpatic din vest şi Campia Siretului Inferior de la est. Matematic, ea este incadrată de paralele 45°50' şi 46°06', latitudine nordica şi meridianele 27°03' şi 27°15', longitidine estică.
Cadrul natural
Litologia este de tip piemontan, rezultat prin ingemănări succesive ale conurilor de dejecţie cuaternare.
Aceste depozite reprezintă acumulări de prundişuri şi nisipuri, acoperite de o mantie de luturi loessoide.
Stiva piemontan-loessoidă cuaternară se suprapune sedimentelor marine (marne, argile, nisipuri) pliocene.
Tipurile de sol
Solurile sunt formate, in cea mai mare parte a podgoriei, pe mantia loessoidă, cu textură in general lutoasă sau luto-nisipoasă, ce acoperă, cu o grosime de 1-10 m, stiva de nisipuri şi pietrişuri piemontane.
Tipologic, cea mai largă dezvoltare o au molisolurile, care ocupă aproape 90% din spaţiul podgoriei Panciu şi sunt reprezentate de cernoziomuri levigate (cambice şi argiloiluviale) şi soluri cenuşii de pădure.
Relieful
Se dispune in două subunităţi funcţional-piemontane: Campia piemontană inaltă şi Campia piemontană joasă pină la lunca actuală a Siretului, ambele campii constituind domeniul de maximă dezvoltare a viticulturii.
Campia piemontană inaltă are altitudini absolute cuprinse intre 350 m la vest şi 150 m la est. Ea prezintă o inclinare medie de 3° spre ESE.
Campia piemontană joasă se desfăşoară intre circa 125 m şi 65 m altitudine absolută şi are o inclinare nesesizabilă spre est.
Hidrografia
Reţeaua hidrografică de ordinul I ce drenează teritoriul podgoriei (Putna, Şuşita, Zăbrăuţ, Carecna, Trotuş) este alohtonă, tributară direct Siretului.
Alimentarea sa este predominant pluvionivală, participarea apei subterane fiind aproape inexistentă.
Paraiele autohtone, afluente celor cinci artere principale, sunt scurte şi cu un grad mare de torenţialitate, ele fiind purtătoare de apă numai in timpul perioadelor umede.
Apele freatice se găsesc la adancimi apreciabile, sub 30 m in campia inaltă şi sub 10-15 m in campia joasă. Strate acvifere mici, lenticulare şi cu debit temporar se formează apărand sub forma unor izvoare intermitente şi cu debit redus.
In ansamblu, regiunea este deficitară, mai ales in ape de calitate.
Climatul
Podgoria se află in zona de silvostepă a climatului temperat continental de campie şi dealuri joase.
In regiune se resimt influenţele climatului moderator central-european.
5. Sortimentul viticol
Vinurile spumante aromate de calitate de tip aromat se produc din următoarele soiuri:
Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească şi Şarba .
Puritatea soiului in plantaţiile destinate producerii vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Panciu este de 100% in plantaţiile realizate după anul 2.008 si de minim 85% in plantaţiile infiinţate inainte de anul 2008.
Butucii impurităţi fac parte numai din soiuri ale speciei Vitis vinifera.
Strugurii de la butucii impurităţi se vor recolta inainte de recoltarea soiului de bază.
6. Agrotehnica viticolă Conducerea viţei de vie
a. Densitatea de plantare:
Plantaţiile de viţă de vie destinate producerii vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Panciu au densitatea de plantare minimă de 3.300 butuci/ha
b. Reguli de tăiere:
Incărcătura maximă de rod este de 30 ochi viabili pentru toate soiurile .
c. Forma de conducere :
joasă sau pe tulpini semiinalte .
d. Producţia maximă de struguri
Producţia maximă de struguri se evaluează pentru fiecare soi şi parcelă viticolă, ca medie pe ultimii trei ani. Ea trebuie sa fie de:
maxim 10,50 T/ha pentru soiurile Tămaioasă romanească, Muscat Ottonel
maxim 11,50 T/ha pentru soiul Şarba
e. Golurile in plantaţie:
Se admit goluri in plantaţie in procent de max. 20%.
f. Starea plantaţiilor:
In plantaţiile de vie se aplică o protecţie fitosanitară eficientă care să asigure o bună stare sanitară a viţei de vie şi a solului. In toamnele ploioase, cu risc ridicat pentru atacul de mucegai, se recomandă aplicarea dezfrunzitului parţial la butucii cu aparat foliar bogat.
f. Alte menţiuni
Irigarea este admisă in anii secetoşi, la decizia autorităţii de reglementare in domeniul vitivinicol, atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 0-100 cm scade la 50 % din IUA (intervalul umidităţii active) prin folosirea unor norme moderate de udare (400 – 600 mc / ha).
7. Maturitatea strugurilor, recoltarea şi transportul strugurilor
Maturitatea strugurilor:
Starea de maturitate a strugurilor pentru vinurile spumante aromate este evaluata pe baza concentraţiei de
zaharuri, care trebuie sa fie de minim 153,00 g/l.
Recoltarea strugurilor:
Vinurile spumante de calitate de tip aromat provin din struguri recoltaţi la maturitatea tehnologica. Data recoltării se stabileşte pe baza dinamicii maturării strugurilor realizată la nivel de soi şi parcelă viticolă.
Transportul strugurilor:
Transportul strugurilor se realizează cu tractorul dotat cu platformă in care se incarcă containere care trebuie sa aibă inalţimea de maxim 0.60 m.
8. Randamentul în vin
Randamentul in vin variază in funcţie de soi. Este stabilit la valorile de :
maxim 86,00 hl/ha pentru soiul Şarba
maxim 78,00 hl/ha pentru soiurile Tămaioasă romanească, Muscat Ottonel
9. Producerea mustului, fermentarea, îmbutelierea, stocarea şi circulaţia produselor
Producerea si fermentarea mustului
a. Tehnologia de producere:
Tehnologia de elaborare a vinurilor spumante aromate cu D.O.C. Panciu se realizează in spaţiu rezervat acestei destinaţii.
Fabricarea musturilor se face pe soi. Strugurii sunt desciorchinaţi şi zdobiţi iar mustuiala se introduce in presa pneumatică, unde se realizează maceraţia prefermentativă.
Durata variază in funcţie de soi, de la cateva ore pană la maxim 2 zile.
Presarea se face intr-un regim menajant iar fiecare şarjă de presare se introduce in cisterne prevazute cu sistem de răcire. Musturile se limpezesc.
Atunci cand este cazul se corectează compoziţia mustului, respectandu-se legislaţia in vigoare.
Mustul se conservă pană la utilizare in cisterne izoterme, la frig (0°C).
In vederea obținerii unei producții de vin spumant, controlul procesului de fermentare inainte și după constituirea producției de vin nu poate fi realizat decat prin refrigerare sau alte procedee fizice.
Fermentarea mustului se realizează in două etape, in prima etapă fermentarea are loc la presiunea mediului ambiant şi in a doua, fermentarea se face sub presiune.
Se aduce mustul in cisterna de fermentare sub presiune, dotată cu sistem de răcire, numită acrotofor sau autoclavă
( tanc de fermentare).
Se aduce mustul la temperatura de circa 18° C si se insămanţeaza cu drojdii selecţionate. Fermentaţia se realizeaza in sistem deschis, la temperatura de 18-20° C pană la realizarea tăriei alcoolice mai mică cu 1.40% decat tăria alcoolica dobandită a vinului.
Se inchide tancul de fermentare şi se continuă procesul de fermentare la temperatura de 18-20°C pană la realizarea presiunii de 6 bari.
Fermentaţia se stopează prin răcire la -2° C.
Condiţionarea vinului spumant aromat se face in regim izobaric prin cleire, detartrizare şi filtrare.
Tăria alcoolică dobandită in volume a vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu denumire de origine controlată nu poate fi mai mică de 6,00% vol.
b. Practici enologice si tratamente
Sunt admise:
-imbogăţirea in zaharuri a mustului, in anii climatici nefavorabili, cu respectarea reglementărilor in vigoare;
acidificarea in limita a 1.50 g/l;
utilizarea levurilor selecţionate şi a adjuvanţilor de fermentare admişi de reglementările in vigoare;
refrigerarea pentru realizarea controlată a fermentaţiei alcoolice;
utilizarea produselor de limpezire admise de reglementările in vigoare;
filtrarea cu kiselgur, plăci de filtru şi cartuşe filtrante.
c.Durata procesului de fabricare
Durata procesului de fabricare a vinurilor spumante de calitate de tip aromat nu poate fi mai mică de o lună.
d.Materiale si echipamente interzise:
Este interzisă utilizarea
preselor continui cu şnec elicoidal;
cisternele din ciment
e. Capacitatea globală de producere
Capacitatea globală de producere este corelată cu randamentul de vinificare şi suprafaţa plantaţiilor viticole destinate acestui produs.
Dispoziţiie privind îmbutelierea
Imbutelierea se realizează incepand cu 1 decembrie a anului de recoltă.
Imbutelierea sterilă la presiune constă din răcirea vinului spumant la 0-2°C, umplerea sterilă a sticlelor şi aplicarea dopurilor şi a coşuleţelor.
Toaletarea sticlelor constă in aplicarea etichetei, a contraetichetei, a capsulei şi a fluturaşului.
Pentru toate loturile imbuteliate, operatorul pune la dispozitia O.N.V.P.V. următoarele documente:
informaţiile din registrele de manipulare;
analiza vinurilor spumante aromate inainte de imbuteliere; buletinele de analiză se păstreaza pe o perioadă de 6 luni;
Imbutelierea se face in sticle de 0.375, 0.750, 1.500 şi 3.000 l.
Fiecare etichetă conţine informaţii privind: categoria produsului, numele soiului, volumul nominal, tăria alcoolică dobăndită in volume, indicarea conţinutuluiin zahăr, numărul lotului
Dispoziţii privind stocarea
Stocarea se face in spaţii organizate special pentru stocarea vinurilor spumante de calitate de tip aromat imbuteliate.
Dispoziţii privind circulaţia produselor şi introducerea în piaţa pentru a fi puse în consum Vinurile spumante de calitate de tip aromat sunt introduse in piaţa pentru a fi puse in consum incepand cu 1 decembrie al anului de recolta.
10. Caracteristicile fizico-chimice şi organoleptice
a) caracteristici analitice:
tăria alcoolică dobandită: min. 6,00% vol alcool;
tăria alcoolică totală: min 10,00% vol alcool
aciditatea totală: min 5,00 g/l acid tartric
aciditatea volatilă max. 0.50 g/l acid acetic
SO2 total (mg/l): 185
presiunea de CO2: min. 3 bari la 20°C
concentraţia in zaharuri, exprimată ca glucoză şi fructoză:
32-50 g/l pentru demisec
Si minim 50 g/l pentru dulce
b) caracteristicile organoleptice
Vin spumant de calitate de tip aromat din struguri de Muscat Ottonel cu D.O.C. Panciu:
Spumantul din struguri de Muscat Ottonel se prezintă ca un vin spumant de culoare galben pai cu reflexe verzui, cu spumare abundentă şi perlare fină de durată.
Aroma specifică care păstrează aromele terpenice din struguri, la care se adaugă compuşii aromaţi volatili care iau naştere in timpul fermentaţiei alcoolice insoţită de o structură acidă puternică face ca acest vin spumant să aibă o armonie gusto-olfactivă unică şi inimitabilă.
Vin spumant de calitate de tip aromat din struguri de Tămaioasă Romanească cu D.O.C. Panciu:
Spumantul din struguri de Tămaioasă Romanească se prezintă ca un vin spumant de culoare galben pai cu reflexe verzui, cu spumare abundentă şi perlare fină , de durată.
Aroma de tămaioasă este fină, intensă şi amplă , cu un amalgam de nuanţe de busuioc , trandafiri şi fan proaspat cosit
Gustativ , spumantul este agreabil , dulce şi vioi , datorită echilibrului dintre dulce şi acid. In ansamblu vinul este armonios şi persistent.
Vin spumant de calitate de tip aromat din struguri de Şarba cu D.O.C. Panciu :
Spumantul din struguri de Şarba se prezintă ca un vin spumant de culoare galben pai cu reflexe verzui, cu spumare abundetă şi perlare fină de durată.
Aromă fină cu nuanţe florale.
Gustativ, spumantul este plăcut, dulce şi vioi, fructos, datorită echilibrului intre dulce şi acid. In ansamblu vinul este armonios şi persistent, se pretează atat ca demisec cat şi dulce.
11. Aptitudinea arealului Panciu pentru producerea vinurilor spumante de calitate de tip aromat
Strugurii de Muscat Ottonel , Tămaioasă Romanească şi Şarba, cu o frecvenţă foarte mare in zonă, realizează compoziţia materiei prime pentru spumantele aromate cu D.O.C. Dealu Mare.
Aromele strugurilor sunt intense şi fin .
Podgoria Panciu este recunoscută pentru producerea de vinuri materii prime cu acidităţi ridicate, care ii conferă un atu in plus in realizarea de vinuri spumante de calitate
Prezenţa agenţilor economici care au infrastructura necesară pentru producerea vinurilor spumante aromate reprezintă un factor favorabil dezvoltarii acestor produse .
Există deopotrivă plantaţii viticole cultivate cu strugurii menţionaţi dar şi fluxuri tehnologice pentru elaborarea
spumantelor de calitate de tip aromat .
12. Reguli de prezentare si etichetare
Fiecare etichetă conţine informaţii obligatorii privind :
categoria produsului: vin spumant de calitate de tip aromat, insoţit de numele denumirii de origine controlată Panciu,
numele soiului,
volumul nominal,
tăria alcoolică dobandită in volume,
indicarea conţinutului de zahăr, exprimat ca glucoză şi fructoză (tipul vinului după concentraţia de zaharuri )
numele şi adresa producătorului
indicarea provenienţei: Produs in Romania,
codul îmbuteliatorului ,
sintagma „conţine sulfiţi”,
numărul lotului.
Imbutelierea se face numai in sticle de tip „vin spumant”, inchise cu : un dop in formă de ciupercă din plută sau dintr-un alt material care poate intra in contact cu produsele alimentare, fixat printr-un dispozitiv de inchidere, acoperit, dacă este necesar, cu un căpăcel şi invelit in folie, acoperind in intregime dopul şi integral sau parţial gatul sticlei.
Toate indicaţiile facultative sunt inscrise cu caractere lizibile dar nu mai mari decat caracterele de inscriere a D.O.C..
Termenul de demisec corespunde concentraţiei de zahăr din intervalul
32-50 g/l iar termenul de
dulce concentraţiei >50 g/l zaharuri.
Capitolul II.
GESTIONAREA PRODUCŢIEI
Obligaţii declarative
Declaraţiile menţionate mai jos sunt adresate Oficiului Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole
1. Declaraţia de renunţare la producerea vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Panciu
Toţi operatorii, cu 72 de ore inainte de recoltare, declară parcelele din care nu va mai produce vinuri spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Panciu in anul in curs.
2. Declararea musturilor apte pentru producerea vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Panciu
inainte de 30 noiembrie a anului de recoltă.
Se indică:
denumirea de origine solicitată
soiul
volumul de must
numărul din Registrul Industriilor Viticole
numele si adresa operatorului
locul antrepozitului fiscal
Aceasta declaraţie, după caz, este insoţită de o copie a declaraţiei de producţie şi a specificativi privind achiziţia de materie primă.
3. Declararea loturilor intrate la fermentare
Toţi operatorii, cu 48 de ore inainte de fermentarea mustului, declară loturile intrate la fabricaţie. Se indică:
soiul
numărul lot must materie primă
tancul de fermentare (număr si capacitate)
cantitatea de must
data intrării la fermentare.
Capitolul III.
ŢINEREA SUB CONTROL A REALIZĂRII PRODUSELOR
1. Punctele principale de control şi metodele de evaluare
A. REGULI STRUCTURALE
Omissis…………………..
B. REGULI ALE CICLULUI DE PRODUCŢIE
Omissis…………………..
C. CONTROLUL PRODUSELOR
Omissis......................
2. Referinţe despre autoritatea de control şi controlul produsului
Controlul respectării prezentului caiet de sarcini este efectuată de
Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.) , prin Inspectoratul Teritorial.
Adresa Inspectoratului teritorial:
O.N.V.P.V.,
Focşani, Str. Republici, Nr. 5, jud. Vrancea,
tel./fax 0237 222594,
email: panciu@onvpv.ro.
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri D.O.C., controlul vinurilor spumante de calitate de tip aromat cu D.O.C. Panciu şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile spumante de calitate de tip aromat obţinute in denumirea de origine controlată „Panciu ” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de catre O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală şi dobandită;
zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;
aciditate totală;
aciditate volatilă;
dioxid de sulf total;
dioxidul de carbon.
Examinarea analitică oficială este realizată de catre laboratoare autorizate de M.A.D.R .
b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)
c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „Panciu”;
Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:
eşantionare
control sistematic in toate fazele de producţie.
In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;
produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului .
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Panciu”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
