EUROPEAN WINES' GEOGRAPHICAL INDICATIONS -VINI EUROPEI CON INDICAZIONI GEOGRAFICHE-Sauro Avezza-

AIUD D.O.C.

ALBA JULIA D.O.C.

LECHINŢA D.O.C.

SEBEŞ-APOLD D.O.C.

TÂRNAVE D.O.C.

TÂRNAVE SPUMANTE D.O.C.

DEALURILE TRANSILVANIEI I.G.

VIGNETI RADESTI AIUD

VIGNETI RADEŞTI AIUD

AIUD

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

Decizie n. 2441 22 09 2006

modificare n. 1153 de 25/07/2014

(fonte O.N.V.P.V.)

I. Definiţie

Vinul cu denumire de origine controlată „AIUD” este produsul care se obţine in perimetrul podgoriei AIUD, delimitată geografic conform normelor naţionale.

Tăria alcoolică dobandită a vinurilor obţinute in această regiune trebuie să fie de minimum 11,00% vol.

II. Legătura cu aria geografică

Denumirea de origine controlată „AIUD” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlată „AIUD” este asigurată in primul rand de clima şi solul regiunii. Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivării viţei-de-vie, intreaga zonă fiind incadrată in zona B.

Podgoria „AIUD” este situată la nord de podgoria Alba, dispersandu-şi plantaţiile pe o intinsă arie colinar-deluroasă de o parte şi de alta a Culoarului Mureşului mijlociu şi a Culoarului Arieşului inferior.

Prin poziţia sa in vestul Podişului Transilvaniei, intre paralelele de 46°16' (Beţa) şi 46°42' (Frata) latitudine nordică (Aiudul fiind pe paralela de 46°19'), beneficiază de condiţii bio-pedo-climatice apropiate de ale celorlalte podgorii central-vestice transilvane (Alba, Sebeş-Apold, Tarnave).

II.1 Relieful.

Relieful se impune prin cele două tipuri distincte morfogenetice: dealurile cu coamele şi versanţii lor, ca forme predominant sculptate şi culoarele depresionare ale Mureşului şi Arieşului ca forme predominant de acumulare.

Dealurile şi colinele constituie forma dominantă in aria podgoriei şi pe versanţii lor sunt diseminate majoritatea trupurilor viticole. Ele sunt reprezentate prin:

Dealurile piemontane ale Trascăului, situate in vestul Culoarului Mureşului, se cuprind aici prin partea lor nordică, respectiv Dealurile Aiudului, continuate spre NE cu Dealurile Măhăceni-Călăraşi, dealuri care coboară lent de la 600-500 m la 300 m in culoar;

Dealurile Tarnavelor de NV, respectiv Dealurile Lopadei-Fărău, ce descind mai prelung sau mai abrupt de la 500 m la 300 m spre Culoarul Mureşului;

Colinele Tritenilor (Luduşului) de la extremitatea sud-vestică a Campiei Transilvaniei, cu altitudini de 300-400/500 m;

Culoarul Mureşului, dintre confluenţele cu Arieşul şi Aiudul, are lărgimi de 2-4 km şi este vădit asimetric, cu flancul drept insoţit de terase cu poduri largi şi frunţi mai mult sau mai puţin atenuate, iar flancul stang mai puternic inclinat (5-15°);

Culoarul Arieşului, din aval de Moldoveneşti pană la confluenţa cu Mureşul.

Cadrul natural participă cu toate componentele sale la realizarea unui mediu ecologic cu valenţe autentice pentru viticultură.

Hidrografia are in Mureşul mijlociu şi Arieşul inferior singurii colectori. Mureşul primeşte pe dreapta paraiele semipermanente sau temporare dinspre D. Măhăcenilor şi Aiudul dinspre flancul estic al Trascăului, singurul cu scurgere permanentă şi debit mai consistent.

Pe stanga, dinspre Podişul Tarnavelor, este alimentat de ape scurte, cu scurgere torenţial-temporară, intre care doar

Fărău şi Ratu sunt mai insemnate. Arieşul, ce confluează cu Mureşul primeşte pe dreapta paraiele:

Moldoveneşti, Plăeşti şi Bădeni, iar pe stanga: Hăşdate, Valea Racilor, Valea Florilor, Valea Lată şi Bolduţ, toate cu scurgere permanentă, dar cu debite reduse şi mari variaţii sezoniere.

Rezultă că principalul aport de ape curgătoare revine Mureşului şi Arieşului, cu debite bogate.

Climatul se dovedeşte esenţial al ecosistemului viticol de aici, el este de tip moderat continental in varianta transilvană şi de nuanţă foehnică, fiind sub influenţa acestui benefic proces ce se manifestă la periferia estică a Munţilor Apuseni.

Singurul inconvenient il constituie iernile temporar geroase, cand rezistenţa corzilor viţei de vie este pusă in pericol dacă nu sunt cel puţin semiprotejate, dar verile călduroase, primăverile timpurii şi toamnele prelungi permit o bună dezvoltare vegetativă şi o completă maturare reziniferă.

II.2 Regimul termic.

Temperatura medie anuală variază pe văi intre 9,3°C la Aiud, 8,6°C la Campia Turzii, 8,4°C la Turda şi 8°-9°C pe coamele deluroase. Regimul temperaturilor medii anuale ne indică o amplitudine medie anuală in jur de 24°C, intre - 3,5°C la Aiud, - 4,4°C la Turda, - 4,8°C la Campia Turzii in ianuarie şi 20,3°C la Aiud, 19,5°C la Campia Turzii şi 19,3°C la Turda in iulie.

De asemenea in perioda de maturare a strugurilor temperaturile din timpul zilei variază in jurul mediei de 23 oC, iar cele din timpul nopţii in jurul mediei de 12 oC. Cei doi factori determină creşterea continuă a conţinutului de zahăr din struguri, aciditatea se reduce ramanand constantă sau aproape constantă.

II.3 Regimul de umiditate

Viţa de vie este o plantă care se adaptează cu uşurinţă, atat la condiţiile de umiditate ridicată cat şi la cele de secetă. Umiditatea interesează sub raportul cantităţii precipitaţiilor şi higroscopicităţii aerului.

Cultura viţei de vie fiind posibilă in regiunile cu precipitaţii cuprinse intre 500-700 mm, din care minim 250-300 mm in perioada de vegetaţie.

Precipitatiile atmosferice se inscriu cu o medie de 550 mm/an pe fundul Depresiunii Turzii (538,7 la Campia Turzii, 552 la Turda) şi 600-700 mm in Culoarul Mureşului (615 la Aiud), cu maximul in mai-august şi un minim prelungit de toamnă-iarnă – cand sunt predominant sub formă de ninsoare (25-30 zile), stratul de zăpadă durand (35-50zile).

Umiditatea relativă a aerului se situează intre 60-80%, fiind optimă pentru creşterea şi fructificarea viţei de vie.

II.4 Solurile cu utilizare viticolă

Podgoria AIUD prezintă soluri aparţinand a două clase: argiluvisoluri şi molisoluri cernoziomice, mai mult sau mai puţin etajate.

Argiluvisolurile sunt dominante in etajul deluros al pădurilor de foioase, de o parte şi de alta a Culoarului Mureşului şi sunt reprezentate prin diverse tipuri de soluri brune, respectiv brune argiloiluviale, brune luvice (podzolite), brune eumezobazice, local cu slabă pseudogleizare, in aria cărora se includ şi areale de pseudorendzine (pe substrate mai argiloase), in timp ce molisolurile cernoziomice, intalnite fragmentar pe terasele mijlocii, inferioare şi glacisurile svantate din lungul Culoarului Mureşului, sunt aproape exclusive pe terasele, glacisurile şi colinele joase din Depresiunea Turzii. Marea majoritate a acestor soluri zonal etajate dispun de proprietăţi fizice şi biochimice corespunzătoare cerinţelor viticole, indeosebi prin textură (predominant mijlocie), conţinut de humus (2,5-4%), reacţie slab acidă (pH=6,3-6,8), grad de saturaţie in baze (V=70-85%) şi elemente de strictă necesitate nutritivă (NPK).

Dintre solurile intrazonale, un procent apreciabil (15-20%) il deţin regosolurile şi erodisolurile de pe versanţii afectaţi de active procese denudaţionale. Important este insă ca exploatarea viticolă a acestor versanţi să se facă prin măsuri antierozionale şi agrochimice, indeosebi prin terasare şi fertilizare.

Viţa de vie in Podgoria Aiud este cunoscută incă din cele mai vechi timpuri.

De-a lungul timpului in podgorie lucrările din vie, soiurile cultivate, tehnologia din viticultură şi vinificaţie au fost o preocupare majora a podgorenilor.

Vinurile din Podgoria Aiud, poartă amprenta soiului, solului, microclimatului, a viticultorului şi vinificatorului.

III. Delimitarea geografică şi administrativă pentru producerea vinurilor cu D.O.C. ,,AIUD’’

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată „AIUD” cuprinde următoarele localităţi situate in:

judeţul ALBA:

municipiul Aiud:

localităţi componente: Aiud, Garbova de Jos, Garbova de Sus, Garboviţa, Ciumbrud, Sancrai;

Comuna Lopadea Nouă:

satele Lopadea Nouă, Beta, Băgău, Ciuguzel, Odverem;

Comuna Mirăslău:

satele Mirăslău, Decea;

Oraş Ocna Mureş:

localitati componente Ocna Mureş, Uioara de Sus, Uioara de Jos;

Comuna Hoparta:

satelr Hoparta, Silivaş;

Comuna Rădeşti:

satele Rădeşti, Leorinţ;

2. Denumirea de origine controlată “AIUD” poate fi completată sau nu, cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol:

CIUMBRUD, SANCRAI, LOPADEA NOUĂ, CIUGUZEL, UIOARA.

IV. Soiurile de struguri

Soiurile albe:

Traminer Roz, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Chardonnay, Neuburger, Riesling

Italian, Riesling de Rhin, Fetească Regală, Fetească Albă, Furmint, Iordană.

Soiurile roșii:

Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah, Merlot .

V. Producţia de struguri maxim (kg/ha)

Producţia pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, este:

Soiul D.O.C.- C.M.D.; D.O.C.- C.T.; D.O.C.- C.I.B.

Pinot Gris: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Muscat Ottonel: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Sauvignon: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Chardonnay: 10.000 kg/ha C.M.D.;

Riesling de Rhin: 10.000 kg/ha C.M.D.

Riesling Italian: 14.000 kg/ha C.M.D.;

Neuburger: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească Regală: 14.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească Albă: 14.000 kg/ha C.M.D.;

Furmint: 14.000 kg/ha C.M.D.;

Traminer Roz: 12.000kg/ha C.M.D.;

Iordană: 17.000 kg/ha C.M.D;

Cabernet Sauvignon: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Pinot noir: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească neagră: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Merlot: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Syrah: 12.000 kg/ha C.M.D.

Pinot Gris: 10.000 kg/ha C.T.;

Muscat Ottonel: 10.000 kg/ha C.T.;

Traminer Roz: 7.000kg/ha C.T.;

Iordană: 11.000 kg/ha C,T.;

Cabernet Sauvignon: 10.000 kg/ha C.T.;

Pinot noir: 10.000 kg/ha C.T.;

Fetească neagră: 10.000 kg/ha C.T.;

Merlot: 8.000 kg/ha C.T.;

Syrah: 8.000 kg/ha C.T.

Pinot Gris: 8.000 kg/ha C.I.B.;

Traminer Roz: 8.000 kg/ha C.I.B.

VI. Randament (hl/ha)

Randamentul pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, este:

Pinot Gris: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Muscat Ottonel: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Sauvignon: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Chardonnay: 66,00 hl/ha C.M.D.;

Riesling de Rhin: 66.00 hl/ha C.M.D.

Riesling Italian: 93,00 hl/ha C.M.D.;

Neuburger: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească Regală: 93,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească Albă: 93,00 hl/ha C.M.D.;

Furmint: 93,00 hl/ha C.M.D.;

Traminer Roz: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Iordană: 111,00 hl/ha C.M.D;

Cabernet Sauvignon: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Pinot noir: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească neagră: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Merlot: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Syrah: 78,00 hl/ha C.M.D.

Pinot Gris: 66,00 hl/ha C.T.;

Muscat Ottonel: 66,00 hl/ha C.T.;

Traminer Roz: 66,00 hl/ha C.T.;

Furmint: 93,00 hl/ha C.M.D.;

Iordană: 77,00 hl/ha C,T.;

Cabernet Sauvignon: 65,00 hl/ha C.T.;

Pinot noir: 65,00 hl/ha C.T.;

Fetească neagră: 65,00 hl/ha C.T.;

Merlot: 54,00 hl/ha C.T.;

Syrah: 54,00 hl/ha C.T.

Pinot Gris: 53,00 hl/ha C.I.B.;

Traminer Roz: 53,00 hl/ha C.I.B.

VII. Calitatea strugurilor la recoltare

Recoltarea se poate realiza manual sau mecanizat .

Calitatea strugurilor se constată in momentul recepţiei lor la cramă.

Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor cu denumire de origine se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:

puritate de soi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi,

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10% , cu excepţia strugurilor culeşi la supramaturare, cu atac de mucegai nobil pe boabe;

un conţinut minim in zaharuri, stabilit astfel:

D.O.C. – C.M.D. - minim 155 g/l

D.O.C. – C.T. – minim 220 g/l

DOC – C.I.B. – minim 240 g/l.

VIII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor

Plantaţiile din care se obţin vinuri cu denumire de origine controlată trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%. Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

In plantaţiile destinate producerii vinurilor cu denumire de origine trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.

In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:

densitatea plantaţiei - numărul minim de 3.500 butuci plantaţi la hectar;

recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru vinurile D.O.C.

irigarea -executarea irigării este permisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte organice o dată la 4 - 5 ani, precum şi prin administrarea de ingrăşăminte chimice in doze moderate (fertilizarea cu azot in doză de maximum 75 hg/ha etc.).

In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

IX. Practicile oenologice şi tratamentele admise

Practicile şi tratamentelor oenologice admise care se utilizează sunt cele prevăzute de legislaţia in vigoare. Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlata „AIUD” se incadrează in zona viticola B. Strugurii pentru obţinerea vinurilor D.O.C. provin in proporţie de 100% din această arie geografică.

Îmbogăţirea

In anii viticoli nefavorabili se poate practica mărirea tăriei alcoolice naturale in volume a mustului de struguri, a mustului parţial fermentat sau/şi a vinului aflat in fermentaţie. Mustul ce va fi supus imbogăţirii destinat obţinerii de vinuri D.O.C. trebuie să aibă un conţinut minim in zaharuri de 155 g/l pentru D.O.C.-C.M.D.

Creşterea tăriei alcoolice naturale in volume a mustului de struguri, mustului parţial fermentat sau a vinului in fermentaţie, destinat obţinerii de vinuri DOC poate fi făcută după cum urmează:

a) prin adaos de must de struguri concentrat, obţinut din struguri produşi in acelaşi areal viticol delimitat pentru D.O.C. “Aiud”;

b) prin adaos de must de struguri concentrat rectificat;

In anii cu condiţii climatice deosebit de defavorabile, se poate solicita creşterea tăriei alcoolice naturale in volume cu 0,50%, după ce autoritatea competenta, O.N.V.P.V., vă inainta o cerere către Comisia Europeană, iar aceasta va permite creşterea tăriei alcoolice naturale aşa cum a fost solicitată.

Tăria alcoolică totală in volume a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului in fermentaţie care au fost supuse acestor proceede nu poate fi crescută peste limita maximă de 12,00% vol.

Îndulcirea

Indulcirea unui vin cu denumire de origine “AIUD” este efectuată in conformitate cu legislaţia in vigoare şi se realizează cu:

must de struguri sau must de struguri concentrat, care provine din arealul delimitat pentru D.O.C. „Aiud”.

must de struguri concentrat rectificat.

Tăria alcoolică totală in volume a vinului in cauză nu poate fi crescută cu mai mult de 4,00% vol. Indulcirea vinurilor este permisă numai in stadiul producţie.

X. Tehnologia de obţinere a vinurilor D.O.C. „ Aiud”

a) Tehnologia de producere a vinurilor albe:

Strugurii se culeg după atingerea momentului maturităţii depline, la un conţinut in zaharuri corespunzător realizării vinurilor DOC, manual sau mecanizat.

La crama se face recepţia caritativa şi cantitativă.

Strugurii se basculează in buncăr, unde se tratează cu enzime pectolitice de macerare

si limpezire, după care se desciorchinează. Mustuiala este protejata cu o soluţie de 6% SO2, pana la o concentraţie de 30g/hl, apoi ajunge in presă.

Se separă mustul ravac de mustul de presa; mustul ravac se transvazează in cisterne, in vederea decantării gravitaţionale, timp de 18-20 h, după care partea limpede se trage in cisterne de inox cu fermentare dirijată.

Partea grosieră rămasă după decantare se filtrează, iar mustul rezultat in urma filtrării se amestecă cu partea limpede. Mustul limpede se insămanţează cu levuri selecţionate.

Fermentarea are loc la o temperatura de 16 - 18 °C. Dupa fermentarea vinului nou se face corecţia de SO2 pană la 30-35 mg şi plinul vaselor, bentonizare, 0.5-1 gr/l in funcţie de rezultatele de laborator.

După limpezire vinul se trage de pe depozitul de bentonită, se stochează in funcţie de destinaţia pe care urmează să o parcurgă vinul in cisterne de inox sau vase de lemn.

Inainte de imbuteliere se filtrează, după care se transvazează la imbuteliere, conform cerinţelor.

Tehnologia de producere a vinurilor aromate cu denumire de origine controlată „AIUD” este asemănătoare cu a celor nearomate cu o singura particularitate: aceea de a lăsa 10-20, chiar 30 de ore in funcţie de soi, mustuiala la macerare peliculară, după care urmează acelaşi ciclu tehnologic.

b) Tehnologia de producere a vinurilor roșii :

Recoltarea strugurilor se face la maturitatea fenolică, atunci cand au acumulat in pielițele boabelor cantitățile cele mai mari de antociani. Strugurii, cule i manual ș sau mecanizat, sunt transportați la crama in boxpaleți din plastic sau bene de transport, avand protecție antioxidantă.

Se face recepția cantitativă prin cantărire și recepția calitativă prin vizualizarea stării de sănătate a strugurilor și determinarea conținutului in zaharuri, refractometric.

In continuare, după recepția strugurilor are loc prelucrarea acestora, prima etapă in procesul de prelucrare a strugurilor o reprezintă desciorchinarea și zdrobirea acestora, prin zdrobirea boabelor se ușurează trecerea polifenolilor din pielițe in must, in timpul macerării-fermentării pe boștină.

Administrarea drojdiilor selecționate și a enzimelor, in cazul fermentației clasice, se face direct pe struguri sau mustuială. Pe măsura introducerii mustuielii in recipienții de macerarefermentare, se face injectarea direct in conducta de mustuială a soluției de SO2 – 6% pentru protecție antioxidantă și extragerea mai rapidă a antocianilor din pielița boabelor.

Macerarea se face in autovinificatoare (echipate cu instalații pentru recircularea și răcirea/incălzirea controlată a mustului) și durează in jur de 7-10 zile, la temperaturi cuprinse intre 10-26° C, un rol foarte important avand aerarea mustuielii (polimerizarea antocianilor).

Prin șacest proces de natură fizico-chimică, se realizează extracția fracționată a compuților polifenolici și a aromelor primare din struguri, in timpul contactului prelungit al mustului cu boștina. Astfel vinul roșu dobandește cele patru caracteristici de bază: culoare, tanin, extract și arome primare.

Separarea mustului de fermentare de boștină se face prin scurgerea gravitațională a ravacului.

La sfarșitul fermentației alcoolice se declanșează fermentația malolactică, absolut necesară vinurilor roșii, deoarece conferă suplețe, catifelare, rotunjime, precum și stabilitatea culorii și stabilizarea biologică.

Factorii cei mai importanți care se urmăresc in timpul fermentației malolactice sunt: Ph-ul vinului (3,2-3,4), conținutul in sulf (max. 15 mg/l SO2 liber), temperatura vinului (18-22° C), incărcătura de bacterii malolactice.

Controlul fermentației malolactice se face prin cromatografie, urmărindu-se dispariția acidului malic din vin.

La sfarșitul fermentației malolactice vinul se protejează cu SO2 și se execută operațiile tehnologice stabilite de tehnolog.

XI. Menţiuni referitoare la metodele de producţie

Metodele uzuale de producţie sunt cele convenţionale, respectandu-se prevederile legislativi naţionale şi europene.

Avand in vedere interesul din ce in ce mai mare pentru agricultura ecologica şi promovarea conceptului de agricultură ecologică in vederea conştientizării consumatorilor de avantajele consumului de produse ecologice se pot aplica metode de producţie ecologice (biologice) in podgoria AIUD .

XII. Caracteristicile analitice şi organoleptice ale vinurilor cu D.O.C. ,,AIUD’’

Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zahăr in boabe, aceasta stand la baza calităţii vinurilor obţinute.

In funcţie de soi, de condiţiile anului şi de momentul culesului, in denumirea de origine “AIUD” se pot obţine o varietare mare de vinuri, obţinute fie dintr-un singur soi, fie vinuri sortiment, de la seci şi pană la dulci, oferind astfel o imagine elocventă a diversităţii calitative sub care se poate realiza producţia de vinuri.

a) Caracteristicile analitice:

Vinurile cu D.O.C. AIUD trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică dobandită: minim 11,00% vol.

aciditate totală (acid tartric ): minim 4.50 g/l

aciditate volatilă (acid acetic ): maxim 18 miliechivalenţi pe litru

extract sec nereducător: minim 17,00 g/l

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză in funcţie de tipul vinului:

sec: maxim 4,00 g/l sau 9,00 g/l, cu condiţia ca diferenta dintre conţinutul in zahăr rezidual şi aciditatea totală exprimată in grame de acid tartric pe litru să fie mai mică decat doi;

demisec: maxim 12,00 g/l sau 18,00 g/l, cu condiţia ca diferenta dintre conţinutul in zahăr

rezidual şi aciditatea totală exprimată in grame de acid tartric pe litru să fie mai mică decat doi;

demidulce: maxim 45,00 g/l;

dulce: minim 45,00 g/l.

dioxid de sulf total, maxim: 200 mg/l;

dioxid de sulf total, pentru vinurile al căror conţinut de zaharuri exprimat ca glucoză şi fructoză este egal cu sau mai mare de 5,00 g/l : maxim 250 mg/l;

dioxid de sulf liber: maxim 50 mg/l.

b)Caracteristici organoleptice generale:

Vinurile obţinute in Podgoria AIUD sunt caracterizate prin prospeţime, vinozitate şi fructuozitate, cele obţinute din soiuri albe aromate şi semiaromate au o pregnantă caracteristică de soi.

Fetească regală - vin apreciat pentru fructuozitate, vinozitate şi prospeţime.

Este un vin alb cu reflexe-verzui, pană la galben – pai. Datorită climatului, vinurile se caracterizează printr-o aciditate mai ridicată care ii conferă prospeţime, vioiciune.

Exprimă bine potenţialul soiului şi al podgoriei, poate fi folosit la realizarea vinurilor spumante.

Sauvignon blanc – vin de calitate, are culoare galben – verzuie pană la galben – pai, se caracterizează printr-o aromă vegetală herbacee, echilibrat, suplu, armonios constituit.

Riesling italian, vin de calitate, galben-verzui, cu reflexe galben-pai spre galben-auriu, cu o prospeţime şi fructuozitate aparte. Arome tipice soiului, cu aciditate ridicată, bine corelată cu gradul alcoolic şi extractul, ce dau un vin elegant, fin, echilibrat.

Muscat Ottonel – vin galben – verzui spre galben-auriu sau chiar chihlimbarie, realizează arome fine şi o aciditate echilibrată care imprimă vinului o fructuozitate aparte.

Este un vin plin, corpolent, armonios, cu o plăcută rotunjime şi nuanţă de catifelare.

Traminer roz- vin de culoare galben-verzuie pană la galben-pai sau auriu-roşcat, cu miros şi aromă apropiate de mirodenii. Echilibrat, onctuos, persistent şi corpolent.

Fetească albă, vin galben-verzui, cu reflexe galben-pai sau galben-auriu, catifelat şi corpolent, extractiv, rotund. Este preferat pentru mirosul şi parfumul său floral, discret evidenţiate. Vinul este inzestrat cu o aciditate vioaie.

Pinot gris - vin cu aromă fină, gust dulce-amărui uşor condimentat.

Se impune prin bogăţia in componente şi extractivitate. Savoarea bogată şi complexă, dă o notă personală vinului de Pinot gris, fiind echilibrat şi armonios.

Neuburger – are o culoare galben verzui, cu frumoase nuante aurii. Este un vin amplu, complex, cu arome fine de citrice, care exprima fidel legătura dintre podgorie, soi şi vin.

Furmint- este un vin de culoare galben-pai spre galben-verzui, de-a lungul timpului a fost component al cupajului pentru vinul spumant. Vinul tanar are o aciditate ridicată , cu aromă şi nuanţe de citrice, kiwi.

Riesling de Rhin – are o culoare galben-verzui pană la galben – pai, in raport cu varsta şi tehnologia de producere, este mai cunoscut ca vin sec, rareori ca demisec sau demidulce.

Fineţea şi delicateţea sa sunt date de mirosul şi aroma de caise coapte, cu gust uşor aromat susţinut de o nuanţă răcoritoare.

Chardonnay vin ce prezintă mare fineţe, se caracterizează printr-o compoziţie armonioasă.

Iordană - vinul are o aromă subtilă cu nuanțe de flori de camp, culoare tipică galbenverzuie, in primul său an este fructuos, proaspăt, iar datorită condițiilor imprimate de areal in postgust se poate observa o u oară amăreală ș specifică migdalelor verzi.

Cabernet Sauvignon - vinurile obținute au o culoare roșie-rubinie intensă și sunt foarte extractive, mirosul este specific de coacăze roșii, vișine crude și cu note florale.

Prezintă structură atletică cu taninuri condimentate, aciditate ridicată, astrigență și alcool neastampărat. Maturarea in

baricuri ii conferă o aromă elegantă și finețe.

Pinot noir prezintă culoare intensă, rubinie cu tente violacee, aciditate ridicată conferită de solul arealului, aromă fină, catifelată, de fructe de pădure. Prin maturare la baric se pot obține arome fine de vanilie care dau vinului noblețe aparte.

Fetească neagră - gust predominat de prune, vişine, fructe confiate, dulceaţă de coacăze, alături de nuanţele caştigate din lemnul de stejar - vanilie, rom, tabac, piele şi lemn uscat, uşor ars.

Postgustul lung lasă loc unor senzaţii dulci, provenite atat din alcoolul bine integrat, cat şi de la structura glicerică.

Merlot - are un buchet caracteristic in care sunt prezente note de vișină coaptă, trufe și piper negru, este prietenos datorită aromelor de vanilie, cacao și chiar prune, maturarea in baricuri ii conferă o aromă fină, de vanilie sau cacao.

Syrah – vinul are o culoare roșie spre rubiniu, cu gust ce cuprinde arome de cireșe negre pietroase, note de condimente ușor picante cu final de ciocolată fină, este echilibrat, prin invechire la baric capătă arome fine de vanilie.

XIII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

1 . Ambalare şi prezentare

Vinul cu D.O.C. AIUD poate fi comercializat către consumatorul final doar imbuteliat cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Este permisă comercializarea in vrac catre imbuteliatori din acelaşi areal viticol delimitat.

Pentru livrare la export si intracomnitar vinurile cu denumire de origine controlată AIUD se prezintă in stare imbuteliată.

a) Expunerea spre vanzare ori vanzarea vinurilor cu denumire de origine controlată catre consumatorul final se poate face numai in formă imbuteliată

b) Imbutelierea vinurilor cu D.O.C. „Aiud” se poate realiza in butelii de sticlă, ambalaje multistrat sau ambalaje „ bag in box” cu capacitate de maxim 5 L.

Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

c) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum şi condiţionarea şi imbutelierea vinurilor se realizează in teritoriul delimitat pentru denumirea de origine “Aiud.”

d) Ca excepţie, cu notificarea O.N.V.P.V. şi cu avizul organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din areal, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor se pot realiza şi in afara arealului in care au fost produşi strugurii. In aceste cazuri, se vor menţiona in mod obligatoriu pe etichetă imbuteliatorul şi locul imbutelierii.

2. Etichetare

La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Aiud” se folosesc următoarele indicaţii obligatorii :

1. denumirea la vanzare: vin cu denumire de origine controlată insoţită de menţiunea tradiţională D.O.C.- C.M.D., D.O.C.-C.T., D.O.C.- C.I.B. , abreviată sau nu

2. numele denumirii de origine controlată ,,Aiud’’

3. volumul nominal al produsului conţinut de butelie;

4. tăria alcoolică dobandită a vinului, exprimată in procente volume; indicarea tăriei alcoolice dobandite in volum se face in unităţi sau semiunităţi de procentaj in volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşească 0,5% vol alcool; pentru vinurile invechite, depozitate in sticle pe o perioadă de minim 3 ani, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşescă 0,8% vol.

5. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.

6. tipul vinului dat de conţinutul său in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

7. menţiunea “conţine sulfiţi’’

8. menţiunea “produs in Romania”

9. numele şi adresa imbuteliatorului

Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual. Excepţie pot face data ambalării, numărul lotului şi menţiunea “conţine sulfiti”.

La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “AIUD” se folosesc următoarele indicaţii facultative:

1).denumirea soiului/soiurilor in cazul vinului cu denumire de origine controlată ”Aiud”:

in cazul in care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiul menţionat;

in cazul in care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul in cauză să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie să fie menţionate in ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizandu-se caractere de aceeaşi dimensiune;

2) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

3) denumirea exploatării viticole (plaiului) pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine;

4) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

5) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

6) se pot inscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;

recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mancăruri ,etc

unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

7) codul de bare al produsului

8) simbolul comunitar ce indica denumirea de origine

9) distinctii acordate, numai pentru lotul in cauza

Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile.

Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

Indicaţiile obligatorii trebuie grupate in acelaşi camp vizual şi prezentate cu caractere clare, lizibile, de neşters şi suficient de mari pentru a ieşi bine in evidenţă de pe fondul pe care sunt imprimate şi pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicaţii scrise şi desene.

Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile corespunzătoare prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.

X IV. Menţiuni tradiţionale

Vinurile cu denumire de origine controlată ”Aiud” pot purta următoarele menţiuni tradiţionale:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină,

C.T. – cules tarziu,

C.I.B. – cules la innobilarea boabelor,

date de conţinutul in zaharuri la recoltare a strugurilor in conformitate cu prevederle prezentului caiet de sarcini şi pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”Aiud”.

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie in intregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D., D.O.C. – C.T. sau D.O.C. – C.I.B.

XV. Declasarea vinurilor cu denumire de origine controlată “AIUD”

In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată ” AIUD” sau la cererea producătorului, ele vor fi declasate in alte categorii, pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V..

1.Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului cu D.O.C. la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.

Declasarea se efectuează in baza verificărilor făcute la faţa locului şi a rezultatelor analizelor (fizico-chimice şi organoleptice) obţinute de laboratoarele autorizate, in cazul in care nu se mai indeplinesc condiţiile de valorificare a vinului D.O.C.

In cazul in care din verificările efectuate se constată necesitatea declasării unui vin, inspectoratul teritorial al O.N.V.P.V. va stabili categoria de calitate la care urmează să fie reincadrat vinul şi va comunica decizia adoptată persoanei fizice sau juridice care deţine vinul, in termen de 15 zile de la data prelevării probelor.

Deţinătorul vinului poate face contestaţie asupra deciziei luate, in termen de 15 zile, depunand-o pentru reanalizare. Pe baza rezultatelor contraanalizei sau expertizei, va adopta hotărarea definitivă in decurs de 15 zile.

Producătorul sau comerciantul in cauză va inscrie in evidenţele sale decizia definitivă conform căreia işi va valorifica vinul.

XVI. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlata „Aiud” este

Oficiul National al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

O.N.V.P.V., Blaj,

Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 80,

jud. Alba,

Tel/fax: 0040 258 710288,

email: tarnave@onvpv.ro.

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri D.O.C., controlul vinurilor D.O.C., declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlata „Aiud” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de catre O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză care să

conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobandită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „Aiud”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate

ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Aiud”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

ALBA IULIA

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

(fonte O.N.V.P.V.)

I. Definiţie

Vinul cu denumire de origine controlată „ALBA IULIA ” este produsul care se obţine in perimetrul podgoriei ALBA, delimitată geografic conform normelor naţonale.

Tăria alcoolică dobandită a vinurilor obţinute in această regiune trebuie să fie de minimum 11,00% vol.

II. Legătura cu aria geografică

Denumirea de origine controlată „ALBA IULIA” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlata „ALBA IULIA” este asigurată in primul rand de clima şi solul regiunii. Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivării viţei-de-vie, intreaga zonă fiind incadrata in zona viticolă B.

Podgoria este situată pe versanţii, terasele şi glacisurile dealurilor şi colinelor de o parte şi de alta a Mureşului, in condiţiile bio–pedo-climatice de mare favorabilitate ale hinterlandului municipiului Alba Iulia.

Coordonatele matematic-geografice intre care se plasează aceste plantaţii sunt paralele de 46°00' (Vinţu de Jos) şi 46°14' (Stremţ) latitudine nordică, Alba Iulia fiind situată la intersecţia paralelei de 46°04' lat. N cu meridianul de 23°35' long. E.

II.1 Relieful.

Relieful este predominant deluros, reprezentat in principal prin Dealurile Trascăului la vest şi Dealurile Secaşelor la est, separate de Culoarul Mureşului.

Dealurile Trascăului sunt prelungiri ale muntelui spre Culoarul Mureşului, prelungiri deluroase ce coboară de la 600 – 500 m la 400-300m unde capătă aspect colinar, cu văi relativ largi, cu pante domoale şi procese denudaţionale moderate pană la slabe (3°-8°).

Plantaţiile viticole sunt situate pe terasele văii Mureşului, unde sunt condiţii pedoclimatice foarte favorabile pentru viţa de vie, impotriva vanturilor, brumelor tarzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.

Hidrografia – apele curgatoare se dirijează in totalitate spre Mureş, paraie ce descind din Mţii Trascăului, văile (Tarnava şi Sebeş) de la limita nordică şi sudică a Dealurilor Secaşelor.

Apele freatice cantonate in lunci, baza teraselor, piemonturi sau glacisuri, ca şi cele din formaţiunile podişului de la est sunt discontinui spaţial şi cu volum variabil in timp, dar, ca şi apele curgătoare, oferă cantităţi suficiente şi de apreciabilă calitate pentru necesităţi agroindustriale.

Climatul general este moderat continental, cu ierni reci şi veri relativ calde şi umede, dar continuate cu toamne calde, lungi pană in octombrie inclusiv, favorabile maturării strugurilor.

II.2 Regimul termic.

Temperatura aerului este factorul principal care limitează cultura viţei de vie, declanşarea şi parcurgerea fazelor de vegetaţie, cantitatea şi calitatea producţiei. Valoarea medie multianuală (1995-2006) a temperaturii aerului in centrul viticol Alba Iulia este de 9,5°C, iar in centrul viticol Ighiu 9,3°C, mai crescută cu 0,5 – 0,3°C decat cea inregistrată la nivelul podgoriei Tarnave.

Specificul zonei il constituie apariţia zilelor cu ceaţă la sfarşitul verii şi pe aproape o treime din zilele de toamnă ( septembrie , octombrie ) ceea ce duce la un proces de maturare lent al strugurilor, cu păstrarea aromelor şi a unei acidităţi constant ridicate, dar şi efectul proceselor de foehnizare a maselor de aer vestice şi nord-vestice in coborarea lor dinspre M-ţii Apuseni spre Culoarul Mureşului, sunt elemente care se răsfrang favorabil in calitatea vinurilor obţinute.

De asemenea in perioda de maturare a strugurilor temperaturile din timpul zilei variaza in jurul mediei de 23 oC iar cele din timpul noptii in jurul mediei de 12 oC. Cei doi factori determină creşterea continua a conţinutului de zahar din struguri, aciditatea se reduce rămanand constantă sau aproape constantă.

II.3 Regimul de umiditate

Cultura viţei de vie fiind posibilă in regiunile cu precipitaţii cuprinse intre 500-700 mm, din care minim 250-300 mm in perioada de vegetaţie.

Precipitatiile atmosferice se inscriu cu o medie de 550 mm/an (537 la Alba Iulia, 569 la Ighiu), cu maximul in mai-august şi un minim prelungit de toamnă-iarnă – cand sunt predominant sub formă de ninsoare, stratul de zăpadă durand (30-50zile).

Umiditatea relativă a aerului se situează intre 60-80%, fiind optimă pentru creşterea şi fructificarea viţei de vie.

II.4 Solurile cu utilizare viticolă

Podgoria ALBA prezintă o mare varietate de tipuri şi subtipuri de sol: brun eumezobazic, brun argiloiluvial, la care se asociază, in forme tipice şi molice pe coamele şi versanţii slab inclinaţi ai dealurilor şi colinelor, sau divers erodate pe pantele mari ale acestora, cu areale mai mari sau mai mici de pseudorendzine, cernoziomuri levigate pe podurile teraselor mijlocii şi inferioare, sau regosoluri pe versantul mai intens erodat şi relevant de pe stanga Mureşului.

Cele mai bune pentru cultura viţei de vie sunt solurile brune eumezobazice, brune argilo-iluviale tipice şi luvice datorită

texturii mijlocii şi prin proprietăţi biochimice.

Temperaturile scăzute din perioada de recoltare 5-10 C, diminuează procesele oxidoreducătoare şi enzimatice, permiţand menţinerea in condiţii de calitate a stării de sănătate a strugurilor precum şi a aromelor specifice soiurilor. Aciditatea ridicată a mustului constituie un factor important in operaţiile de limpezire a mustului şi mai tarziu un accelerator al procesului de fermentare.

Viţa de vie in Podgoria ALBA este cunoscută incă din cele mai vechi timpuri.

De-a lungul timpului in podgorie lucrările din vie, soiurile cultivate, tehnologia din viticultura şi vinificaţie au fost o preocupare majora a podgorenilor.

A fost o concurenţă continuă in realizarea celor mai frumoase plantaţii, a cultivării celor mai renumite soiuri, a realizării celor mai bune vinuri.

Din aceasta continua concurenţă a caştigat vinul şi consumatorul.

Vinurile din Podgoria ALBA poartă amprenta soiului, solului, microclimatului, a viticultorului şi vinificatorului , caracterizandu-se prin: fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai ridicată.

Sunt vinuri fine şi cu o mare bogaţie de arome tipice şi specifice soiului.

III. Delimitarea geografica şi administrativă

Arealul delimitat pentru vinificarea, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine controlată „ALBA IULIA“ cuprinde următoarele localităţi situate in jud. Alba:

Municipiul Alba Iulia:

cu localitătile: Alba Iulia, Bărăbanţ, Miceşti, Oarda, Paclişa

comuna Berghin:

cu satele: Berghin, Ghirbom, Henig, Straja

comuna Santimbru:

cu satele: Santimbru, Totoi, Dumitra;

comuna Ciugud:

cu satele: Ciugud, Drambar, Hăpria, Teleac.

comuna Ighiu:

cu satele Ighiu, Bucerdea Vinoasă, Ighiel, Şard, Ţelna;

comuna Cricău:

cu satele Cricău, Craiva, Tibru;

comuna Galda de Jos:

cu satele Galda de Jos, Galda de Sus, Mesentea, Benic.

Denumirea de origine „ALBA IULIA“ poate fi completată sau nu, cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol: CETATE, SANTIMBRU, COASTA CALDĂ, IGHIU, ŞARD, ŢELNA, BUCERDEA VINOASĂ, CRICĂU, GALDA.

IV. Soiurile de struguri

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlata „ALBA IULIA” sunt urmatoarele:

Soiuri albe:

Traminer Roz, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Neuburger, Riesling Italian, Fetească Regală, Fetească Albă, Furmint.

V. Producţia de struguri

Producţia pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, este de maxim:

Soiul C.M.D. C.T. C.I.B.

Pinot Gris: 12.000 kg/ah C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.; 8.000 kg/ha C.I.B.;

Muscat Ottonel: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.;

Sauvignon: 12.000 kg/ha C.M.B.;

Riesling Italian: 14.000 kg/ha C.M.D.;

Neuburger: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească Regală: 14.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească Albă: 14.000 kg/ha C.M.D.;

Furmint: 14.000 kg/ha C.M.D.;

Traminer Roz: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kh/ha C.T.; 8.000 kg/ha C.I.B.

VI. Randament (maxim hl/ha)

Randamentul pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, este:

Soiul C.M.D. C.T. C.I.B.

Pinot Gris: 80,00 hl/ha C.M.D.; 66,00 hl/ha C.T.; 52,00 hl/ha C.I.B.;

Muscat Ottonel: 80,00 hl/ha C.M.D.; 66,00 hl/ha C.T.;

Sauvignon: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Riesling Italian: 92,00 hl/ha C.M.D.;

Neuburger: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească Regală: 92,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească Albă: 92,00 hl/ha C.M.D.;

Furmint: 92,00 hl/ha C.M.D.;

Traminer Roz: 80,00 hl/ha C.M.D.; 66,00 hl/ha C.T.; 52,00 hl/ha C.I.B.

VII. Calitatea strugurilor la recoltare

Recoltarea se poate realiza manual sau mecanizat .

Calitatea strugurilor se constată in momentul recepţiei lor la cramă. Este interzisă mustuirea lor in saci de polietilenă.

Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor cu denumire de origine se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:

puritate de soi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10% , cu excepţia strugurilor culeşi la supramaturare, cu atac de mucegai nobil pe boabe;

un conţinut minim in zaharuri, stabilit astfel:

la un continut in zaharuri corespunzător momentului maturităţi depline, dar mai mare de

D.O.C. – C.M.D. minim:155 g/l

D.O.C. – C.T. – minim: 220 g/l

D.O.C. – C.I.B. – minim: 240 g/l.

VIII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor

Plantaţiile din care se obţin vinuri cu denumire de origine trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80% .

Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

In plantaţiile destinate producerii vinurilor cu denumire de origine trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.

In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:

densitatea plantaţiei - numărul minim de 3.500 butuci plantaţi la hectar;

recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia

potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru vinurile D.O.C.

irigarea:

Executarea irigării este permisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V.

In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună

sănătate a recoltei. In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

IX. Practicile oenologice si tratamentele admise

Practicile şi tratamentelor oenologice admise care se utilizează sunt cele prevăzute de legislaţia in vigoare.

Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată „ALBA IULIA“ se incadrează in zona viticola B.

Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.Strugurii pentru obtinerea vinurilor D.O.C. provin in proporţie de 100% din această arie geografică.

Îmbogaţirea

In anii viticoli nefavorabili, caracterizati prin alternanta temperaturilor ridicate cu cele coborate, grindina, ploi prelungite, seceta prelungita, ceata prelungita, se poate practica mărirea tăriei alcoolice naturale in volume a mustului de struguri, a mustului partial fermentat sau/si a vinului aflat in fermentatie .

Mustul ce va fi supus imbogatirii destinat obtinerii de vinuri D.O.C. trebuie sa aiba un continut minim in zaharuri de 155 g/l pentru D.O.C.-C.M.D..

Creşterea tăriei alcoolice naturale in volume a mustului de struguri , mustului partial fermentat sau a vinului in fermentatie, destinat obtinerii de vinuri D.O.C. poate fi făcută după cum urmează :

a) prin adaos de must de struguri concentrat, obtinut din struguri produsi in acelasi areal viticol delimitat;

b) prin adaos de must de struguri concentrat rectificat;

In anii cu condiţii climatice deosebit de defavorabile, se poate solicita creşterea tăriei alcoolice naturale in volume cu 0,5%, după ce autoritatea competenta, O.N.V.P.V., vă inainta o cerere către Comisia Europeană, iar aceasta va permite creşterea tăriei alcoolice naturale aşa cum a fost solicitată.

Îndulcirea

Indulcirea vinului este permisă numai dacă se efectuează cu unul dintre produsele următoare:

must de struguri sau must de struguri concentrat, care provine din arealul delimitat pentru D.O.C. Alba

must de struguri concentrat rectificat

Tăria alcoolică totală in volume a vinului in cauză nu poate fi crescută cu mai mult de 4,00% vol.

Indulcirea vinurilor trebuie efectuată in conformitate cu legislatia in vigoare.

X. Tehnologia de obţinere a vinurilor cu D.O.C. „ ALBA IULIA”

a) Tehnologia de producere a vinurilor albe:

Strugurii se culeg dupa atingerea momentului maturităţi depline, la un conţinut in zaharuri corespunzător realizarii vinurilor, manual sau mecanizat.

La cramă se face recepţia calitativă şi cantitativă. Strugurii se basculează in buncăr, unde se tratează cu enzime pectolitice de macerare şi limpezire, după care se desciorchinează. Mustuiala este protejată cu o soluţie de 6% SO2, pană la o concentraţie de 30 g/hl, apoi ajunge in presă.

Se separă mustul ravac de mustul de presă; mustul ravac se transvazează in cisterne, in vederea decantării gravitaţionale, timp de 18-20 h, după care partea limpede se trage in cisterne de inox cu fermentare dirijată.

Partea grosieră ramasă după decantare se filtrează cu filtrele cu vacuum, iar mustul rezultat in urma filtrării se amestecă cu partea limpede. Mustul limpede se insămanţează cu levuri selecţionate.

Fermentarea are loc la o temperatura de 16 - 18 °C. După fermentarea vinului nou se face corecţia de SO2 pană la 30-35 mg şi plinul vaselor, urmată de o bentonizare, 0.5-1 gr/l in funcţie de rezultatele de laborator. După limpezire vinul se trage de pe depozitul de bentonită, se stochează in funcţie de destinaţia pe care urmează să o parcurgă vinul in cisterne de inox sau vase de lemn.

Inainte de imbuteliere se fac filtrari mai fine, se refrigerează (se condiţionează) după care se transferă la imbuteliere conform cerinţelor.

Tehnologia de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată „ALBA IULIA”

aromate este asemănatoare cu a celor nearomate cu o singură particularitate: aceea de a lăsa 10-20, chiar 30 de ore in funcţie de soi, mustuiala la macerare peliculară, după care urmează acelaşi ciclu tehnologic ca la vinurile cu denumire de origine controlată nearomate.

XI. Caracteristicile analitice şi organoleptice ale vinurilor cu D.O.C. ,,ALBA IULIA’’

Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zahăr in boabe, aceasta stand la baza calităţii vinurilor obţinute.

In funcţie de soi, de condiţiile anului şi de momentul culesului, in denumirea de origine ALBA IULIA se pot obţine o varietare mare de vinuri, de la seci şi pană la dulci, oferind astfel o imagine elocventă a diversităţii calitative sub care se poate realiza producţia de vinuri.

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu D.O.C. “ALBA IULIA” trebuie să prezinte urmatoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică dobandită : minim 11,00% in volume

aciditate totală (acid tartric ): minim 4.50 g/l

aciditate volatilă (acid acetic ): maxim 18 miliechivalenţi pe litru

extract sec nereducător: minim 17,00 g/l

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză, in funcţie de tipul vinului:

sec: maxim 4,00 g/l sau 9,00 g/l, cu condiţia ca diferenţa dintre conţinutul in zahăr rezidual şi aciditatea

totală exprimată in grame de acid tartric pe litru să fie mai mică decat doi;

demisec: maxim 12,00 g/l sau 18,00 g/l, cu condiţia ca diferenţa dintre conţinutul in zahăr rezidual şi

aciditatea totală exprimată in grame de acid tartric pe litru să fie mai mică decat doi;

demidulce: maxim 45,00 g/l;

dulce: minim 45,00 g/l.

dioxid de sulf total: maxim 200 mg/l

dioxid de sulf total, pentru vinurile al căror conţinut de zaharuri, exprimat ca glucoză şi fructoză, este egal cu sau mai mare de 5,00 g/l: maxim 250 mg/l

dioxid de sulf liber: maxim 50 mg/l.

b)Caracteristici organoleptice:

Vinurile cu D.O.C. “ALBA IULIA” sunt caracterizate prin prospeţime, vinozitate şi fructuozitate, cele obţinute din soiuri albe aromate şi semiaromate au o pregnantă caracteristică de soi (arome şi buchet de invechire).

Fetească regală, defineşte potenţialul oenologic al podgoriei ALBA, vinul fiind apreciat pentru fructuozitate, vinozitate şi prospeţime. Se impune prin echilibrul si armonie.

Datorită climatului, vinurile se caracterizează printr-o aciditate mai ridicată care ii conferă prospeţime, vioiciune.

Sauvignon este vinul de inaltă calitate, care se caracterizează printr-o aromă vegetală herbacee ce-l face distinct, constituind puntea de legatură intre vinurile cu gust neutral şi cele aromate. Vin echilibrat, suplu, cu aromă vegetală caracteristică, datorată metoxi-pirazinelor şi norisoprenoidelor .

Vinul tanăr aminteşte de fanul prospăt cosit, iar mirosul şi gustul sunt intr-o armonie perfectă, ceea ce duce la aprecierea lui de către consumatori.

Muscat Ottonel, reprezintă vinul aromat savurat pentru aroma sa florală, datorată terpenelor, excelează prin fineţea aromelor, Muscatul Ottonel de Alba Iulia, realizează arome fine şi o aciditate echilibrată care imprimă vinului o fructuozitate aparte.

Este un vin plin, armonios, cu o plăcută rotunjime şi nuanţă de catifelare.

Traminer roz- este vinul potenţial aromat, fin, ce sugerează aroma petalelor de trandafir, onctuos şi catifelat.

Gustul este uşor picant, lăsand impresia de mirodenii.

Echilibrat, uneori datorită tăriei alcoolice mai ridicate şi glicerolului se impune prin onctuozitate, persistenţă şi corpolenţă.

Fetească albă, vin catifelat şi corpolent, extractiv.

Se impune prin vinozitatea specifică soiului din care provine. Fermentat la temperatură scăzută poate dezvolta o aromă secundară de fermentaţie, care poate să-i confere o savoare cu totul excepţională. Vinul este inzestrat cu o

aciditate vioaie, rotund şi catifelat.

Pinot gris este un vin cu aromă fină, gust dulce-amărui uşor condimentat.

Se impune prin bogăţia in componente şi extractivitate, prin fineţe deosebită. Savoarea bogată şi complexă, dă o

Notă personală vinului de Pinot gris de Alba Iulia, fiind echilibrat.

Neuburger – are o culoare galben verzui, cu frumoase nuante aurii. Este un vin amplu, complex, cu arome fine de citrice, care exprima fidel legătura dintre podgorie, soi şi vin. Dupa o maturare in vas de lemn si invechire la sticla, devine catifelat si deosebit de placut.

Furmint - este un vin de culoare galben-pai spre galben-verzui, de-a lungul timpului a fost component al cupajului pentru vinul spumant. Vinul tanar are o aciditate ridicată , cu aromă şi nuanţe de citrice, kiwi.

XII. Condiţiile de comercializare

1. Ambalare, etichetare şi prezentare

Vinurile cu D.O.C. ALBA IULIA pot fi comercializate către consumatorul final doar imbuteliate cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Este permisă comercializarea in vrac către imbuteliatori din acelaşi areal viticol delimitat.

Pentru livrare la export si intracomnitar vinurile cu denumire de origine controlată Alba Iulia se prezintă in stare imbuteliată.

a) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum şi condiţionarea şi imbutelierea vinurilor se realizează in teritoriul delimitat pentru denumirea de origine controlata “ALBA IULIA”

Expunerea spre vanzare ori vanzarea vinurilor cu denumire de origine controlată catre consumatorul final se poate face numai in formă imbuteliată.

b) Imbutelierea vinurilor cu D.O.C. „ALBA IULIA” se poate realiza in butelii de sticlă ambalaje multistrat sau ambalaje „ bag in box”, cu capacitate de maxim 5 L.

Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

c) Ca exceptie, cu notificarea O.N.V.P.V., cu avizul organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor se pot realiza şi in afara arealului in care au fost produşi strugurii. In aceste cazuri, se vor menţiona in mod obligatoriu pe etichetă imbuteliatorul şi locul imbutelierii.

2. Etichetare

La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ALBA IULIA se folosesc următoarele indicaţii obligatorii:

1. denumirea la vanzare: vin cu denumire de origine controlată insoţită de menţiunea tradiţională C.M.D.,C.T., C.I.B. abreviată sau nu

2. numele denumirii de origine controlată ,,ALBA IULIA’’

3. volumul nominal al produsului conţinut de butelie,

4. tăria alcoolică dobandită minimă a vinului, exprimată in procente volume;

5. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Aceste date se inscriu, prin marcare, pe oricare din elementele de etichetare (eticheta, contraeticheta, capsulă, etc).

6. tipul vinului dat de conţinutul său in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

7. menţiunea “Conţine sulfiţi

8. menţiunea “produs in Romania”

9. numele şi adresa imbuteliatorului.

Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual, pe eticheta principală. Excepţie pot face data ambalării, numărul lotului si mentiunea “conţine sulfiţi”.

La etichetare folosesc următoarele indicaţii facultative:

1. denumirea soiului/soiurilor in cazul vinului cu denumire de origine controlată ALBA IULIA:

2. marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

3. denumirea exploatării viticole (domeniului) pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea deorigine;

4. anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

5. numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

6. se pot inscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor ;

recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mancăruri ,etc

unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

7. codul de bare al produsului

8. simbolul comunitar ce indică denumirea de origine

9. distinctii acordate , numai pentru lotul in cauza – din norme

Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

XIII. Menţiuni tradiţionale

Vinurile cu denumirea de origine controlată „ALBA IULIA”, pot purta următoarele menţiuni tradiţionale:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină,

C.T. – cules târziu şi

C.I.B. – cules la înnobilarea

boabelor, date de conţinutul in zaharuri la recoltarea strugurilor, in conformitate cu prevederle prezentului caiet de sarcini şi pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. „ALBA IULIA“.

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie in intregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D., D.O.C. – C.T. sau D.O.C. – C.I.B..

Rezervă - In cazul vinurilor maturate minim 6 luni in vase de stejar şi invechite in sticlă timp de cel puţin 6 luni

Vin de vinotecă - In cazul vinurilor maturate minim un an in vase de stejar şi invechit in sticlă timp de cel puţin 4 ani.

Vin tanăr- Vin introdus pe piaţă inainte de sfarşitul anului in care a fost produs.

XIV. Procedura de declasare a vinurilor

Declasarea unui vin cu denumire de origine controlata ALBA IULIA, se face in urmatorele situaţii:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului cu D.O.C. la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.

In cazul in care din verificările efectuate se constată necesitatea declasării unui vin, ONVPV va stabili categoria de calitate la care urmează să fie reincadrat vinul şi va comunica decizia adoptată persoanei fizice sau juridice care deţine vinul, in termen de 15 zile de la data prelevării probelor.

Producătorul sau comerciantul in cauză va inscrie in evidenţele sale decizia definitivă conform căreia işi va valorifica vinul.

XV. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului

Autoritatea cu competenţe de control al vinului cu denumire de origine controlată este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial: Blaj, Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 80, Tel.: 0040 0258 710288, email: tarnave@onvpv.ro.

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri, controlul vinurilor cu D.O.C., declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlată „ALBA IULIA” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de catre O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobandită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „ALBA IULIA”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Alba Iulia”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

LECHINŢA

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

Decizie n. 2445 de 22/09/2006

modificare n. 1157 de 25/07/2014

(Fonte O.N.V.P.V.)

I. Definiţie

Denumirea de origine controlată „LECHINŢA” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Tăria alcoolică dobandită a vinurilor obtinute in această regiune trebuie să fie de minimum 11,00% vol.

II. Legătura cu aria geografică

Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlata „LECHINŢA” este asigurată in primul rand de clima şi solul regiunii. Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai lavorabile cultivarii vitei-de-vie, intreaga zona fiind incadrată in categoria B.

Podgoria „LECHINŢA” este situată in regiunea deluroasă a Someşului Mare şi Mureşului din nord-estul Podişului Transilvaniei.

Ea se dispune de o parte şi de alta a paralelei de 47 latitudine nordică, intre 46°40' (Hodoşa) şi 47°14' (Dumitra).

II.1 Relieful.

Relieful este exclusiv deluros, cuprinzand in partea estică dealurile de tip subcarpatic (dealurile Bistriţei şi dealurile Mureşului), iar in partea vestică colinele inalte ale Campiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinţei, Colinele Comlodului, Colinele Mădăraşului).

Aceste dealuri şi coline au in general la nivelul culmilor altitudini intre 300-500 m şi versanţi moderat sau puternic inclinaţi (5°-25°), cu un mare grad de dispersie al plantaţiilor.

Plantaţiile viticole sunt situate in general pe versanţii sudici, sud-estici şi sud-vestici şi pe văile dintre dealuri unde există resurse de căldură şi lumină; acestea constituie un adăpost pentru viţa de vie, impotriva vanturilor, brumelor tarzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.

Hidrografia beneficiază de tronsoanele celor două importante rauri: Someşul Mare şi Mureşul.

Ea este completată de stratele acvifere freatice şi de bună calitate, intercalate. Intreaga regiune este bine aprovizionată cu apa.

Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu ierni aspre şi veri relativ calde şi umede, dar continuate cu toamne calde, pană in octombrie inclusiv, favorabile maturării strugurilor.

II.2 Regimul termic.

Temperatura aerului este factorul principal care limitează cultura viţei de vie, declanşarea şi parcurgerea fazelor de vegetaţie, cantitatea şi calitatea producţiei. Valoarea medie multianuală (1995-2006) a temperaturii aerului in centrul viticol Lechinţa este de 8°C, mai scazută cu 1°C decat cea inregistrată la nivelul podgoriei Tarnave.

De asemenea in perioda de maturare a strugurilor temperaturile din timpul zilei variază in jurul mediei de 23° C, iar cele din timpul nopţii in jurul mediei de 12° C.

Cei doi factori determină creşterea continuă a conţinutului de zahăr din struguri, aciditatea se reduce ramanand constantă sau aproape constantă. Mediul oxido - reducător din struguri devine favorabil creşterii calitative a conţinutului in arome libere şi legate, care va inregistra valori ridicate la sfarşitul perioadei de coacere.

II.3 Regimul de umiditate

Cultura viţei de vie fiind posibilă in regiunile cu precipitaţii cuprinse intre 500-700 mm, din care minim 250-300 mm in perioada de vegetaţie.

Precipitatiile atmosferice se inscriu cu o medie de 650-700 mm/an pe văi (715 la Beclean, 680 la Bistriţa, 655 la Reghin, 647 la Chiochiş, 640 la Lechinţa, 635 la Teaca) şi in jur de 800 mm pe culmile deluroase, cu maximul in mai-august şi minimul in timpul iernii – cand sunt predominant sub formă de ninsoare (30-40zile), stratul de zăpadă durand 60-70 zile.

Umiditatea relativă a aerului se situează intre 60-80%, fiind optimă pentru creşterea şi fructificarea viţei de vie.

II.4 Solurile cu utilizare viticolă

Podgoria LECHINŢA prezintă o mare varietate de tipuri şi subtipuri de sol: brun eumezobazic, brun argiloiluvial, la care se asociază, mai ales in partea sudică (centrul Batoş-Reghin) molisoluri argiloiluviale de tipul pseudorendzinelor şi solurilor cernoziomoide. Cele mai bune pentru cultura viţei de vie sunt solurile brune eumezobazice, brune argilo-iluviale tipice şi luvice datorită texturii mijlocii, acidităţii moderate şi conţinutului humice.

Pe marne, in locurile unde apa freatică se află la 3-5 m s-au format solurile negre de faneaţă cu o textură luto-argiloasă şi un conţinut ridicat in humus.

La baza pantelor şi in microdepresiuni se intalnesc solurile coluviale carbonatate.

Pe versanţi, mai ales in treimea superioară şi pe culmi, solurile se află in diferite grade de eroziune, de la slab la excesiv erodate.

In general solurile sunt slab aprovizionate cu azot 9-29 ppm şi fosfor mobil 8-24 ppm, conţinut mijlociu in potasiu mobil 120-237 ppm.

Tipurile dominante de sol sunt solul brun argiloiluvial podzolite şi brune eumezobazice.

Temperaturile scăzute din perioada de recoltare 5-10 C, diminuează procesele oxidoreducătoare şi enzimatice, permitand menţinerea in condiţii de calitate a stării de sănătate a strugurilor precum şi a aromelor specifice soiurilor. Aciditatea ridicată a mustului constituie un factor important in operaţiile de limpezire a mustului şi mai tarziu un accelerator al procesului de fermentare.

Viţa de vie in Podgoria Lechinţa este cunoscută incă din cele mai vechi timpuri. De-a lungul timpului in podgorie lucrările din vie, soiurile cultivate, tehnologia din viticultură şi vinificaţie au fost o preocupare majora a podgorenilor.

A fost o concurenţă continua in realizarea celor mai frumoase plantaţii, a cultivării celor mai renumite soiuri, a realizării celor mai bune vinuri.

Din aceasta continuă concurenţă a caştigat vinul şi consumatorul.

Vinurile din Podgoria Lechinţa, poarta amprenta soiului, solului, microclimatului, a viticultorului si vinificatorului , caracterizandu-se prin: fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai ridicată. Sunt vinuri fine şi cu o mare bogat ţie de arome tipice şi specifice soiului.

III. Delimitarea geografică şi administrativă

Arealul delimitat pentru vinificarea, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine controlată LECHINŢA cuprinde următoarele localităţi situate in Judeţul Bistriţa- Năsăud şi Judeţul Mureş :

Judeţul Bistriţa- Năsăud:

Com. Lechinţa:

satele Lechinţa, Sangeorzu Nou, Vermeş, Ţigău, Saniacob;

Com. Galaţii Bistriţei:

satele Galaţii Bistriţei, Herina, Tonciu;

Com. Matei:

satele Matei, Corvineşti, Enciu, Bidiu;

Com. Braniştea:

satul Braniştea;

Com. Petru Rareş:

satele Petru Rareş, Reteag;

Com. Uriu:

satul Uriu;

Com. Şieu – Odorhei:

satele Şieu-Odorhei, Bretea;

satele Teaca, Viile Tecii, Archiud, Ocniţa, Pinticu;

satul Urmeniş;

satul Milaş,

satele Şieu, Ardan, Posmuş, Şoimuş.

Mun. Bistriţa

cu localităţile componente - Ghinda, Viişoara

satele - Dumitra, Cepari;

satele - Budacu de Jos, Buduş, Jelna;

satul Livezile;

Judeţul Mureş:

satele - Batoş, Dedrad, Goreni, Uila;

satele - Band, Mădăraş, Mărăşeşti, Drăculea Bandului, Fanaţe, Negrenii de Campie, Fanaţele Mădăraşului;

satele - Ceuaşu de Campie, Culpiu;

Denumirea de origine “LECHINŢA” poate fi completată sau nu, cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol: VERMEŞ, SANIACOB, SANGEORZU NOU, TEACA, URMENIŞ, DUMITRA, VIIŞOARA (STEINIGER), BATOŞ, CULPIU

IV. Soiurile de struguri

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată „ LECHINŢA ” sunt următoarele:

Soiurile albe:

Traminer Roz, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Neuburger, Riesling Italian, Fetească Regală, Fetească Albă, Chardonnay.

Soiurile roșii:

Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Pinot noir.

V. Producţia de struguri (kg/ha)

Producţia de struguri pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională ce se va utiliza, este de maxim:

Pinot Gris: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Muscat Ottonel: 8.000 kg/ha C.M.D.; 7.000 kg/ha C.T.;

Sauvignon: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Riesling Italian: 10.000 kg/ha C.M.D.;

Neuburger: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească Regală: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească Albă: 10.000 kg/ha C.M.D.;

Traminer Roz: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Chardonnay: 10.000 kg/ha C.M.D.

Cabernet Sauvignon: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească neagră: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Merlot: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Pinot noir: 12.000 kg/ha C.M.D.

Muscat Ottonel: 7.000 kg/ha C.T.;

Cabernet Sauvignon: 10.000 kg/ha C.T.;

Fetească neagră: 10.000 kg/ha C.T.;

Merlot: 8.000 kg/ha C.T.;

Pinot noir: 10.000 kg/ha C.T.

VI. Randament in vin (hl/ha)

Randamentul maxim pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, este: Soiul

Pinot Gris: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Muscat Ottonel: 53,00 hl/ha C.M.D.;

Sauvignon: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Riesling Italian: 66,00 hl/ha C.M.D.;

Neuburger: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Feteasca Regală: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Feteasca Albă: 66,00 hl/ha C.M.D.;

Traminer Roz: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Chardonnay: 66,00 hl/ha C.M.D.

Cabernet Sauvignon: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească neagră: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Merlot: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Pinot noir: 78,00 hl/ha C.M.D.

Muscat Ottonel: 47,00 hò/ha C.T.;

Cabernet Sauvignon: 65,00 hl/ha C.T.;

Fetească neagră: 65,00 hl/ha C.T.;

Merlot: 54,00 hl/ha C.T.;

Pinot noir: 65,00 hl/ha C.T.

VII. Calitatea strugurilor

Recoltarea se poate realiza manual sau mecanizat.

Calitatea strugurilor se constată in momentul recepţiei lor la cramă. Este interzisă mustuirea lor in saci de polietilenă.

Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor cu denumire de origine se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:

puritate de soi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi, o stare bună de sănătate;

- proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%, cu excepţia strugurilor culeşi la supramaturare, cu atac de mucegai nobil pe boabe;

un conţinut minim in zaharuri, stabilit astfel:

la un conţinut in zaharuri corespunzător momentului maturităţii depline, dar mai mare de

D.O.C. – C.M.D. minim: 155,00 g/l

D.O.C. – C.T. – minim: 220,00 g/l

VIII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor

Plantaţiile din care se obţin vinuri cu denumire de origine trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%. Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

In plantaţiile destinate producerii vinurilor cu denumire de origine trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.

In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:

densitatea plantaţiei - minim de 3.500 butuci plantaţi la hectar;

recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru vinurile D.O.C. Lechinţa.

Irigarea, executarea irigării este permisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V.;

Fertilizarea se va realiză prin aplicare de ingrăşăminte organice o dată la 4 - 5 ani, precum şi prin administrarea de ingrăşăminte chimice in doze moderate (fertilizarea cu azot in doză de maximum 75 hg/ha etc.).

IX. Practicile oenologice şi tratamentele admise

Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată „LECHINŢA” se incadrează in zona viticola B. Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.

Strugurii pentru obţinerea vinurilor D.O.C. provin in proporţie de 100% din această arie geografică.

Practicile şi tratamentele oenologice admise care se utilizează sunt cele prevăzute de legislaţia in vigoare.

X. Tehnologia de obţinere a vinurilor cu D.O.C. „ LECHINŢA”

Tehnologia de producere a vinurilor albe:

Strugurii se culeg după atingerea momentului maturităţi depline, la un conţinut in zaharuri corespunzător realizării vinurilor, manual sau mecanizat. La cramă se face recepţia calitativă şi cantitativă.

Strugurii se basculează in buncăr, unde se tratează cu enzime pectolitice de macerare şi limpezire, după care se desciorchinează.

Mustuiala este protejată cu o soluţie de 6% SO2, pană la o concentraţie de 30g/hl, apoi ajunge in presă, printr-un sistem automat. Se separă mustul ravac de mustul de presă; mustul ravac se transvazează in cisterne, in vederea decantării gravitaţionale, timp de 6-24 h, după care partea limpede se trage in cisterne de inox cu fermentare dirijată.

Partea grosieră rămasă după decantare se filtrează cu filtrele cu vacuum, iar mustul rezultat in urma filtrării se amestecă cu partea limpede.

Mustul limpede se insămanţează cu levuri selecţionate.

In partea a doua a fermentării este benefică o aerare sau o microoxigenare a mustului.

Fermentarea are loc la o temperatură de 10 - 22° C.

După fermentarea vinului nou se face corecţia de SO2 pană la 30-35 mg şi plinul vaselor, urmată de o bentonizare, 0.5-1 gr/l in funcţie de rezultatele de laborator.

După limpezire, vinul se trage de pe depozitul de bentonită, se stochează in funcţie de destinaţia pe care urmează să o parcurgă vinul in cisterne de inox sau vase de lemn.

Inainte de imbuteliere se filtrează, după care se transvazează la imbuteliere, conform cerinţelor.

Tehnologia de producere a vinurilor aromate cu denumire de origine controlată „LECHINŢA” este asemănătoare cu a celor nearomate cu o singură particularitate: aceea de a lăsa 10-20, chiar 30 de ore in funcţie de soi, mustuiala la macerare peliculară, după care urmează acelaşi ciclu tehnologic.

Obtinerea vinului de paie

Soiul din care se obtine vinul de paie este Muscat Ottonel.

Productia de struguri (kg/ha) este de maxim 5.000 kg/ha,

iar randamentul in vin (hl/ha) este de maxim 25% din cantitatea de struguri recoltată, adică 12,50 hl/ha.

Continutul in zaharuri la recoltare trebuie să fie de minim 220 g/l.

Tehnologia de producere a vinului de paie cu D.O.C. Lechința:

- strugurii se aşează in spaţiile special amenajate pe un pat de paie/trestie atent uscate, ca să permită circulatia curenților de aer, pentru o ventilatie cat mai bună si pentru a asigura deshidratarea corespunătoare a strugurilor. Aranjarea strugurilor trebuie efectuată atent pe un singur rand in asa fel incat pielita boabelor să nu se spargă. Strugurii nu trebuie să se atingă si nici să se suprapună.

- o dată la 2-3 săptămani se efectuează intoarcerea ciorchinilor de pe o parte pe alta, si odată cu această operatiune se realizează si o sortare, boabele necorespunzătoare se indepărtează, păstranduse pe ciorchini doar boabele sănătoase.

Acestia se lasă pe paturile de paie maxim 6 luni pană la presare, timp in care se traversează două procese

– primul de deshidratare, iar al doilea este de inghet natural.

Perioada de deshidratare durează din septembrie pană in noiembrie, iar cea de inghet natural din decembrie pană in februarie.

Deshidratarea si inghetarea se realizează natural datorită faptului că incăperile amenajate sunt spatii exterioare, prevăzute pe lateral cu plase speciale pentru aerisire si ventilare.

- cand strugurii ajung la concentratia de minim 400 gr/l zahăr, se pot pregăti pentru presare.

Presarea strugurilor se face cu presa manuală. Fermentarea se face in baricuri de stejar cu drojdii specifice.

Oprirea din fermentatie si păstrarea se face in tancuri de inox la temperatură joasă.

XI. Caracteristicile analitice şi organoleptice ale vinurilor cu D.O.C. ,,LECHINŢA’’

Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zaharuri in boabe, aceasta stand la baza calităţii vinurilor obţinute.

In funcţie de soi, de conditţiile anului şi de momentul culesului, in denumirea de origine LECHINŢA se pot obţine o varietare mare de vinuri, de la seci şi pană la dulci, oferind astfel o imagine elocventa a diversităţii calitative sub care se poate realiza producţia de vinuri.

a) Caracteristicile analitice:

Vinurile DOC LECHINŢA trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:

tarie alcoolică dobandită : minim 11,00% in volume

aciditate totală (acid tartric ): minim 4.50 g/l

aciditate volatilă (acid acetic ): maxim 18 miliechivalenţi pe litru

extract sec nereducător: minim 17,00 g/l

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză, in funcţie de tipul vinului:

sec: maxim 4,00 g/l sau 9,00 g/l, cu condiţia ca diferenţa dintre conţinutul in zahăr rezidual şi aciditatea totală exprimată in grame de acid tartric pe litru să fie mai mică decat doi;

demisec: maxim 12,00 g/l sau 18,00 g/l, cu condiţia ca diferenţa dintre conţinutul in zahăr rezidual şi aciditatea totală exprimată in grame de acid tartric pe litru să fie mai mică decat doi;

demidulce: maxim 45,00 g/l;

dioxid de sulf total, maxim: 200 mg/l;

dioxid de sulf total, pentru vinurile al căror conţinut de zaharuri, exprimat ca glucoză şi

fructoză, este egal cu sau mai mare de 5,00 g/l, maxim: 250 mg/l;

dioxid de sulf liber: maxim 50 mg/l.

Vinul de paie cu D.O.C. “Lechința” trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

concentrația alcoolică: min. 11,00% vol.;

dioxid de sulf liber: max. 50 mg/l;

dioxid de sulf total: max. 350 mg/l ;

aciditate totală exprimată in acid tartric: min. 4,50 g/l ;

aciditatea volatilă exprimată in acid acetic: max. 2,40 g/l.

b) Caracteristici organoleptice generale:

Vinurile cu D.O.C. obtinuţe in Podgoria LECHINŢA sunt caracterizate prin prospeţime, vinozitate şi fructuozitate, cele obtinuţe din soiuri albe aromate şi semiaromate au o pregnantă caracteristică de soi (arome şi buchet de invechire).

Caracteristici generale:

Aspect : limpede,limpede cu luciu,limpede cristalin

Culoare : galben verzui spre galben auriu

Miros : caracteristic soiului

Gust : sec, demisec, demidulce, dulce, catifelat, moale.

Fetească regală, defineşte potenţialul oenologic al podgoriei LECHINŢA, vinul fiind apreciat pentru fructuozitate, vinozitate şi prospeţime. Se impune prin echilibru şi armonie.

Datorită climatului, vinurile se caracterizează printr-o aciditate mai ridicată care ii conferă prospeţime şi vioiciune.

Sauvignon, este vinul de inaltă calitate, care se caracterizează printr-o aromă vegetală erbacee ce-l face distinct, constituind puntea de legatură intre vinurile cu gust neutral şi cele aromate. Vin echilibrat, suplu, cu aromă vegetală caracteristică, datorată metoxi-pirazinelor şi norisoprenoidelor.

Riesling italian, vin de inaltă calitate cu o prospeţime şi fructuozitate aparte, de culoare verzui spre galben-pai. Conţinutul ridicat in extract şi glicerol, ii conferă catifelare şi o onctuozitate la gust. Vinul tanăr aminteşte de fanul proaspăt cosit, iar mirosul şi gustul sunt intr-o armonie perfectă, ceea ce duce la aprecierea lui de către consumatori.

Muscat Ottonel, reprezintă vinul aromat savurat pentru aroma sa florală, datorată terpenelor, excelează prin fineţea aromelor, Muscatul Ottonel de Lechinţa, realizează arome fine şi o aciditate echilibrată care imprimă vinului o fructuozitate aparte.

Traminer roz, este vinul potenţial aromat, fin, ce sugerează aroma petalelor de trandafir, onctuos şi catifelat. Gustul este uşor picant, lăsand impresia de mirodenii. Echilibrat, uneori datorită tăriei alcoolice mai ridicate şi glicerolului se impune prin onctuozitate, persistenţă şi corpolenţă.

Fetească albă, vin catifelat şi corpolent, extractiv. Se impune prin vinozitatea specifică soiului din care provine. Fermentat la temperatură scăzută poate dezvolta o aromă secundară de fermentaţie, care poate să-i confere o savoare cu totul excepţională. Păstrat la maturare şi invechire, vinul are o aromă specifică de miere.

Pinot gris, vin cu aromă fină, gust dulce-amărui uşor condimentat. Se impune prin bogăţia in componente şi extractivitate, prin fineţe deosebită. Savoarea bogată şi complexă, dă o notă personală vinului de Pinot gris de Lechinţa.

Neuburger, are o culoare galben verzui, cu frumoase nuanţe aurii. Este un vin amplu, complex, cu arome fine de citrice, care exprimă fidel legătura dintre podgorie, soi şi vin.

După o maturare in vas de lemn şi invechire la sticlă, devine catifelat şi deosebit de plăcut.

Chardonnay, vinuri fin, caracterizate printr-o compoziţie armonioasă, sunt catifelate dar in acelaşi timp bogate, cu o aroma ce aminteste de floarea de salcam.

Cabernet Sauvignon - vinul prezintă nuanțe de stafidă neagră, iz de ardei gras verde, variind in intensitate funcţie de condiţiile climatice, practicile viticultorilor şi tehnicile de vinificaţie.

Aromele cel mai des intalnite sunt de fruct de afină, cireaşă neagră, stafidă neagră, aromă distinctă de vegetaţie sălbatică, de iarbă, de ciorchine, in prima fază; vegetal ardei gras verde, sparanghel, măslină verde, condimentat: ghimbir, ardei iute verde, ardei iute roşu.

Prin invechire aduce a mure, prune coapte, vişine, cafea, in funcţie de varstă, uneori aroma puternică de tanin se imblanzeşte, aducand a nuanțe de tabac sau piele.

Prezintă culoare intensă de roşu, cu nuanţe de violaceu cand este tanăr, roşu rubiniu intens, uneori roşu-cărămiziu cand are peste 2 ani vechime.

Fetească neagră - are gust catifelat, armonios, rotund, amplu, cu taninuri moi, delicat, fructat, cu arome discrete dar specifice de prune uscate (nu afumate) și mure, in funcție de perioada de invechire poate căpăta ușoare arome de vanilie sau scorțișoară, uneori aroma fină tipică de soi interferand cu aceea de coacăze negre. Culoarea are nuanțe de roșu-rubiniu intens, chiar roşu-granat. In postgust se exprimă intens dand senzaţii de dulceţuri uşoare.

Merlot - vinul are culoarea roşie rubinie, cu nuanţe de teracotă, după invechire, aroma este delicată şi asociată fructelor de pădure, de zmeură proaspătă, amintind uneori de cireșe amare ori vişine, gust proaspăt, plin şi catifelat, irepetabil prin supleţea sa. Prin maturare şi invechire caştigă un buchet atrăgător şi persistent in senzaţiile postgustative.

Pinot noir - vinurile sunt catifelate, mai puțin aspre decat cele de Cabernet Sauvignon și se pretează a fi consumate atat seci cat și cu un anumit conținut de zahăr.

Aciditatea ridicată și concentrația mare in zaharuri de peste 200 g/l ii permite participarea la realizarea materiei prime pentru vinuri spumante. Vinurile vinificate corect sunt florale și plăcute.

XII. Condiţii de comercializare

1.Ambalare şi prezentare

Vinurile cu D.O.C. LECHINŢA pot fi comercializate către consumatorul final doar imbuteliate cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Este permisă comercializarea in vrac către imbuteliatori din acelaşi areal viticol delimitat.

Pentru livrare la export şi intracomunitar, vinurile cu denumire de origine controlată LECHINŢA se prezintă in stare imbuteliată.

a) Expunerea spre vanzare ori vanzarea vinurilor cu denumire de origine controlată către consumatorul final se poate face numai in formă imbuteliată.

b) Imbutelierea vinurilor D.O.C. LECHINŢA se poate realiza in butelii de sticlă, ambalaje multistrat sau ambalaje „ bag in box”. Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

In aceste cazuri, se vor menţiona in mod obligatoriu pe etichetă imbuteliatorul şi locul imbutelierii.

Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile corespunzătoare prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate

2. Etichetare

La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată LECHINŢA se folosesc următoarele indicaţii obligatorii:

1. denumirea la vanzare vin cu denumire de origine controlată insotită de menţiunea

tradiţională C.M.D. ,C.T., abreviată sau nu

2. numele denumirii de origine controlată ,,LECHINŢA’’

3. volumul nominal al produsului conţinut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

4. tăria alcoolică dobandită minimă a vinului, exprimată in procente volume; indicarea tăriei alcoolice dobandite in volum se face in unităţi sau semiunităţi de procentaj in volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşească 0,50% vol alcool; pentru vinurile D.O.C. invechite, depositate in sticle pe o perioadă de minim 3 ani, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depaşescă 0,80% vol.

5. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.

6. tipul vinului dat de conţinutul său in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

7. menţiunea “Conţine sulfiţi

8. menţiunea “produs in Romania”

9. numele şi adresa imbuteliatorului.

Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual, pe eticheta principală. Excepţie pot face data ambalării, numărul lotului si menţiunea “conţine sulfiţi”.

La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată LECHINŢA se folosesc următoarele indicaţii facultative:

1) Denumirea soiului/soiurilor in cazul vinului cu denumire de origine controlată LECHINŢA:

in cazul in care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiul menţionat;

in cazul in care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul in cauză să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie să fie menţionate in ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizandu-se caractere de aceeaşi dimensiune;

2) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

3) denumirea plaiului pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatarea indicată

4) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

5) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

6) codul de bare al produsului

7) simbolul comunitar ce indică denumirea de origine

8) distincţii acordate, numai pentru lotul in cauză.

Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile corespunzătoare prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.

XIII. Menţiuni tradiţionale

Categoriile de calitate LECHINŢA:

C.M.D. – cules la maturitatea deplina,

C.T. – cules târziu, date

de conţinutul in zaharuri la recoltarea strugurilor in conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini şi pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ” Lechinţa”.

XIV. Procedura de declasare a vinurilor

In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată ” Lechinţa,” sau la cererea producătorului, ele vor fi declasate in alte categorii, pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V..

1.Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului cu D.O.C. la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.

Producătorul sau comerciantul in cauză va inscrie in evidenţele sale decizia definitivă conform căreia işi va valorifica vinul.

XV. Autoritatea de control si controlul respectarii specificatiilor produsului

Autoritatea desemnată pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlată „LECHINŢA” este

Oficiul Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

O.N.V.P.V., Blaj,

Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 80,

Tel.: 0258/710288,

email:tarnave@onvpv.ro.

Autorizarea plantaţiilor producatoare de struguri D.O.C., controlul vinurilor D.O.C., declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlată „LECHINŢA” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V..

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobandită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „Lechinţa”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Lechinţa”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

SEBEŞ-APOLD

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

decizie n. 2468 de 22/09/2006

modificare n 1155 de 25/07/2014

(fonte O.N.V.P.V.)

I. Definiţie

Vinul cu denumire de origine controlată „SEBEŞ-APOLD” este produsul care se obţine in perimetrul podgoriei SEBEŞ-APOLD, delimitată geografic conform normelor naţionale.

Tăria alcoolică dobandită a vinurilor obţinute in aceasta regiune trebuie să fie de minimum 11,00% vol.

II. Mediul geografic

Denumirea de origine controlată „SEBEŞ-APOLD” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlată „SEBEŞ-APOLD” este asigurată in primul rind de clima şi solul regiunii. Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivării viţei-de-vie, intreaga zona fiind satisfăcător de substanţe incadrată in zona viticolă B.

Podgoria „SEBEŞ-APOLD” este situată in sud-vestul Podişului Transilvaniei, respectiv in depresiunile colinar-deluroase ale Sebeş-Secaşului şi Apoldului de la contactul Podişului Secaşelor cu M-ţii Şurianului-Cindrelului din Carpaţii Meridionali. Prin situarea sa in sudul paralelei de 46° latitudine nordică, este cea mai sudică podgorie din Podişul Transilvaniei, beneficiind de condiţii bio-pedo-climatice.

II.1 Relieful

Relieful este reprezentat in primul rand prin interfluvii piemontane deluros-colinare, respectiv prelungirile nordice ale Dealurilor Orăştiei şi Garbovei de la poalele M-ţilor Şurianu şi Cindrelu (ce coboară de la 600-500 m la 300-250 m) şi prelungirile sudice ale dealurilor-platou din Podişul Secaşelor.

Versanţii tuturor acestor interfluvii, cu pante de 3°-15°, ce intersectează sedimente detritice neconsolidate, sunt afectaţi de active procese denudative, a căror franare implică măsuri complexe antierozionale şi o utilizare adecvată, majoritatea viilor sunt dispersate.

Relieful sculptural deluros-colinar este asociat cu formele reliefului de acumulare din lungul văilor principale: terase, glacisuri coluvio-proluviale şi albii majore. Acestea oferă terenuri excelente pentru viticultură.

Plantaţiile viticole sunt situate in general pe versanţii sudici, sud-estici şi sud-vestici şi pe văile dintre dealuri unde există resurse de căldură şi lumină; acestea constitue un adăpost pentru viţa de vie, impotriva vanturilor, brumelor tarzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.

Hidrografia regiunii are ca unic colector Mureşul mijlociu din aval de Alba Iulia (200-220 m alt. abs.) şi ca principal afluent Sebeşul unit cu Secaşul. Toate aceste ape sunt bicarbonatate şi cu mineralizare redusă (100-500 mg/l) şi deci, de bună calitate. Intreaga regiune este bine aprovizionată cu apă.

Climatul este tipic temperat, moderat continental, la nivelul dealurilor şi cu nuanţe de excesivitate pe fundul culoarelor Mureşului şi Sebeş-Secaşului. Cu ierni aspre si geroase, veri relativ calde, primăveri timpurii, dar continuate cu toamne calde, pană in octombrie inclusiv, asigurand astfel condiţii pentru o bună dezvoltare vegetativă a viilor şi o deplină coacere a strugurilor.

II.2 Regimul termic.

Temperatura aerului este factorul principal care limitează cultura viţei de vie, declanşarea şi parcurgerea fazelor de vegetaţie, cantitatea şi calitatea producţiei. Valoarea medie multianuală (1995-2006) a temperaturii aerului in centrul viticol Sebeş este de 9,3°C, mai crescută cu 0,3°C decat cea inregistrată la nivelul podgoriei Tarnave.

De asemenea, in perioda de maturare a strugurilor temperaturile din timpul zilei variază in jurul mediei de 23 oC, iar cele din timpul nopţii in jurul mediei de 12 oC. Cei doi factori determină creşterea continuă a conţinutului de zahăr din struguri, aciditatea se reduce rămanand constantă sau aproape constantă. Mediul oxido - reducător din struguri devine favorabil creşterii calitative a conţinutului in arome libere şi legate, care va inregistra valori ridicate la sfarşitul perioadei de coacere.

II.3 Regimul de umiditate

Viţa de vie este o plantă care se adaptează cu uşurinţă, atat la condiţiile de umiditate ridicată, cat şi la cele de secetă. Umiditatea interesează sub raportul cantităţii precipitaţiilor şi higroscopicităţii aerului. Cultura viţei de vie fiind posibilă in regiunile cu precipitaţii cuprinse intre 500-700 mm, din care minim 250-300 mm in perioada de vegetaţie.

Precipitatiile atmosferice se inscriu cu o medie de 550-600 mm/an (550 pe Culoarul Mureşului, 569 mm la Sebeş, 600-650 mm pe culmile deluroase şi in Depresiunea Apoldului, cu maximul in mai-august şi minimul prelungit din septembrie pană pe timpul iernii – cand sunt predominant sub formă de ninsoare (30-60zile). Umiditatea relativă a aerului se situează intre 60-80%, fiind optimă pentru creşterea şi fructificarea viţei de vie.

II.4 Solurile cu utilizare viticolă

Podgoria Sebeş-Apold prezintă o mare varietate de tipuri şi subtipuri de sol: argiluvisolurile, reprezentate prin soluri argiloiluviale brune şi brune podzolite, cu intercalări de pseudorendzine, pe terasele din lungul văilor molisolurile cernoziomice, respectiv cernoziomurile levigate, local gleizate.

Toate aceste soluri se comportă bine şi foarte bune ca substrat edafic pentru viticultură, datorită avantajoaselor proprietăţi fizice şi biochimice prin conţinut de humus (2,5 - 4,5%), reacţia slab acidă-neutrală (pH = 6,3-6,9), grad ridicat de saturaţie in baze (V= 70-90%) şi in elemente nutritive.

Pe versanţii supuşi eroziunii mai intense şi solurile azonale, intalnim regosolurile şi erodisolurile. Aceste soluri sunt preferate pentru cultura viţei de vie, datorită rolului său fixator prin inrădăcinare adancă, amenajări de terase şi fertilizate.

Trebuie avut in vedere insă pericolul clorozării.

Tipurile dominante de sol sunt solurile brune şi brune podzolite şi pseudorendzinele.

Temperaturile scăzute din perioada de recoltare 5-10 C, diminuează procesele oxidoreducatoare şi enzimatice, permitand menţinerea in condiţii de calitate a stării de sănătate a strugurilor, precum şi a aromelor specifice soiurilor. Aciditatea ridicată a mustului constituie un factor important in operaţiile de limpezire a mustului şi mai tarziu un accelerator al procesului de fermentare.

Viţa de vie in Podgoria Sebeş-Apold este cunoscută incă din cele mai vechi timpuri.

De-a lungul timpului, in podgorie, lucrările din vie, soiurile cultivate, tehnologia din viticultură şi vinificaţie au fost o preocupare majoră a podgorenilor. A fost o concurenţă continuă in realizarea celor mai frumoase plantaţii, a cultivării celor mai renumite soiuri, a realizării celor mai bune vinuri. Din această continuă concurentă, a caştigat vinul şi consumatorul.

Vinurile din Podgoria Sebeş-Apold, poartă amprenta soiului, solului, microclimatului, a viticultorului şi vinificatorului , caracterizandu-se prin: fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai ridicată.

Sunt vinuri fine şi cu o mare bogaţie de arome tipice şi specifice soiului.

III. Delimitarea geografică şi administrativă

Arealul delimitat pentru vinificarea, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine controlată Sebeş-Apold cuprinde următoarele localităţi situate in:

judeţul ALBA:

Municipul Sebeş:

localităţi componente Sebeş, Rahău;

Com. Daia Romană:

satul Daia Romană;

Com. Calnic:

satele Calnic, Cut, Deal;

Com. Garbova:

satele Garbova, Reciu, Cărpiniş;

Com. Şpring:

satele Vingard, Şpring;

Denumirea poate fi completată sau nu, cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol:

Calnic, Garbova, Săsciori, Pianu, Săliştea şi Şibot.

Judeţul SIBIU

Com. Miercurea Sibiului:

satele Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus, Dobarca;

Com. Ludoş:

satele Ludoş, Guşu;

Com. Apoldu de Jos:

satele Apoldu de Jos, Săngătin;

Com. Cristian:

satul Cristian;

Com. Sălişte:

satele Aciliu, Amnaş, Sălişte;

Com. Loamneş:

satele Loamneş, Alămor, Armeni, Haşag, Mandra, Sădinca;

Com. Păuca:

satele Păuca, Bogatu Roman, Broşteni, Presaca.

Denumirea poate fi completată sau nu, cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol:

Apoldu de Jos, Sălişte, Miercurea Sibiului.

IV. Soiurile de struguri cultivate în podgoria “SEBEŞ-APOLD”

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată “SEBEŞ-APOLD” sunt următoarele:

Soiurile albe:

Traminer Roz, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Chardonnay, Neuburger, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Fetească Regală, Fetească Albă, Furmint, Iordană.

Soiurile roșii:

Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră, Merlot, Syrah..

V. Producţia de struguri (maxim kg/ha)

Producţia de struguri pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. este următoarea:

Pinot Gris: 8.000 kg/ha C.M.D.;

Muscat Ottonel: 8.000 kg/ha C.M.D.;

Sauvignon: 8.000 kg/ha C.M.D.;

Chardonnay: 8.000 kg/ha C.M.D.;

Riesling de Rhin: 8.000 kg/ha C.M.D.

Riesling Italian: 10.000 kg/ha C.M.D.;

Neuburger: 8.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească Regală: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească Albă: 10.000 kg/ha C.M.D.;

Furmint: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Iordană: 17.000 kg/ha C.M.D;

Traminer Roz: 8.000 kg/ha C.M.D.;

Cabernet Sauvignon: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Pinot noir: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească neagră: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Merlot: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Syrah: 12.000 kg/ha C.M.D.

Pinot Gris: 7.000 kg/ha C.T.;

Muscat Ottonel: 7.000 kg/ha C.T.;

Fetească Albă: 8.000 kg/ha C.T.;

Traminer Roz: 8.000kg/ha C.T.;

Iordană: 11.000 kg/ha C,T.;

Cabernet Sauvignon: 10.000 kg/ha C.T.;

Pinot noir: 10.000 kg/ha C.T.;

Fetească neagră: 10.000 kg/ha C.T.;

Merlot: 10.000 kg/ha C.T.;

Syrah: 8.000 kg/ha C.T.

Pinot Gris: 6.000 kg/ha C.I.B.;

Traminer Roz: 6.000 kg/ha C.I.B.

VI. Randament (hl/ha)

Randamentul maxim pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, este:

Pinot Gris: 54,00 hl/ha C.M.D.;

Muscat Ottonel: 54,00 hl/ha C.M.D.;

Sauvignon: 54,00 hl/ha C.M.D.;

Chardonnay: 54,00 hl/ha C.M.D.;

Riesling de Rhin: 54.00 hl/ha C.M.D.

Riesling Italian: 67,00 hl/ha C.M.D.;

Neuburger: 54,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească Regală: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească Albă: 67,00 hl/ha C.M.D.;

Furmint: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Traminer Roz: 54,00 hl/ha C.M.D.;

Iordană: 111,00 hl/ha C.M.D;

Cabernet Sauvignon: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Pinot noir: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească neagră: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Merlot: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Syrah: 78,00 hl/ha C.M.D.

Pinot Gris: 47,00 hl/ha C.T.;

Muscat Ottonel: 47,000 hl/ha C.T.;

Fetească Albă: 54,00 hl/ha C.T.;

Traminer Roz: 65,00 hl/ha C.T.;

Iordană: 71,00 hl/ha C,T.;

Cabernet Sauvignon: 65,00 hl/ha C.T.;

Pinot noir: 65,00 hl/ha C.T.;

Fetească neagră: 65,00 hl/ha C.T.;

Merlot: 65,00 hl/ha C.T.;

Syrah: 52,00 hl/ha C.T.

Pinot Gris: 40.00 hl/ha C.I.B.;

Traminer Roz: 40.00 hl/ha C.I.B.

VII. Calitatea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. la recoltare

Recoltarea se poate realiza manual sau mecanizat .

Calitatea strugurilor se constată in momentul recepţiei lor la cramă. Este interzisă mustuirea lor in vasele de transport sau transportarea lor in saci din folie de polietilenă.

Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor cu denumire de origine se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:

puritate de soi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi, “SEBEŞ-APOLD”;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10% , cu excepţia strugurilor culeşi la supramaturare, cu atac de mucegai nobil pe boabe;

un conţinut minim in zaharuri, stabilit astfel:

la un conţinut in zaharuri corespunzător momentului maturităţii depline, de

D.O.C. – C.M.D. minim 155 g/l

D.O.C. – C.T. – minim 220 g/l

D.O.C.- C.I.B. – minim 240 g/l

VIII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor

Plantaţiile din care se obţin vinuri cu denumire de origine trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80% .

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

In plantaţiile destinate producerii vinurilor cu denumire de origine trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie, care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.

In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:

densitatea plantaţiei - minim de 3.000 butuci plantaţi la hectar;

recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru vinurile cu D.O.C.

irigarea. Executarea irigării este permisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V.

IX. Practicile oenologice şi tratamentele admise

Practicile şi tratamentele oenologice admise care se utilizează pentru strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi, mustul de struguri concentrat, vinul nou aflat incă in fermentaţie sunt cele prevazute de legislaţia in vigoare.

Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “SEBEŞ-APOLD” se incadrează in zona viticolă B. Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.

Strugurii pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. provin in proporţie de 100% din această arie geografică.

X. Tehnologia de obţinere a vinurilor

a) Tehnologia de producere a vinurilor albe:

Strugurii se culeg dupa atingerea momentului maturităţii depline, la un conţinut in zaharuri corespunzător realizării vinurilor cu D.O.C., manual sau mecanizat. La crama se face recepţia calitativă şi cantitativă. Strugurii se basculează in buncăr, unde se tratează cu enzime pectolitice de macerare şi limpezire, după care se desciorchinează. Mustuiala este protejată cu o soluţie de 6% SO2, pană la o concentraţie de 30g/hl, apoi ajunge in presă, printr-un sistem automat.

Se separă mustul ravac de mustul de presă; mustul ravac se transvazează in cisterne, in vederea decantării

gravitaţionale, timp de 18-20 h, după care partea limpede se trage in cisterne de inox cu fermentare dirijată.

Partea grosieră rămasă după decantare se filtrează cu filtrele cu vacuum, iar mustul rezultat in urma filtrării se amestecă cu partea limpede. Mustul limpede se insămanţează cu levuri selecţionate.

In partea a doua a fermentării este benefică o aerare sau o microoxigenare a mustului.

Fermentarea are loc la o temperatură de 16 - 18 °C. După fermentarea vinului nou se face corecţia de SO2 pană la 30-35 mg şi plinul vaselor, urmată de o bentonizare, 0.5-1 gr/l in funcţie de rezultatele de laborator.

După decantarea bentonitei, partea limpede se separă centrifugal, se stochează in funcţie de destinaţia pe care urmează să o parcurgă vinul, in inoxuri sau vase de lemn.

Inainte de imbuteliere se fac filtrări mai fine, se refrigerează (se condiţionează) după care se transferă la imbuteliere conform cerinţelor.

Tehnologia de producere a vinurilor cu denumire de origine controlată “SEBEŞ-APOLD” aromate este asemanatoare cu a celor nearomate cu o singură particularitate: aceea de a lasa 10-20, chiar 30 de ore in functţe de soi, mustuială la macerare peliculară, după care urmează acelaşi ciclu tehnologic ca la vinurile cu denumire de origine controlată nearomate.

b) Tehnologia de producere a vinurilor roșii:

Referitor la tehnologia de producere a vinurilor roșii, aceasta parcurge etapele:

Recoltarea strugurilor se face la maturitatea fenolică, atunci cand au acumulat in pielițele boabelor cantitățile cele mai mari de antociani. Strugurii, culeși manual sau mecanizat, sunt transportați la crama in boxpaleți din plastic sau bene de transport, avand protecție antioxidantă.

Se face recepția cantitativă prin cantărire și recepția calitativă prin vizualizarea stării de sănătate a strugurilor și determinarea conținutului in zaharuri, refractometric.

Administrarea drojdiilor selecționate și a enzimelor, in cazul fermentației clasice, se face direct pe struguri sau mustuială.

Pe măsura introducerii mustuielii in recipienții de macerare-fermentare, se face injectarea direct in conducta de mustuială a soluției de SO2 – 6% pentru protecție antioxidantă și extragerea mai rapidă a antocianilor din pielița boabelor.

Prin acest proces de natură fizico-chimică, se realizează extracția fracționată a compuților polifenolici și a aromelor primare din struguri, in timpul contactului prelungit al mustului cu boștina.

Astfel vinul roșu dobandește cele patru caracteristici de bază: culoare, tanin, extract și arome primare.

Separarea mustului de fermentare de boștină se face prin scurgerea gravitațională a ravacului.

Controlul fermentației malolactice se face prin cromatografie, urmărinduse dispariția acidului malic din vin.

La sfar itul fermentației malolactice vinul se protejează cu SO2 ș și se execută operațiile tehnologice stabilite de tehnolog.

XI. Menţiuni referitoare la metodele de producţie

Metodele uzuale de producţie sunt cele convenţionale, respectandu-se prevederile legislativi naţionale şi europene.

Avand in vedere interesul din ce in ce mai mare pentru agricultura ecologică şi promovarea conceptului de agricultură ecologică in vederea conştientizării consumatorilor de avantajele consumului de produse ecologice se pot aplica metode de producţie ecologice (biologice) in podgoria “SEBEŞ-APOLD”.

XII. Caracteristicile analitice şi organoleptice ale vinurilor cu D.O.C. ,,SEBEŞ- APOLD’’

Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zahăr in boabe, aceasta stand la baza calitaăţii vinurilor obţinute.

In funcţie de soi, de condiţiile anului şi de momentul culesului, in denumirea de origine “SEBEŞ-APOLD” se pot obţine o varietare mare de vinuri, de la seci şi pană la dulci, oferind astfel o imagine elocventă a diversităţii calitative sub care se poate realiza producţia de vinuri.

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică dobandită : minim 11,00% in volume

aciditate totală (acid tartric ): minim 4.50 g/l

aciditate volatilă (acid acetic ): maxim 18 miliechivalenţi pe litru

extract sec nereducător: minim 17,00 g/l

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză, in funcţie de tipul vinului:

sec: maxim 4,00 g/l sau 9,00 g/l, cu condiţia ca diferenta dintre conţinutul in zahăr rezidual şi aciditatea totală exprimată in grame de acid tartric pe litru să fie mai mică decat doi;

demisec: maxim 12,00 g/l sau 18,00 g/l, cu condiţia ca diferenta dintre conţinutul in zahăr rezidual şi aciditatea totală exprimată in grame de acid tartric pe litru să fie mai mică decat doi;

demidulce: maxim 45,00 g/l;

dulce: minim 45,00 g/l.

dioxid de sulf total, maxim 200 mg/l;

dioxid de sulf total, pentru vinurile al căror conţinut de zaharuri exprimat ca glucoză şi fructoză este egal cu sau mai mare de 5,00 g/l, maxim: 250 mg/l;

dioxid de sulf liber: maxim 50 mg/l.

b)Caracteristici organoleptice generale:

Vinurile cu D.O.C. obţinute in podgoria “SEBEŞ-APOLD” sunt caracterizate prin prospeţime, vinozitate şi fructuozitate, cele obţinute din soiuri albe aromate şi semiaromate au o pregnantă caracteristică de soi (arome şi buchet de invechire).

Fetească regală, defineşte potenţialul oenologic al podgoriei “SEBEŞ-APOLD”, vinul fiind apreciat pentru fructuozitate, vinozitate şi prospeţime. Se impune prin echilibru şi armonie.

Datorită climatului, vinurile se caracterizează printr-o aciditate mai ridicată, care ii conferă prospeţime, vioiciune.

Muscat Ottonel, reprezintă vinul aromat savurat pentru aroma sa florală, datorată terpenelor, excelează prin fineţea aromelor de Muscatul Ottonel, realizează arome fine şi o aciditate echilibrată care imprimă vinului o fructuozitate aparte.

Riesling de Rhin – are o culoare galben verzui; cultivat corect, va oferi o savoare specifică şi complexă. Este un vin pretabil la invechire. Cu o aciditate mai ridicată, are aroma şi gust de grapefruit, include arome florale, arome de miere şi mosc.

Traminer roz- este vinul potenţial aromat, fin, ce sugerează aroma petalelor de trandafir, onctuos şi catifelat. Gustul este uşor picant, lăsand impresia de mirodenii.

Echilibrat, uneori datorită tăriei alcoolice mai ridicate şi glicerolului se impune prin onctuozitate, persistenţă şi corpolenţă.

Pinot gris este un vin cu aromă fină, gust dulce-amărui uşor condimentat. Se impune prin bogăţia in componente şi extractivitate, prin fineţe deosebită. Savoarea bogată şi complexă, dă o notă personală vinului.

Neuburger – are o culoare galben verzui, cu frumoase nuanţe aurii. Este un vin amplu, complex, cu arome fine de citrice, care exprimă fidel legătura dintre podgorie, soi şi vin. După o maturare in vas de lemn şi invechire la sticlă, devine catifelat şi deosebit de plăcut.

Riesling italian - vin de calitate, de culoare galben-pai spre galben - verzui, cu o prospeţime şi fructuozitate aparte, care ii conferă catifelare şi oncuozitate.

Furmint - vinul de culoare galben-pai spre galben-verzui, are o aciditate ridicată ca vin tanăr, cu aromă şi nuanţe de citrice, kiwi.

Iordană - atrage atenția i interesul ca vin tanăr, proaspăt i fructuos, cu aciditate totală ridicată fiind chiar recomandat ca materie primă pentru obținerea vinurilor spumante de calitate.

Se remarcă prin parfum de floră spontană, cand e tanăr are o culoare galben-verzuie, savoare asemănătoare cu cea a fructelor de pădure, prospețime, postgust persistent şi agreabil, cu o aciditate totală ridicată.

Cabernet Sauvignon - vinul are o culoare roșie-rubinie intensă, este corpolent și extractiv, are arome fine, de coacăze negre, acestea diversificandu-se către arome de afine sau mentă, după maturare in baricuri, in aroma sa se distinge un miros fin de vanilie.

Pinot noir - vinurile vinificate corect sunt florale şi plăcute, trecute prin vase de lemn sunt elegante şi fine.

Prezintă aromă fină catifelată ce trimite cu gandul la fructe de pădure sau chiar dulceață de căpșuni, prin maturare la baric se pot obține arome fine de vanilie.

Fetească neagră - se prezintă cu culoare rubinie, este amplu, corpolent, armonios şi echilibrat, cu aromă de prune uscate, zmeură, mure, aromele intense de coacăze negre, vișine, prune uscate și fum conferindu-i unicitate ca soi autohton. Cand este baricat imprumută de la lemnul de stejar amprentă vanilată, de tabac ori piele.

Merlot - se prezintă ca un vin fin, plăcut, cu gust caracteristic și aromă de fructată, de obicei cu o aciditate scăzută putand fi consumat şi tanăr. După o uşoară maturare in vase de lemn capătă culoare roşu-rubiniu și arome de cireşe amare, violete şi portocale.

Syrah - vinul este fin, taninos, cu aromă cu tendinţe care duc către coacăze, afine, ardei iute, minerale, cu parfum de violete.

XIII. Condiţiile de comercializare

Vinul poate fi comercializat către consumatorul final doar imbuteliat cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Este permisă comercializarea in vrac către imbuteliatori din acelaşi areal viticol.

Pentru livrare la export şi intracomnitar vinurile cu denumire de origine controlată “Sebeş-Apold” se prezintă in stare imbuteliata sau vrac.

Pentru transportul in vrac in vederea comercializării vinului D.O.C. obţinut de producători persoane fizice/juridice, in cantităţi mai mari de 60 litri, sunt obligatorii documentele de insoţire şi buletinul de analiză emis de un laborator autorizat de MADR să efectueze analize oficiale.

La aceste documente se adaugă in mod obligatoriu avizul O.N.V.P.V. şi copii după certificatele de atestare a dreptului de comercializare.

XIV . Ambalare, etichetare şi prezentare

Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată, precum şi condiţionarea şi imbutelierea vinurilor se realizează in teritoriul delimitat pentru denumirea de origine “SEBEŞ-APOLD”.

Imbutelierea vinurilor D.O.C. “SEBEŞ-APOLD” se poate realiza in butelii de sticlă ambalaje multistrat sau ambalaje „ bag in box”. Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

Ca exceptie, cu notificarea O.N.V.P.V., cu avizul organizaţiei de producători de vin cu denumire de origine controlată din arealul respectiv, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor se pot realiza şi in afara arealului in care au fost produşi strugurii.

In aceste cazuri, se vor menţiona in mod obligatoriu pe etichetă imbuteliatorul şi locul imbutelierii.

Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile corespunzătoare prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.

La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “SEBEŞ-APOLD” se folosesc următoarele indicaţii obligatorii:

1. denumirea la vanzare vin cu denumire de origine controlată insoţită de menţiunea tradiţională C.M.D., C.T., C.I.B. abreviată sau nu.

2. numele denumirii de origine controlată “SEBEŞ-APOLD”

3. volumul nominal al produsului conţinut de butelie,

trebuie să depăşească 0,50% vol alcool; pentru vinurile D.O.C. invechite, depositate in sticle pe o perioadă de minim 3 ani, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depaşescă 0,80% vol.

5. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.

6. tipul vinului dat de conţinutul său in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

7. menţiunea “Conţine sulfiţi

8. menţiunea “produs in Romania”

9. numele şi adresa imbuteliatorului.

Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual, pe eticheta principală. Excepţie pot face data ambalării, numărul lotului şi menţiunea “conţine sulfiţi”.

La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “SEBEŞ-APOLD” se folosesc următoarele indicaţii facultative:

1) Denumirea soiului/soiurilor in cazul vinului cu denumire de origine controlată “SEBEŞ- APOLD”:

in cazul in care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiul menţionat;

in cazul in care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul in cauză să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie să fie menţionate in ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizandu-se caractere de aceeaşi dimensiune;

2) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

3) denumirea plaiului pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatarea indicată;

4) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

5) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

6) codul de bare al produsului

7) simbolul comunitar ce indica denumirea de origine

8) distincţii acordate, numai pentru lotul in cauză

9) menţiuni facultative privind imbutelierea la “castel”, “podgorie”, “proprietate”

Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

XV. Menţiuni tradiţionale

Vinurile cu denumirea de origine controlată “SEBEŞ-APOLD”, pot purta urmatoarele menţiuni tradiţionale:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină,

C.T. – cules târziu

C.I.B. – cules la înnobilarea boabelor,

date de conţinutul in zaharuri la recoltarea strugurilor, in conformitate cu prevederle prezentului caiet de sarcini şi pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. “SEBEŞ- APOLD”:

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie in intregime, fie prescurtat, astfel: D.O.C. – C.M.D., D.O.C. – C.T. sau D.O.C. – C.I.B..

Rezervă - In cazul vinurilor maturate minim 6 luni in vase de stejar şi invechite in sticlă timp de cel puţin 6 luni

Vin de vinotecă - In cazul vinurilor maturate minim un an in vase de stejar şi invechit in sticlă timp de cel puţin 4 ani.

Vin tânăr- Vin introdus pe piaţă inainte de sfarşitul anului in care a fost produs.

XVI. Procedura de declasare a vinurilor

In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată ” Sebeş-Apold” sau la cererea producătorului, ele vor fi declasate in alte categorii, pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V..

1.Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului cu D.O.C. la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.

Producătorul sau comerciantul in cauză va inscrie in evidenţele sale decizia definitivă conform căreia işi va valorifica vinul.

XVII. Autoritatea de control si controlul specificatiilor produsului

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată “SEBEŞ-APOLD” este

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin

Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

O.N.V.P.V., Blaj,

Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 80,

Tel.: 0040258/710288,

email:tarnave@onvpv.ro.

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlată “SEBEŞ-APOLD” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de catre O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobandită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „Sebeş-Apold”.

Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Sebeş-Apold”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

TÂRNAVE

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinurilor cu denumirea de origine controlată

decizie n. 2471 de 22/09/2006

modificare n. 1159 de 25/07/2014

(fonte O.N.V.P.V.)

I. DEFINIŢIE

Denumirea de origine controlată „TÂRNAVE” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Tăria alcoolică dobandită a vinurilor obţinute trebuie să fie de minim 11,00% vol.

II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ

Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlată „TÂRNAVE” este asigurată in primul rand de clima şi solul regiunii. Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai lavorabile cultivării viţei-de-vie.

Podgoria Tarnave este situată in bazinul hidrografic al celor două rauri, Tarnava Mică şi Tarnava Mare. Coordonatele geografice: intre paralelele 45° 57' şi 46° 32' latitudine nordică şi intre meridianele 23° 52' şi 24° 48' longitudine estică, care atestă favorabilitatea cultivării viţei de vie.

II. 1. Relieful.

Relieful este frămantat, caracterizat printr-o configuraţie tipic deluroasă, cu orientare generală sud-vestică.

Cuprinde aproape toate formele de relief şi elementele de pantă.

Ponderea cea mai mare o au formele de relief cu altitudine mijlocie, de 400-600 m.

Incepand cu altitudinea de 250-270 m pană la 400-450 m, panta terenurilor este cuprinsă intre 5-20% şi permite mecanizarea lucrărilor in plantaţiile viticole.

Versanţii cu expoziţii insorite (S, S-E, S-V) pe care se cultivă viţa de vie sunt scurţi, cu inclinări mai accentuate in treimea superioară şi mijlocie, fiind afectaţi de procesele de eroziune.

Piciorul pantelor acestor versanţi este uniform, slab inclinat, pretandu-se pentru agricultură.

Plantaţiile viticole sunt situate in general pe versanţii sudici, sud-estici şi sud-vestici şi pe văile dintre dealuri unde există resurse de căldură şi lumină; acestea constitue un adăpost pentru viţa- de- vie, impotriva vanturilor, brumelor tarzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.

Reţeaua hidrografică cu alimentare subterană prin izvoare de adancime este alimentată parţial şi de către izvoarele de coastă, care apar destul de frecvent pe versanţii alcătuiţi din straturi alternante de argile sau marne impermeabile, gresii sau nisipuri permeabile, caracteristice.

II.2. Regimul termic.

Climatul reprezintă o componentă ecologică esenţială in formarea şi dezvoltarea podgoriei Tarnave.

Este de tip temperat continental moderat, cu veri potrivit de calde, ierni aspre şi umede, dar cu toamne lungi şi predominant senine, influenţate de masele de aer vestice şi de prezenţa arcului carpatic care protejează regiunea de curenţii reci din nord-est şi est.

Temperatura aerului este factorul principal care limitează cultura viţei de vie, declanşarea şi parcurgerea fazelor de vegetaţie, cantitatea şi calitatea producţiei. Valoarea medie multianuală (1995-2006) a temperaturii aerului in centrul viticol Jidvei este de 9,7°C, mai ridicată cu 0,7°C decat cea inregistrată la nivelul podgoriei Tarnave.

De asemenea, in perioda de maturare a strugurilor temperaturile din timpul zilei variază in jurul mediei de 22o C, iar cele din timpul nopţii in jurul mediei de 12° C.

Cei doi factori determină creşterea continuă a conţinutului de zahăr din struguri, aciditatea se reduce ramanand constantă sau aproape constantă la un prag ceva mai ridicat (aproximativ 8-9 g/l acid tartric). Mediul oxido-reducator din struguri devine favorabil creşterii calitative a continuţului in arome libere şi legate, care va inregistra valori ridicate la sfarşitul perioadei de coacere.

II.3. Regimul de umiditate

Viţa-de-vie este o plantă care se adaptează cu uşurinţă, atat la condiţiile de umiditate ridicată cat şi la cele de secetă. Umiditatea interesează sub raportul cantităţii precipitaţiilor şi higroscopicităţii aerului. Cultura viţei de vie fiind posibilă in regiunile cu precipitaţii cuprinse intre 500-700 mm, din care minim 250-300 mm in perioada de vegetaţie.

Umiditatea relativă a aerului se situează intre 60-80%, fiind optimă pentru cultivarea viţei de vie.

II.4. Solurile cu utilizare viticolă

Podgoria Tarnave prezintă o mare varietate de tipuri şi subtipuri de sol: brun eumezobazic, brun argiloiluvial, regosol carbonatic, coluvisol şi soluri antropice / modificate.

Cele mai bune pentru cultura viţei de vie sunt solurile brune eumezobazice, brune argilo-iluviale tipice şi luvice datorită texturii mijlocii, acidităţii moderate şi a conţinutului de humus.

Pe versanţii abrupţi şi pe mameloane, intalnim regosolurile, iar pe terasele rezultate in urma dislocării unor cantităţi mari de sol se intalnesc solurile antropice.

Pe aceste soluri, datorită conţinutului ridicat in calciu activ şi a unor valori scăzute a fierului uşor asimilabil, apare frecvent fenomenul de cloroză.

Pe marne, in locurile unde apa freatică se află la 3-5 m s-au format solurile negre de faneaţă cu o textură luto-argiloasă şi un conţinut ridicat in humus.

Pe versanţi, mai ales in treimea superioară şi pe culmi, solurile se află in diferite grade de eroziune, de la slab la excesiv erodate.

In general solurile sunt slab aprovizionate cu azot 9-29 ppm şi fosfor mobil 8-24 ppm, conţinut mijlociu in potasiu mobil 120-237 ppm.

Tipul dominant de sol este solul brun.

Pe marne, in locurile unde apa freatică se află la 3-5m adancime s-au format solurile negre de faneaţă cu o textură luto-argiloasă şi cu un conţinut ridicat in humus. .

La baza pantelor şi in microdepresiuni se intalnesc solurile coluviale carbonatate. O pondere mare o au şi vertisolurile, iar psamosolurile apar cu totul izolat.

Temperaturile scăzute din perioada de recoltare 5-10° C, diminuează procesele oxidoreducatoare şi enzimatice, permiţand menţinerea in condiţii de calitate a stării de sănătate a strugurilor precum şi a aromelor specifice soiurilor. Aciditatea ridicată a mustului constituie un factor important in operaţiile de limpezire a mustului şi mai tarziu un accelerarator al procesului de fermentare.

Viţa-de- vie in Podgoria Tarnave este cunoscută inca din cele mai vechi timpuri.

De-a lungul timpului in podgorie soiurile cultivate, lucrările din vie, tehnologia din viticultură şi vinificaţie au fost o preocupare majoră a podgorenilor.

Vinurile din Podgoria Tarnave, poartă amprenta soiului, solului, microclimatului, a viticultorului şi vinificatorului, caracterizandu-se prin: fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai ridicată. Sunt vinuri fine şi cu o mare bogaţie de arome tipice şi specifice soiului. .

Arealul delimitat pentru denumirea de origine este renumit printr-o serie de plaiuri, unul mai vestit ca altul, care au dus faima centrelor viticole precum Mediaş, Jidvei, ori Blaj, precum şi plaiuri ca Şona, Tarnăveni, Micăsasa, Daneş, Valea Lungă, Adămuş ori Băgaciu, Veseuş, Cetatea de Baltă, cu particularităţi aparte ale factorilor naturali care imprimă calitate vinurilor produse aici.

Podgoria Tărnave se bucură in prezent de o reputaţie străveche, ea se regăsindu-se intr-o hartă din “Chorographia Transylvaniae” a lui Ioan Honterus in 1532.

Date despre practicile viticole ale ţinutului Tarnavelor, despre indeletnicirile cultivatorilor de viţă de vie, despre metodele de cultură apar şi in jurul lui 1896 in scrierile autorului Herczegh Mihaly.

Intr-o carte a autorului P. Molmenti intitulată “La Vie privee a Venise, depuis l'origine jusqu'à la chute de la Republique” se menţionează că in 1173 in timpul domniei ducelui Sebastian Ziani, vinurile provenite din Transilvania aveau un bun renume la curtea Veneţiei, fiind apreciate, iar cunoscutul milanez Pietro Casala vorbea in scrierile sale despre vinurile generoase şi mature originare din regiunea Carpaţilor.

Calitatea vinurilor de Tarnave se datorează condiţiilor climatice prezente care determină caracteristicile strugurilor şi calitatea vinurilor in special printr-o moderaţie a temperaturilor, mai ales toamna cand are loc maturarea strugurilor, cu rol mare in păstrarea aromelor din boabe şi atingerea unui grad ridicat de aciditate. Vinurile originare din ţinutul Tarnavelor sunt vinuri cu caracteristici care le conferă distinctivitate.

Ele sunt catifelate, proaspete datorită unei acidităţi relative mari, care nu trece insă dincolo de limite, expresive aromatic. Se remarcă Traminer-ul, un vin fin, cu o aromă specifică, discretă şi persistent florală, cel mai adesea sec sau demisec, apoi Muscat Ottonel-ul cu o aciditate plăcută, in acest areal mai bine pus in valoare comparativ cu regiunile de sud unde strugurii sunt recoltaţi la o aciditate mai mică, un vin fin, neted, fluid, sau Feteasca regală, soi valoros, răspandit in majoritatea podgoriilor, vinul reprezentativ pentru Tarnave, de tărie alcoolică nu prea ridicată şi aciditate bună, cu o fineţe de apreciat, cu producţie bună faţă de alte soiuri de aici, cu o capacitate optimă de a se asocia in cele mai bune condiţii cu Riesling italian sau Sauvignon.

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ (GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ)

PENTRU PRODUCEREA VINURILOR

1. Denumirea de origine “ TÂRNAVE - subdenumirea BLAJ ”

poate fi completată sau nu, cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol:

CRĂCIUNELU DE JOS, VALEA LUNGĂ, MANĂRADE, SANCEL, CENADE, MIHALŢ,CERGĂU, ROŞIA DE SECAŞ.

Arealul delimitat pentru vinificarea, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine controlata „TARNAVE - Blaj” cuprinde următoarele localităţi situate in judeţul ALBA:

Municipiul -Blaj, cu urmatoarele localităţi componente:

Blaj, Veza, Mănărade, Deleni-Obarşie, Fliteşti, Izvoarele, Petrisat, Tiur, Spătac;

com. Crăciunelu de Jos:

satele Crăciunelu de Jos, Bucerdea Granoasă;

com. Sancel:

satele Sancel, Iclod, Pănade;

com. Valea Lungă:

satele Valea Lungă, Glogoveţ, Lunca, Lodroman;

com. Cenade:

satul Cenade;

com. Mihalţ:

satele Mihalţ, Cistei, Obreja;

com. Cergău:

satele Cergău Mare, Cergău Mic, Lupu;

com. Roşia de Secaş:

satele Roşia de Secaş, Ungurei, Tău.

2. Denumirea de origine “TÂRNAVE - subdenumirea JIDVEI”

poate fi completată sau nu, cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol:

BĂLCACIU, CETATEA DE BALTĂ, ŞONA, SANMICLĂUŞ, CAPALNA.

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine “TARNAVE- JIDVEI” cuprinde următoarele localităţi situate in judeţul Alba:

com. Jidvei:

satele Jidvei, Tăuni, Făget, Bălcaciu, Căpalna de Jos, Feisa, Veseuş;

com. Cetatea de Baltă:

satele Cetatea de Baltă, Santămarie, Tătarlaua, Crăciunelul de Sus;

com. Şona:

satele Şona, Sanmiclăuş, Lunca Tarnavei, Biia.

3. Denumirea de origine “TÂRNAVE - subdenumirea MEDIAŞ”

poate fi completată sau nu, cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol:

DANEŞ, SELEUŞ, ŞEICA MICĂ, ŞEICA MARE, AGARBICIU, VALEA VIILOR, MOŞNA, RICHIŞ, AŢEL,BLĂJEL, BIERTAN, AXENTE SEVER, DUPUŞ, ŞOROŞTIN, GURA CAMPULUI, RUŞI, DUMBRĂVENI, SLIMNIC.

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine “TARNAVE - subdenumirea MEDIAŞ” cuprinde următoarele localităţi situate in judeţele Sibiu:

Municipiul Mediaş:

localităţile componente Mediaş, Tarnava, Ighişu Nou;

orasul Dumbrăveni

cu localităţile componente: Şaroş pe Tarnave, Ernea;

com. Aţel:

satele Aţel, Dupuş, Alma, Giacăş, Şmig;

com. Axente Sever:

satele Axente Sever, Agarbiciu, Şoala;

com. Bazna:

satele Boian, Velţ, ;

com. Biertan:

satele Biertan, Richiş,;

com. Blăjel:

satele Blăjel, Păucea, Romaneşti;

com. Brateiu:

satul Buzd;

com. Darlos:

satele Darlos, Curciu, Valea Lungă

com. Hoghilag:

satele Hoghilag, Prod, Valchid;

com. Laslea:

satele Mălancrav, Floreşti, Roandola, Nou Săsesc;

com. Micăsas:

satele Micăsasa,Chesler, Văleni, Ţapu;

com. Moşna:

satele Moşna, Nemşa;

com Slimnic:

satele Slimnic, Ruşi, Veseud;

com. Şeica Mare:

satele Şeica Mare, Boarta;

com. Şeica Mică:

satele Şeica Mică, Şoroştin;

com. Valea Viilor:

satele Valea Viilor, Motiş.

4. Denumirea de origine “TÂRNAVE – subdenumirea TÂRNĂVENI ”

poate fi completată şi cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol:

ADĂMUŞ, BĂGACIU, SEUCA, IDRIFAIA, GĂNEŞTI, MICA, SUPLAC.

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine “TARNAVETARNĂVENI”

cuprinde următoarele localităţi situate in centrul viticol “Tarnăveni”, din judeţul Mureş:

Municipiul Tarnăveni:

localităţile componente Tarnăveni, Botorca, Bobohalma, Cuştelnic;

com. Adămuş:

satele Adămuş, Crăieşti, Dambău, Corneşti;

com. Băgaciu:

satele Băgaciu, Delenii;

com. Găneşti:

satele Găneşti, Păucişoara, Sub Pădure, Seuca;

com. Mic:

satele Mica, Abuş, Căpalna de Sus, Hărănglab, Ceuaş, Deaj;

com. Supal:

satele Suplac, Idrifaia, Laslău Mare, Laslău Mic;

com. Bahnea:

satele Bahnea, Bernadea, Gogan, Cund, Lepindea, Daia, Idiciu;

5. În cazul centrelor viticole “ZAGĂR” şi “VALEA NIRAJULUI”, denumirea de origine “TÂRNAVE”, poate fi completată sau nu, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

ZAGĂR, ŢIGMANDRU, BĂLĂUŞERI, SENEREUŞ, NADEŞ, VIIŞOARA, ORMENIŞ, SANTIOANA, FILITELNIC, VALEA NIRAJULUI.

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine “TÂRNAVE - ZAGĂR” şi “TÂRNAVE - VALEA NIRAJULUI”, cuprinde următoarele localităţi din judeţul Mureş:

com. Zagăr:

satele Zagăr, Seleuş;

com. Viişoara:

satele Viişoara, Ormeniş, Santioana;

com. Coroisanmărtin:

satele Coroisanmărtin, Coroi, Odrihei, Şoimuş;

com. Bălăuşeri:

satele Bălăuşeri, Filitelnic, Senereuş, Agrişteu, Chedu, Dumitreni;

com. Fantanele:

satele-Călimăneşti, Bordoşiu, Cibu, Rouă, Viforoasa;

com. Nadeş:

satele Nadeş, Tigmandru, Măgheruş, Pipea;com. Acăţari -satele Acăţari, Corbeşti, Găieşti, Roteni, Murgeşti, Stejeriş, Gruişor, Vălenii;

com. Crăciuneşti:

satele Crăciuneşti, Corneşti, Budiu Mic, Cinta;

IV. SOIURILE DE STRUGURI

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată “Tarnave” sunt următoarele:

Soiuri albe:

Traminer aromat (Gewurztraminer), Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Neuburger, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Fetească Regală, Fetească Albă, Furmint, Selena, Blasius, Kerner, Radames.

Soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră, Syrah, Merlot, Zweigelt;

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha)

Producţia maximă de struguri pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, este :

Soiul/C.M.D. C.T. C.I.B.

Pinot Gris: 12.000 kh/ha C.M.D.;

Muscat Ottonel: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Sauvignon: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Riesling Italian: 14.000 kg/ha C.M.D.;

Riesling de Rhin: 12.000 kg/ha, C.M.D.;

Chardonnay: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Neuburger: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească Regală: 14.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească Albă: 14.000 kg/ha C.M.D.;

Furmint: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Traminer aromat: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Selena: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Blasius: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Kerner: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Radames: 12.000 –kg/ha C.M.D.;

Cabernet Sauvignon: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Pinot Noir: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Fetească Neagră: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Syrah: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Merlot: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Zweigelt: 12.000 kg/ha C.M.D.;

Pinot Gris: 10.000 kg/ha C.T.;8.000 kg/ha C.I.B.;

Muscat Ottonel: 10.000 kg/ha C.T.; 8.000 kg/ha C.I.B.;

Sauvignon: 10.000 kg/ha C.T.;

Riesling Italian: 10.000 kg/ha C.T.;

Riesling de Rhin: 10.000 kg/ha C.T.; 8.000 kg/ha C.I.B.;

Chardonnay: 10.000 kg/ha C.T.;

Fetească Albă: 10.000 kg/ha C.T.; 8.000 kg/ha C.I.B.;

Traminer aromat: 10.000 kg/ha C.T.; 8.000 kg/ha C.I.B.;

Kerner: 10.000 kg/ha C.T.;

Cabernet Sauvignon: 10.000 kg/ha C.T.;

Pinot Noir: 10.000 kg/ha C.T.;

Fetească Neagră: 10.000 kg/ha C.T.;

Syrah: 8.000 kg/ha C.T.;

Merlot: 8.000 kg/ha C.T.

Zweigelt: 10.000 kg/ha C.T.;

Pinot Gris: 8.000 kg/ha C.I.B.;

Muscat Ottonel: 8.000 kg/ha C.I.B.;

Riesling de Rhin: 8.000 kg/ha C.I.B.;

Fetească Albă: 8.000 kg/ha C.I.B.;

Traminer aromat: 8.000 kg/ha C.I.B.;

VI. RANDAMENT (maxim hl/ha)

Randamentul pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, este:

Soiul C.M.D. C.T. C.I.B.

Pinot Gris: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Muscat Ottonel: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Sauvignon: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Riesling Italian: 94,00 hl/ha C.M.D.;

Riesling de Rhin: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Chardonnay 80,00 hl/ha C.M.D.;

Neuburger:80,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească Regală: 94,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească Albă: 94,00 hl/ha C.M.D.;

Furmint: 87,00 hl/ha C.M.D.;

Traminer aromat: 80,00 hl/ha C.M.D.;

Selena: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Blasius: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Kerner: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Radames: 78,00 –hl/ha C.M.D.;

Cabernet Sauvignon: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Pinot Noir: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Fetească Neagră: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Syrah: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Merlot: 78,00 hl/ha C.M.D.;

Zweigelt: 65,00 hl/ha C.M.D.;

Pinot Gris: 67,00 hl/ha C.T.;

Muscat Ottonel: 67,00 hl/ha C.T.;

Sauvignon: 67,00 hl/ha C.T.;

Riesling Italian: 67,00 hl/ha C.T.;

Riesling de Rhin: 67,00 hl/ha C.T.;

Chardonnay 67,00 hl/ha C.T.;

Fetească Albă: 67,00 hl/ha C.T.;

Traminer aromat: 67,00 hl/ha C.T.;

Kerner: 65,00 hl/ha C.T.;

Cabernet Sauvignon: 65,00 hl/ha C.T.;

Pinot Noir: 65,00 hl/ha C.T.;

Fetească Neagră: 65,00 hl/ha C.T.;

Syrah: 54,00 hl/ha C.T.;

Merlot: 54,00 hl/ha C.T.;

Zweigelt: 65,00 hl/ha C.T.;

Pinot Gris: 54,00 hl/ha C.i.B.;

Muscat Ottonel: 54,00 hl/ha C.I.B.;

Sauvignon: 54,00 hl/ha C.I.B.;

Riesling de Rhin: 54,00 hl/ha C.I.B.;

Fetească Albă: 54,00 hl/ha C.I.B.;

Traminer aromat: 54,00 hl/ha C.I.B.;

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

Culesul se poate realiza manual sau mecanizat.

Calitatea strugurilor se constată in momentul recepţiei lor la cramă. Este interzisă transportarea strugurilor in saci de polietilenă.

Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor cu denumire de origine se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:

puritate de soi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%, cu excepţia strugurilor culeşi la supramaturare, cu atac de mucegai nobil pe boabe;

un conţinut minim in zaharuri, stabilit astfel:

pentru D.O.C. – C.M.D. – minim: 155 g/l;

pentru D.O.C. – C.T. – minim: 220 g/l;

pentru D.O.C. – C.I.B. – minim: 240 g/l;

VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

In plantaţiile destinate producerii vinurilor cu denumire de origine trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.

In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:

densitatea plantaţiei - numărul minim de 3.500 butuci plantaţi la hectar;

irigarea; executarea irigării este permisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V.;

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ŞI TRATAMENTELE ADMISE

Practicile şi tratamentelor oenologice admise care se utilizează sunt cele prevăzute de legislaţia in vigoare

Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “Tarnave” se incadrează in zona viticolă B.

Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.

Strugurii pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. provin in proporţie de 100% din această arie geografică.

a) Îmbogăţirea

In anii viticoli nefavorabili se poate practica mărirea tăriei alcoolice naturale in volume a mustului de struguri, a mustului parţial fermentat sau/şi a vinului aflat in fermentaţie.

Mustul ce va fi supus imbogăţirii destinat obţinerii de vinuri trebuie să aibă un conţinut minim in zaharuri de 155 g/l pentru D.O.C.-C.M.D.

Creşterea tăriei alcoolice naturale in volume a mustului de struguri, mustului parţial fermentat sau a vinului in fermentaţie, poate fi făcută:

a) prin adaos de must de struguri concentrat, obţinut din struguri produşi in acelaşi areal viticol delimitat pentru D.O.C. “Tarnave”;

b) prin adaos de must de struguri concentrat rectificat;

In anii cu condiţii climatice deosebit de defavorabile, se poate solicita creşterea tăriei alcoolice naturale in volume cu 0,50%, după ce autoritatea competenta, O.N.V.P.V., va inainta o cerere către Comisia Europeană, iar aceasta va permite creşterea tăriei alcoolice naturale aşa cum a fost solicitată.

Tăria alcoolică totală in volume a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului in fermentaţie care au fost supuse acestor proceede nu poate fi crescută peste limita maximă de 12,00% vol.

Pentru vinul roşu, tăria alcoolică totală in volume a produselor supuse imbogăţirii poate să atingă limita maximă de 12,50% vol.

b) Îndulcirea

Indulcirea unui vin cu denumire de origine controlată “Tarnave” este efectuată in conformitate cu legislaţia in vigoare şi se realizează cu:

must de struguri sau must de struguri concentrat, care provine din arealul delimitat pentru D.O.C. „Tarnave”;

must de struguri concentrat rectificat.

Tăria alcoolică totală in volume a vinului in cauză nu poate fi crescută cu mai mult de 4,00% vol.

Indulcirea vinurilor este permisă numai in stadiul de producţie.

X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. „ TÂRNAVE”

a) Tehnologia de producere a vinurilor albe:

Strugurii se culeg după atingerea momentului maturităţii depline, la un conţinut in zaharuri corespunzător realizării vinurilor, manual sau mecanizat. La cramă se face recepţia calitativă şi cantitativă.

Strugurii se basculează in buncăr, unde se tratează cu enzime pectolitice de macerare şi limpezire, după care se desciorchinează.

Mustuiala este protejată cu o soluţie de 6% SO2, pană la o concentraţie de 30 g/hl, apoi ajunge in presă, printr-un sistem automat.

Se separă mustul ravac de mustul de presă; mustul ravac se transvazează in cisterne, in vederea decantării gravitaţionale, timp de 6-24 h, după care partea limpede se trage in cisterne de inox, cu fermentare dirijată.

Partea grosieră ramasă după decantare se filtrează cu filtrele cu vacuum, iar mustul rezultat in urma filtrării se amestecă cu partea limpede. Mustul limpede se insamanţează cu levuri selecţionate.

In partea a doua a fermentării este benefică o aerare sau o microoxigenare a mustului.

Fermentarea are loc la o temperatură de 10-22 ° C.

După fermentarea vinului nou se face corecţia de SO2 pană la 30-35 g/hl şi plinul vaselor, urmată de o bentonizare, 0,5-1,0 g/l in funcţie de rezultatele de laborator.

După limpezire vinul se trage de pe depozitul de bentonită, se stochează in funcţie de destinaţia pe care urmează să o parcurgă vinul in cisterne de inox sau vase de lemn.

Inainte de imbuteliere se filtrează, după care se transvazează la imbuteliere, conform cerinţelor.

Tehnologia de producere a vinurilor aromate cu denumire de origine controlată „Tarnave” este asemanătoare cu a celor nearomate, cu o singură particularitate: aceea de a lăsa 10-20, chiar 30 de ore in funcţie de soi, mustuiala la macerare peliculară, după care urmează acelaşi ciclu tehnologic.

b) Tehnologia de producere a vinurilor roşii:

Recoltarea strugurilor se face la maturarea fenolică, atunci cand au acumulat in pieliţele boabelor cantitaţile cele mai mari de antociani.

Strugurii, culeşi manual sau mecanizat, sunt transportaţi la cramă in bene de transport, avand protecţie antioxidantă. Se face recepţia cantitativă, prin cantarire pe pod basculă şi recepţia calitativă, prin vizualizarea stării de sanătate a strugurilor şi determinarea conţinutului in zaharuri, refractometric.

In continuare, după recepţia strugurilor are loc prelucrarea acestora, care se poate face clasic (macerare-fermentare pe boştină) sau prin termomacerare (incălzirea mustuielii la 70-80° C).

Prima etapă in procesul de prelucrare a strugurilor o reprezintă desciorchinarea şi zdrobirea acestora, prin zdrobirea boabelor se uşureaza trecerea polifenolilor din pieliţe in must, in timpul macerării – fermentării pe boştină.

Administrarea drojdiilor selecţionate şi a enzimelor, in cazul fermentaţiei clasice, se face direct pe struguri sau pe mustuială. Pe măsura introducerii mustuielii in recipienţii de macerare – fermentare, se face injectarea, direct in conducta de mustuială a soluţiei de SO2 6%, pentru protecţie antioxidantă şi extragerea mai rapidă a antocianilor din pieliţa boabelor.

Macerarea-fermentarea se face in autovinificatoare (echipate cu instalaţii pentru recircularea si răcirea controlată a mustului), cisterne Roto şi cisterne din beton de capacitate mică şi durează in jur de 7-10 zile, la temperaturi cuprinse intre 10-26° C, un rol foarte important avand aerarea mustuielii (polimerizarea antocianilor).

Prin acest proces de natură fizico-chimică, se realizează extracţia fracţionată a compuşilor polifenolici şi a aromelor primare din struguri, in timpul contactului prelungit al mustului cu boştina.

Astfel vinul roşu dobandeşte cele patru caracteristici de baza: culoare, tanin, extract şi arome primare.

Separarea mustului in fermentare de boştină, se face prin scurgerea gravitaţională a ravacului şi presarea boştinei cu prese discontinui, atunci cand s-au acumulat in jur de 9% vol. alcool şi densitatea mustului in fermentare a ajuns la 1,010 – 1,020.

Mustul ravac se amestecă cu mustul de presă in cisterne, unde are loc desavarşirea fermentativi alcoolice. La sfarşitul fermentaţiei alcoolice se declanşează fermentaţia malolactică, absolut necesară vinurilor roşii deoarece conferă supleţe, catifelare, rotunjime, precum şi stabilitatea culorii şi stabilizarea biologică.

Factorii cei mai importanţi care se urmăresc in timpul fermentaţiei malolactice sunt: Ph –ul vinului (3.2-3.4), conţinutul in sulf (max. 15 mg /l S0 2 liber), temperatura vinului (18-22°C), incărcătura de bacterii malolactice.

Controlul fermentaţiei malolactice se face prin cromatografie, urmărindu-se dispariţia acidului malic din vin.

La sfirşitul fermentaţiei malolactice vinul se protejează cu SO2 şi se execută operaţiile tehnologice stabilite de tehnolog.

Obtinerea ”vinului de paie”

Soiurile din care se poate obţine acest tip de vin sunt Muscat Ottonel şi Kerner,

la un conţinut de zahăr la recoltare care trebuie să fie de minim 220g/l.

Condiţiile condiţiile pedoclimatice aparte ce caracterizează arealul Tarnave fac posibilă realizarea acestui tip de vin in acest areal.

Producţia maximă de struguri (kg/ha) este de maxim 5.000 kg/ha

iar randamentul in vin (hl/ha) este de maxim 25% din cantitatea de struguri recoltată, adica 12,50 hl/ha.

c) Tehnologia de producere a vinului de paie cu DOC Târnave

- strugurii se culeg după atingerea momentului maturităţii, manual, in lăzi speciale corespunzătoare stafidirii strugurilor, la un conţinut in zaharuri minim 220 g/l corespunzător producerii vinului de paie.

- se transportă la cramă unde se face recepţia cantitativă şi calitativă, iar lăzile cu struguri sunt aşezate in aşa fel incat condiţiile mediului inconjurător, pe o perioadă de max. 5 luni să permită o stafidire cat mai perfectă.

Momentul presării strugurilor stafidiţi, se decide in funcţie de rezultatele analizelor zahărului acumulat de min. 350g/l, in aceasta perioadă.

- strugurii sunt introduşi in presă, fără desciorchinare, unde sunt presaţi pană la un randament de must de max.30%.

Mustul obţinut ajunge in cisterne, unde este protejat cu SO2, pană la o concentraţie de 30g/hl, apoi este răcit in vederea flotării.

După flotare, partea limpede se trage separat şi este insămanţat cu levuri selecţionate.

- in timpul fermentării este benefică o aerare sau microoxigenare a mustului. Fermentarea are loc la o temperatură de 10-22° C.

Momentul opririi fermentaţiei este decis in urma analizelor făcute in timpul fermentării, iar cand zahărul rezidual ajunge la min 150g/l, vinul se transvazează de pe drojdie, se face o filtrare sterilă pentru eliminarea levurilor, se sulfitează cu 30-35 g/l SO2, se face plinul vaselor şi se refrigerează la o temperatură de 5-6° C, urmată de o bentonizare de 0,5-1,0 g/l, in funcţie de rezultatele de laborator.

- după limpezire, vinul se trage de pe bentonită, se face incă o filtrare sterilă, se corectează conţinutul de SO2 pană la 30-35g/l şi se stochează minim 1 an pentru maturare, in cisterne de inox sau vase de lemn. Inainte de imbuteliere se filtrează, după care se transvazează la imbuteliere, conform cerinţelor

XI. MENŢIUNI REFERITOARE LA METODELE DE PRODUCŢIE

Metodele uzuale de producţie sunt cele convenţionale, respectandu-se prevederile legislativi naţionale şi europene.

XII. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR CU D.O.C. ,,TÂRNAVE’’

Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zaharuri in boabe, aceasta stand la baza calităţii vinurilor obţinute.

In funcţie de soi, de condiţiile anului şi de momentul culesului, in denumirea de origine controlată “Tarnave” se pot obţine o mare varietare de vinuri, obţinute fie dintr-un singur soi, fie vinuri sortiment, de la seci şi pană la dulci, oferind astfel o imagine elocventă a diversităţii caritative sub care se poate realiza producţia de vinuri.

a) Caracteristicile analitice:

Vinurile cu D.O.C. “Tarnave” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică dobandită: minim 11,00% vol.;

aciditate totală (acid tartric ): minim 4,50 g/l;

aciditate volatilă (acid acetic ):

maxim 18 miliechivalenţi pe litru pentru vinurile albe şi roze;

maxim 20 de miliechivalenţi pe litru pentru vinurile roşii;

extract sec nereducător: minim 17,00 g/l la vinurile albe şi 18,00 g/l la vinurile roşii;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză, in funcţie de tipul vinului:

sec: maxim 4,00 g/l sau 9,00 g/l, cu condiţia ca diferenţa dintre conţinutul in zahăr rezidual şi aciditatea totală exprimată in grame de acid tartric pe litru să fie mai mică decat doi;

demisec: maxim 12,00 g/l sau 18,00 g/l, cu condiţia ca diferenţa dintre conţinutul in zahăr rezidual şi aciditatea totală exprimată in grame de acid tartric pe litru să fie mai mică decat doi;

demidulce: maxim 45,00 g/l;

dulce: minim 45 g/l.

dioxid de sulf total, maxim:

150 mg/l in vinurile roşii;

200 mg/l in vinurile albe şi roze;

dioxid de sulf total, pentru vinurile al căror conţinut de zaharuri exprimat prin suma glucoză + fructoză este egal cu sau mai mare de 5,00 g/l, maxim:

200 mg/l pentru vinurile roşii

250 mg/l pentru vinurile albe şi roze;

350 mg/l, pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare, bogate in zaharuri şi enzime oxidazice

dioxid de sulf liber: maxim 50 mg/l.

Vinul de paie cu D.O.C. Tarnave trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziție:

tărie alcoolică dobandită: minim 10.5% vol.

aciditate totală (acid tartric): minim 4,5 g/l.

aciditate volatilă (acid acetic): maxim 1.5g/l.

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză: minim 180g/l.

dioxid de sulf total: maxim 350 mg/l, pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare, bogate in zaharuri şi enzime oxidazice.

dioxid de sulf liber: maxim 50 mg/l.

b)Caracteristicile organoleptice :

Vinurile cu D.O.C. obţinute in podgoria “Tarnave” sunt caracterizate prin prospeţime, vinozitate şi fructuozitate, cele obţinute din soiuri albe aromate şi semiaromate au o pregnantă caracteristică de soi (arome şi buchet de invechire), iar cele roşii conţin taninuri catifelate ce temperează asprimea şi astringenţa specifică soiurilor.

Caracteristici generale:

Soiuri albe:

Aspect : limpede, limpede cu luciu, limpede cristalin

Culoare : galben verzui spre galben auriu

Miros : caracteristic soiului

Gust : catifelat, moale

Soiuri roşi:

Aspect : limpede, cu luciu

Culoare : roşu rubiniu, violaceu intens

Miros : caracteristic soiului

Gust : slab taninat, corpolent.

Fetească regală, defineşte potenţialul oenologic al podgoriei Tarnave, vinul fiind apreciat pentru fructuozitate, vinozitate şi prospeţime.

Se impune prin echilibrul intre componente, aroma discretă şi plăcută, care se aseamănă cu aroma florilor de salcam. Datorită climatului vinurile se caracterizează printr-o aciditate mai ridicată care ii conferă prospeţime; se foloseste şi la producerea vinurilor spumante.

Sauvignon blanc este vinul de inaltă calitate, care se caracterizează printr-o aromă vegetală erbacee ce-l face distinct, constituind puntea de legătură intre vinurile cu gust neutral şi cele aromate.

Vin echilibrat, suplu, cu aromă vegetală caracteristică, datorată metoxi-pirazinelor şi norisoprenoidelor.

Vinul tanăr aminteşte de fanul prospăt cosit, iar mirosul şi gustul sunt intr-o armonie perfectă, ceea ce duce la aprecierea lui de către consumatori.

Muscat Ottonel, reprezintă vinul aromat reprezentativ, pentru podgoria Tarnave. Aroma florală, datorată terpenelor, excelează prin fineţea aromelor, Muscatul Ottonel, realizează cele mai fine arome şi o aciditate echilibrată care imprimă vinului o fructuozitate aparte.

Traminer aromat este vinul potenţial aromat, fin, ce sugerează aroma petalelor de trandafir, onctuos şi catifelat. Gustul este uşor picant, lăsand impresia de mirodenii. Echilibrat, uneori datorită tăriei alcoolice mai ridicate şi glicerolului se impune prin onctuozitate, persistenţă şi corpolenţă.

Aceste vinuri impresioneză prin calitatea lor perfect echilibrată, iar buchetul pe care-l capătă in timp ii conferă o nuanţă originară de migdale dulci;

Riesling de Rhin – are o culoare galben verzui; cultivat corect, va oferi o savoare specifică şi complexă. Este un vin pretabil la invechire.

Cu o aciditate mai ridicată, are aromă şi gust de grapefruit, include arome florale, arome de miere şi mosc.

Se consumă alături de mancăruri orientale sau alături de fructe de mare.

Din Riesling se obţin strălucitoare vinuri de gheaţă. In podgoria Tarnave acumulează concentraţii ridicate de zaharuri, putandu-se realiza chiar vinuri D.O.C.-C.I.B.

Neuburger – are o culoare galben verzui, cu frumoase nuanţe aurii.

Este un vin amplu, complex, cu arome fine de citrice.

După o maturare in vas de lemn şi invechire la sticlă, devine catifelat şi deosebit de plăcut.

Dacă este cules la innobilarea boabelor, vinurile sunt galben-auriu, extractive, onctuoase, cu multă savoare.

Selena - prezintă acumulări bune de zaharuri i se caracterizează ca ș un vin catifelat, cu prospețime, ușor aromat, cu gust de piersică, corpolent.

Prezintă un bun echilibru intre aciditatea specifică zonei și tăria alcoolică.

Blasius - vinurile sunt caracterizate prin aciditate ridicată, potrivit de astringente dar echilibrate, cu gust persistent ierbos, fructuos.

Radames - vinul este fin, cu o uşoară aromă specifică genitorului, cu personalitate şi prospeţime, cu un echilibru intre aciditatea specifică zonei şi tăria alcoolică dobandită.

Kerner - vinurile se prezintă culoare galben pai cu nuanțe verzui, sunt viguroase și condimentate cu notă de nucșoară, cu arome de “verde”, de flori de camp, ierburi aromatice, uneori de citrice, cu un final mineral lung.

Cabernet Sauvignon – are culoarea roşu intens, care la prima inghiţitură are o aromă fină, de coacăze negre.

Aroma se diversifică, simţind arome de afine sau mentă. După o maturare in baricuri, in aroma sa elegantă şi impunătoare, distingem un miros fin de vanilie.

Pinot noir sunt catifelate, mai putin aspre decat cele de Cabernet Sauvignon şi se pretează a fi, la fel de bine, atat seci cat şi cu un anumit conţinut de zahăr.

Strugurele are o culoare neagră, albăstruie, din el putandu-se realiza vinuri albe, roze şi roşii, funcţie de tehnologia de vinificare.

Aciditatea ridicată la concentraţii in zaharuri de 200 g/l ii permite participarea la realizarea materiei prime pentru vinuri spumante. Vinurile vinificate corect sunt florale şi plăcute. Vinurile fermentate malolactic şi trecute prin vase de lemn sunt elegante şi fine.

Merlot – este un soi de struguri roşii care acumulează niveluri mari de zaharuri şi conţinuturi ridicate de fenoli. Uşor şi plăcut se poate folosi cu succes in cupaje cu Cabernet Sauvignon.

Vinul este delicios.

Poate fi consumat şi tanăr.

După o uşoară maturare in vase de lemn are o culoare roşu rubinie, cu arome de cireşe amare, violete şi portocale.

Fetească Neagră – soi autohton, poate cel mai vechi. Vinul se prezintă cu o culoare rubinie, catifelat, cu aromă de prune uscate, zmeură şi mure, armonios şi echilibrat.

Syrah – un vin prestigios, foate colorat, fin, taninic, cu aromă cu tendinţe de coacăze, afine, ardei iute, minerale, cu un parfum de violete.

Zweigelt - vinul se distinge prin culoare intensă, arome de condimente, note de prune, lemn verde, stafide i vi ine coapte, incadrate de tonuri de scorți oară, este taninos și se pretează foarte bine la invechire, este prietenos și cu un postgust condimentat.

XIII. CONDITIILE DE COMERCIALIZARE

1. Ambalare şi prezentare

Vinurile cu D.O.C. “Tarnave” pot fi comercializate către consumatorul final doar imbuteliate cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Este permisă comercializarea in vrac către imbuteliatori din acelaşi areal viticol delimitat.

Pentru livrare la export şi intracomnitar vinurile cu denumire de origine controlată “TARNAVE” se prezintă in stare imbuteliată.

a) Expunerea spre vanzare ori vanzarea vinurilor cu denumire de origine controlată către consumatorul final se poate face numai in formă imbuteliată.

b) Imbutelierea vinurilor D.O.C. “Tarnave” se poate realiza in butelii de sticlă, ambalaje multistrat sau ambalaje „ bag in box” cu capacitate de maxim 5 L.

Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

2. Etichetare

La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Tarnave” se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii :

1. denumirea la vanzare: vin cu denumire de origine controlată insoţită de menţiunea tradiţională D.O.C.- C.M.D., D.O.C.-C.T., D.O.C.- C.I.B. abreviată sau nu;

2. numele denumirii de origine controlată “Tarnave”;

3. volumul nominal al produsului conţinut de butelie;

4. tăria alcoolică dobandită a vinului, exprimată in procente volume; indicarea tăriei alcoolice dobandite in volum se face in unităţi sau semiunităţi de procentaj in volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşească 0,50% vol alcool; pentru vinurile invechite, depozitate in sticle pe o perioadă de minim 3 ani, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşescă 0,80% vol.

5. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.

6. tipul vinului dat de conţinutul său in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

7. menţiunea “conţine sulfiţi”;

8. menţiunea “produs in Romania”

9. numele şi adresa imbuteliatorului;

10. Numărul R.I.V.(Numărul din Registrul Industriilor Viticole).

Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual. Excepţie pot face data ambalării, numărul lotului şi menţiunea “conţine sulfiţi”.

La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Tarnave” se folosesc următoarele indicaţii facultative:

1).denumirea soiului/soiurilor in cazul vinului cu denumire de origine controlată “Tarnave”; in cazul in care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiul menţionat;

in cazul in care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul in cauză să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie să fie menţionate in ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizandu-se caractere de aceeaşi dimensiune;

2) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;

3) subdenumirea de origine;

4) denumirea plaiului pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatarea indicată; denumirea de plai viticol va fi inscrisă pe etichete in formula “PLAIUL VITICOL ……..”, sub cea a denumirii de origine (in acest caz “TARNAVE” completată sau nu de o subdenumire), prin folosirea de litere cu dimensiuni mai mici decat cele utilizate pentru inscripţionarea denumirii de origine.

5) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

6) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

7) se pot inscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor ;

recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mancăruri ,etc

unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

8) codul de bare al produsului;

9) simbolul comunitar ce indica denumirea de origine;

10) distinctii acordate, numai pentru lotul in cauză;

11) menţiuni facultative privind imbutelierea la “castel”, “podgorie”, “proprietate”;

Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile corespunzătoare prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.

XIV. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

Vinurile cu denumirea de origine controlată ”Tarnave”, pot purta următoarele menţiuni tradiţionale:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină,

C.T. – cules târziu

C.I.B. – cules la înnobilarea boabelor,

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie in intregime, fie prescurtat, astfel: D.O.C. – C.M.D., D.O.C. – C.T. sau D.O.C. – C.I.B..

Rezervă:

In cazul vinurilor maturate minim 6 luni in vase de stejar şi invechite in sticlă timp de cel puţin 6 luni

Vin de vinotecă:

In cazul vinurilor maturate minim un an in vase de stejar şi invechit in sticlă timp de cel puţin 4 ani.

Vin tânăr:

Vin introdus pe piaţă inainte de sfarşitul anului in care a fost produs.

XV. DECLASAREA VINURILOR CU D.O.C. “TÂRNAVE”

In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată “Tarnave” sau la cererea producătorului, ele vor fi declasate in alte categorii, pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.

1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului cu D.O.C. la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.

In cazul in care din verificările efectuate se constată necesitatea declasării unui vin, O.N.V.P.V. va stabili categoria de calitate la care urmează să fie reincadrat vinul şi va comunica decizia adoptată persoanei fizice sau juridice care deţine vinul, in termen de 15 zile de la data prelevării probelor.

Producătorul sau comerciantul in cauză va inscrie in evidenţele sale decizia definitivă conform căreia işi va valorifica vinul.

XVI. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „Tarnave” este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

O.N.V.P.V., Blaj,

Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 80,

jud. Alba,

Tel/fax: 0040 258 710288,

email: tarnave@onvpv.ro.

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlată „Tarnave” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a). examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobandită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b). examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros).

c). verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „Tarnave”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Tarnave”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştiinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

TÂRNAVE

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinurilor spumante de calitate cu denumire de

origine controlată

(fonte O.N.V.P.V.)

I. Definiţie

Denumirea de origine controlată „TARNAVE” se atribuie vinurilor spumante spumante de calitate obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Vinurile spumante DOC cu fermentare secundară in butelii trebuie să aibă o

tărie alcoolică dobandită, inclusiv prin sportula licorii de expediţie, de minimum 10,50% vol.

II. Legătura cu aria geografică

Calitatea vinurilor materie primă pentru vinuri spumante c spumante de calitate u denumire de origine controlată „TARNAVE” este asigurată in primul rand de clima şi solul regiunii.

Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivării viţei-de-vie, fiind incadrată in zona viticolă B.

Podgoria Tarnave este situată in bazinul hidrografic al celor două rauri, Tarnava Mică şi Tarnava Mare.

Coordonatele geografice: intre paralelele 45°57'(Loamneş-sat, comună, jud. Sibiu) şi 46°32' (Miercurea Nirajului) latitudine nordică şi intre meridianele 23°52' (Crăciunelu de Jos) şi 24°48' (Sighişoara-Miercurea Nirajului) longitudine estică, coordonate care, impreună cu relieful deluros, ii justifică avantalele bio-pedo-climatice, care atestă favorabilitatea cultivării viţei de vie.

Viţa-de-vie in Podgoria Tarnave este cunoscută inca din epoca fierului (sec. V i.H), săpături arheologice au scos la iveală unelte şi vase viti-vinicole specifice acestei perioade.

Herodot (484-425) menţionează in scrierile sale că agatarşii, care erau aşezaţi pe văile Mureşului şi Tarnavelor, in sec. al VI-lea (i.H.) dispuneau de vii renumite. Renumit istoric ungur, Sigismund Kabal, in scrierile sale, mentioneaza ca la venirea ungurilor in această regiune, viile erau infloritoare.

Vinurile acestor meleaguri sunt cunoscute incă din antichitate, atat in ţară, cat şi in străinătate. La marile manifestaţii mondiale din Europa, America şi Asia au fost apreciate şi răsplătite cu diplome şi medalii.

Marile premii de aur, obţinute de vinurile de Traminer, la Montpellier in 1958 şi Lyubliana in 1974, au confirmat valoarea şi strălucirea acestora.

Introducerea in cultură a unor noi soiuri de viţă de vie şi folosirea celor mai noi cuceriri ale agrotehnicii, agrochimiei şi tehnologiilor de vinificare a făcut ca podgoria Tarnave să cucerească prin vinurile sale legendare numeroase medalii de aur şi argint, la concursurile naţionale şi internaţionale de la Bucureşti, Bruxelles, Verona, Barcelona, Praga, Erfurt, Monte Carlo, Londra, Quebec şi altele, confirmand calităţiile deosebite ale acestor vinuri, care poartă in ele vocaţia locului, specificul soiului, ceea ce le conferăo identitate recunoscută şi admirată.

II. 1. Relieful.

Relieful este frămantat, caracterizat printr-o configuraţie tipic deluroasă, cu orientare generală sud-vestică. Cuprinde aproape toate formele de relief şi elementele de pantă. Ponderea cea mai mare o au formele de relief cu altitudine mijlocie, de 400-600 m. Incepand cu altitudinea de 250-270 m pană la 400-450 m, panta terenurilor este cuprinsă intre 5-20% şi permite mecanizarea lucrărilor in plantaţiile viticole.

Piciorul pantelor acestor versanţi este uniform, slab inclinat, pretandu-se pentru agricultură.

Plantaţiile viticole sunt situate in general pe versanţii sudici, sud-estici şi sud-vestici şi pe văile dintre dealuri unde există resurse de căldură şi lumină; acestea constitue un adăpost pentru viţa- de- vie, impotriva vanturilor, brumelor tarzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.

II.2. Regimul termic.

Climatul reprezintă o componentă ecologică esenţială in formarea şi dezvoltarea podgoriei Tarnave.

Temperatura aerului este factorul principal care limitează cultura viţei de vie, declanşarea şi parcurgerea fazelor de vegetaţie, cantitatea şi calitatea producţiei. Valoarea medie multianuală (1995-2006) a temperaturii aerului in centrul viticol Jidvei este de 9,7°C, mai ridicată cu 0,7°C decat cea inregistrată la nivelul podgoriei Tarnave, Tarnăveni 8,3°C, cu variaţii medii lunare intre cea a lunii ianuarie -4, -5°C şi cea a lunii iulie de +18, +19°C.

Specificul zonei il constituie apariţia zilelor cu ceaţă la sfarşitul verii şi pe aproape o treime din zilele de toamnă ( septembrie, octombrie ) ceea ce duce la un proces de maturare lent al strugurilor, cu păstrarea aromelor şi a unei acidităţi constant ridicate, elemente care se răsfrang favorabil in calitatea vinurilor obţinute. De asemenea, in perioda de maturare a strugurilor temperaturile din timpul zilei variază in jurul mediei de 22o C, iar cele din timpul nopţii in jurul mediei de 12o C.

II.3. Regimul de umiditate

Cultura viţei de vie fiind posibilă in regiunile cu precipitaţii cuprinse intre 500-700 mm, din care minim 250-300 mm in perioada de vegetaţie ( Sighişoara 635, Mediaş 626, Tarnăveni 599mm), cu maximum in intervalul mai-iulie/august (favorabil fenofazelor vegetative) şi un minim prelungit de toamnă (propice coacerii, acumulării zahărului şi aromelor). Din totalul de 110-130 zile cu precipitaţii, 20-30 de zile sunt cu ninsoare, insă durata stratului de zăpadă (50-60 zile).

Umiditatea relativă a aerului se situează intre 60-80%, fiind optimă pentru cultivarea viţei de vie.

II.4. Solurile cu utilizare viticolă

Podgoria Tarnave prezintă o mare varietate de tipuri şi subtipuri de sol: brun eumezobazic, brun argiloiluvial, regosol carbonatic, coluvisol şi soluri antropice / modificate. Cele mai bune pentru cultura viţei de vie sunt solurile brune eumezobazice, brune argilo-iluviale tipice şi luvice datorită texturii mijlocii, acidităţii moderate şi a conţinutului de humus.

Pe versanţii abrupţi şi pe mameloane, intalnim regosolurile, iar pe terasele rezultate in urma dislocării unor cantităţi mari de sol se intalnesc solurile antropice. Pe aceste soluri, datorită conţinutului ridicat in calciu activ şi a unor valori scăzute a fierului uşor asimilabil, apare frecvent fenomenul de cloroză. Pe marne, in locurile unde apa freatică se află la 3-5 m s-au format solurile negre de faneaţă cu o textură luto-argiloasă şi un conţinut ridicat in humus.

Pe versanţi, mai ales in treimea superioară şi pe culmi, solurile se află in diferite grade de eroziune,

de la slab la excesiv erodate.

In general solurile sunt slab aprovizionate cu azot 9-29 ppm şi fosfor mobil 8-24 ppm, conţinut mijlociu in potasiu mobil 120-237 ppm.

Tipul dominant de sol este solul brun. Pe marne, in locurile unde apa freatică se află la 3-5m adancime s-au format solurile negre de faneaţă cu o textură luto-argiloasă şi cu un conţinut ridicat in humus. .

La baza pantelor şi in microdepresiuni se intalnesc solurile coluviale carbonatate.

O pondere mare o au şi vertisolurile, iar psamosolurile apar cu totul izolat.

Temperaturile scăzute din perioada de recoltare 5-10°C, diminuează procesele oxidoreducatoare şi enzimatice, permiţand menţinerea in condiţii de calitate a stării de sănătate a strugurilor precum şi a aromelor specifice soiurilor. Aciditatea ridicată a mustului constituie un factor important in operaţiile de limpezire a mustului şi mai tarziu un accelerarator al procesului de fermentare.

De-a lungul timpului in podgorie soiurile cultivate, lucrările din vie, tehnologia din viticultură şi vinificaţie au fost o preocupare majoră a podgorenilor. Vinurile spumante din Podgoria Tarnave, poartă amprenta soiului, solului, microclimatului, a viticultorului şi vinificatorului , caracterizandu-se prin: fructuozitate, prospeţime şi o aciditate ceva mai ridicată.

Sunt vinuri fine şi cu o mare bogaţie de arome tipice şi specifice soiului.

III. Delimitarea teritorială (geografică şi administrativă) pentru obţinerea materiei prime necesare realizării vinurilor spumante D.O.C. ,,TÂRNAVE’’

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor materie primă pentru producerea vinurilor spumante cu denumirea de origine controlata „TARNAVE” cuprinde următoarele localităţi situate in judeţul Alba, Sibiu, Mureş:

Judeţul ALBA:

Municipiul Blaj:

cu urmatoarele localităţi componente: Blaj, Veza, Mănărade, Petrisat, Tiur;

com .Crăciunelu de Jos:

satele Crăciunelu de Jos, Bucerdea Granoasă;

com. Sancel:

satele Sancel, Iclod, Pănade;

com. Valea Lungă:

satele Valea Lungă, Glogoveţ, Lunca, Lodroman;

com. Cenade:

satul Cenade;

com. Mihalţ:

satele Mihalţ, Cistei;

com. Cergău:

satele Cergău Mare, Cergău Mic, Lupu;

com. Roşia de Secaş:

satele Roşia de Secaş, Ungurei, Tău,

com. Jidvei:

satele Jidvei, Tăuni, Făget, Bălcaciu, Căpalna de Jos, Feisa, Veseuş;

com. Cetatea de baltă:

satele Cetatea de Baltă, Santămarie, Tătarlaua, Crăciunelul de Sus;

com. Şona:

satele Şona, Sanmiclăuş, Lunca Tarnavei, Biia.

Judeţul SIBIU:

Municipiul Sibiu:

localităţile componente Tarnava, Ighişu Nou;

com. Aţel:

satele Aţel, Dupuş;

com. Axente Sever:

satele Axente Sever, Agarbiciu;

com. Biertan:

satele Biertan, Richiş;

com. Blăjel:

satele Blăjel, Păucea;

orasul Dumbrăveni:

cu localităţile componente: Dumbrăveni, Şaroş pe Tarnave;

com. Moşna:

satele Moşna, Nemşa;

com. Şeica Mică:

satele Şeica Mică, Şoroştin;

com. Şeica Mare:

satul Şeica Mare;

com. Slimnic:

satele Slimnic, Ruşi, Veseud;

com. Valea Viilor:

satele Valea Viilor, Motiş;

com. Bazna:

satele Boian, Velţ, Bazna;

com. Darlos:

satul Darlos, Valea Lungă

com. Hoghilag:

satul Hoghilag;

com. Micăsasa:

satele Micăsasa, Ţapu;

com. Laslea:

satele Laslea, Roandola;

Judeţul MUREŞ:

com. Daneş:

satele Daneş, Seleuş, Criş, Stejărenii;

Municipiul Tarnăveni:

localităţile componente Tarnăveni, Botorca, Bobohalma, Cuştelnic;

com. Băgaciu:

satele Băgaciu, Delenii;

com. Găneşti:

satele Găneşti, Păucişoara, Sub Pădure, Seuca;

com. Mica:

satele Mica, Abuş, Căpalna de Sus, Hărănglab, Ceuaş, Deaj;

com. Suplac:

satele Suplac, Idrifaia, Laslău Mare, Laslău Mic.

IV. Soiurile de struguri

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor spumante spumante de calitate cu denumire de origine controlată „TARNAVE” sunt următoarele:

Soiuri albe:

Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Fetească

Regală, Fetească Albă, Iordană.

Soiuri roşii:

Pinot Noir.

V. Producţia de struguri (maxim kg/ha)

Producţia de struguri pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, este :

Chardonnay: 8.500 kg/ha;

Fetească Albă: 12.000 kg/ha;

Fetească Regală: 14.500 kg/ha;

Iordană: 15.000 kg/ha;

Pinot Gris: 9.500 kg/ha;

Muscat Ottonel: 9.500 kg/ha;

Sauvignon: 9.500 kg/ha;

Riesling Italian: 12.000 kg/ha;

Riesling de Rhin: 12.000 kg/ha;

Pinot Noi:r 9.500 kg/ha.

VI. Randament (maxim hl/ha)

Randamentul pe soiuri este:

Chardonnay: 51,00 hl/ha;

Fetească Albă: 72,00 hl/ha;

Fetească Regală: 87,00 hl/ha;

Iordană: 90,00 hl/ha;

Pinot Gris: 57,00 hl/ha;

Muscat Ottonel: 57,00 hl/ha;

Sauvignon: 57,00 hl/ha;

Riesling Italian: 72,00 hl/ha;

Riesling de Rhin: 72,00 hl/ha;

Pinot Noir: 57,00 hl/ha.

VII. Calitatea strugurilor

Culesul se poate realiza numai manual, strugurii să provină din soiurile admise pentru producerea vinurilor spumante cu DOC şi din plantaţii autorizate de O.N.V.P.V.

Calitatea strugurilor se constată in momentul recepţiei lor la cramă, să fie sănătoşi şi cu boabe nezdrobite.

Este interzisă transportarea strugurilor in saci de polietilenă şi mustuirea in mijloacele de transport.

Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor spumante cu denumire de origine se stabilesc următoarele condiţii de ordin calitativ:

puritate de soi de 100% pentru producerea de vinuri spumante care se valorifică cu denumire de soi

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%;

un conţinut minim in zaharuri la recoltare, care trebuie să asigure calitatea necesară a vinurilor materie primă pentru vinuri spumante cu D.O.C;

integritatea strugurilor şi a boabelor in momentul recepţionării la cramă.

VIII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor

Plantaţiile din care se obţin vinuri spumante cu denumire de origine trebuie să aibă o puritate de soi de 100%, iar dacă au fost infiinţate anterior trebuie să aibă o puritate de soi de minimum 85%; in acest ultim caz, butucii impurităţi fac parte numai din soiuri ale speciei Vitis vinifera.

Strugurii de la butucii impurităţi se vor recolta inainte de recoltarea soiului de bază.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

In plantaţiile destinate producerii vinurilor spumante cu denumire de origine trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.

In acest scop realizarea producţiei de struguri se va face in condiţii bine precizate, referitoare la:

densitatea plantaţiei: minim de 3.500 butuci plantaţi la hectar

forma de conducere a butucilor

sistemul de taiere

incărcătura de rod pe metru pătrat, butuc sau hectar

lucrările solului

irigarea; executarea irigării este permisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V.;

fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte organice o dată la 4 - 5 ani

programul de combatere a bolilor, dăunătorilor şi buruienilor:

in plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei;

in toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

IX. Practicile oenologice şi tratamentele admise

Practicile şi tratamentelor oenologice admise care se utilizează sunt cele prevăzute de legislaţia in vigoare.

Arealul delimitat pentru producerea şi comercializarea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată „TARNAVE” se incadrează in zona viticola B.

Vinurile spumante produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.

Strugurii pentru obţinerea vinurilor spumante DOC provin in proporţie de 100% din această arie geografică.

X. Tehnologia de obţinere a vinurilor spumante de calitate D.O.C. „ TÂRNAVE”

a) Tehnologia de producere a vinurilor materie primă pentru spumante :

Strugurii se culeg manual, in lădiţe de 15-20 kg, atunci cand maturitatea tehnologică a strugurilor coincide sau prcede maturitatea deplină. Orientativ se apreciază că, pentru produce rea vinurilor de bază, maturitatea tehnologică a strugurilor este atinsă atunci cand

zaharurile ajung la un conţinut de 160-190 g/l,

corespunzător unui potenţial alcoolc de 9,00-11,00% vol., iar aciditatea

titrabilă are valori de 8-10 g/l H2SO4. In acest caz valorile indicelui gluco-acidic, respectiv raportul dintre zaharuri (g/l) şi aciditate (g/l H2SO4) sunt cuprinse intre 15 şi 20.

O aciditate relativ ridicată constituie un factor de prospeţime, indispensabil pentru viitorul vinului spumant, precum şi o mai bună garanţie pentru limpiditatea şi stabilitatea sa.

Transportul strugurilor se poate realiza in lădiţe de recoltare 10-15 kg, lăzi de material plastic 30-40 kg, coşuri de răchită, astfel incat sa fie asigurată integritatea boabelor.

De la distanţe mai mari transportul strugurilor se poate face şi in bene in care grosimea stratului de struguri să nu

depăşească 50 de cm, concomitent cu protecţia antioxidantă asigurată cu metabisulfitul de potasiu.

La centrul de vinificare, se face o analiză cantitativă prin cantărire şi o analiză calitativă prin determinarea concentraţiei de zaharuri şi apreciarea gradului de sănătate.

Strugurii sunt trecuţi in buncăr, unde se tratează cu enzime pectolitice de macerare şi limpezire, după care se desciorchinează.

Obţinerea mustului ravac din struguri selecţionaţi şi sulfitarea acestuia cu anhidridă sulfuroasă in doze de 40-50 mg/L, urmată de deburbarea mustului.

Fermentarea alcoolică a mustului insămanţat cu levuri selecţionate la temperaturi de fermentare cuprinse intre 12-20oC.

Pritocul vinurilor urmat de aprecierea organoleptică a vinurilor.

Refrigerarea vinului la temperaturi de - 3 oC , - 4 oC şi menţinerea lui in cisterne 8-10 zile pentru realizarea stabilităţii tartice.

Filtrarea grosieră şi sterilă a vinului in scopul asigurării stabilităţii tartice, proteice şi microbiologice.

b)Tehnologia de producere a vinurilor spumante de calitate cu D.O.C. Târnave:

Tirajul vinului - cuprinde urmatoarele etape:

Preparare fermenţi

Preparare licoare tiraj cu lasarea in repaus 14 zile şi omogenizare periodică a acesteia in scopul invertirii zaharozei.

Filtrarea licorii de tiraj

Prepararea maielei de levuri şi controlul periodic al viabilităţii şi purităţii levurilor

Stabilirea dozelor optime de substante de limpezire, pe baza microprobelor de laborator

Prepararea amestecului de tiraj constă in introducerea vinului, licorii, maielei de levuri şi a substantelor de limpezire intr-o cisternă

Pregatirea sticlelor pentru tiraj

Imbutelierea –umplerea sticlelor cu amestecul de tiraj asigurand volumul camerei de gaz

Dopuirea şi capsarea buteliilor cu capse metalice tip coroană

Controlul final al buteliilor.

Fermentarea alcoolica a vinului tirajat

Stivuirea buteliilor in stive pentru fermentare se efectuează in sala de fermentare, la temperaturi cuprinse intre 9-12oC, pe o perioada de 30-38 zile.

Restivuirea buteliilor in vederea realizării celei de a doua etape a fermentării vinului timp de 3 luni.

Ridicarea la pupitre

Operaţia constă in scoaterea sticlelor din stive şi asezarea lor pe pupitru cu capul in jos, pentru limpezire.

Remuajul

Constă in asezarea sticlelor pe pupitru şi rotirea sticlelor manual, in 2 directii, intr-un interval de 25-30 zile pentru o limpezire superioara a vinului spumant.

Degorjarea

Constă in eliminarea depozitului acumulat in dopul sticlei.

Controlul stării de limpiditate a vinului spumant dupa degorjare.

In aceasta fază se face diferenţiere intre sortimente, prin adaugare de licoare de expediţie in funcţie de conţinutul in zaharuri a acestuia:

dulce –completare cu mai mult zahar

demidulce- numai cu licoare

sec-completare din altă sticlă

Dopuirea şi finisarea buteliilor de vin spumant în vederea livrării (aplicare cosuleţ)

Etichetare butelii - se aplică etichetele pe butelii şi controlul final al aspectului buteliilor

Ambalare produs finit - buteliile de vin spumant sunt ambalate in cutii de carton.

XI. Caracteristicile analitice şi organoleptice

Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zaharuri in boabe, aceasta stand la baza calităţii vinurilor spumante obţinute prin păstrarea insuşirilor de naturaleţe şi tipicitate. Vinurile spumante cu D.O.C. ,,TARNAVE’’ trebuie să corespundă in momentul punerii lor in consum unor caracteristici de compoziţie şi de calitate bine precizate.

a) Caracteristicile analitice:

Vinurile materie primă pentru vinurile spumante D.O.C. “TARNAVE” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică totală a producţiei de vin destinată obţinerii de vinuri spumante: minim 9,50% in volume

aciditate totală (acid tartric ): minim 6,00 g/l

aciditate volatilă (acid acetic ): minim 0,50 g/l

extract sec nereducător: minim 15,00 g/l

zaharuri, exprimate ca glucoza si fructoza: maxim 4,00 g/l

dioxid de sulf total, maxim: 100 mg/l

dioxid de sulf liber: maxim 15 mg/l

fier: maxim 6 mg/l

Vinurile spumante cu D.O.C. “TARNAVE” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie la punerea in consum:

tărie alcoolică dobandită, inclusiv cea rezultată prin aportul licorii de expediţie: minim 10,50% in volume

aciditate totală (acid tartric ): minim 6,00 g/l

aciditate volatilă (acid acetic ): minim 0,65 g/l

zaharuri, exprimate ca glucoză şi fructoză, in funcţie de tipul de vin, dupa cum urmeaza:

brut natur, dacă conţinutul de zahăr este de maximum 3,00g/l

extra brut, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 0 şi maximum 6,00 g/l

brut, dacă conţinutul de zahăr este de maximum 12,00 g/l

extrasec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 12,00-17,00 g/l

sec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 17,00 şi 32,00 g/l

demisec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 32,00 şi 50,00 g/l

dulce, dacă conţinutul de zahăr este mai mare de 50,00 g/l

dioxid de sulf total, maxim: 185 mg/l

suprapresiune la temperatura de 20˚C: minimum 3,5 bari

b) Caracteristici organoleptice generale:

Vinurile materie primă pentru vinurile spumante D.O.C. “TARNAVE” obţinute in podgoria TARNAVE sunt caracterizate prin prospeţime, vinozitate şi fructuozitate.

Sub aspectul insuşirilor organoleptice, vinurile materie primă pentru vinurile spumante DOC “TARNAVE” trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Aspect : limpede, fără particule in suspensie. La vinurile noi, in perioada noiembrie – martie, se admite o uşoară opalescenţă;

Culoare : verzui-gălbuie sau gălbui-verzuie pentru vinurile albe, roz pană la roşu-rubiniu pentru vinurile roze şi roşii;

Miros : proaspăt, fructuos, fără defecte sau mirosuri străine;

Gust : acid, echilibrat, cu savoare specifică.

Vinurile spumante DOC “TARNAVE” se remarcă prin fineţe, prospeţime, naturaleţe, arome de fermentare cu nuanţe de citrice, amplificate de perlare fină şi persistentă.

Sub aspectul insuşirilor organoleptice, vinurile spumante DOC “TARNAVE” trebuie să prezinte următoarele caracteristici:

Aspect : limpede, fără particule in suspensie.

Culoare : verzui-gălbuie pană la gălbui-pal pentru vinurile albe, pană la nuanţa de rubiniu pentru vinurile roze şi roşii;

Miros : plăcut, proaspăt, caracteristic produsului, fără defecte sau mirosuri străine;

Gust : plăcut, fructuos, fin, echilibrat, caracter gusto-olfactiv de autolizat, inţepător datorită prezenţei dioxidului de carbon, cu savoare specifică.

Degajare de dioxid de carbon : spumare abundentă, perlare persistentă cu bule mici pe toată inălţimea paharului.

Fetească regală, defineşte potenţialul oenologic al podgoriei Tarnave, vinul fiind apreciat pentru fructuozitate, vinozitate şi prospeţime. Se impune prin echilibrul intre componente, aroma discretă şi plăcută, care se aseamănă cu aroma florilor de salcam. Datorită climatului vinurile se caracterizează printr-o aciditate mai ridicată care ii conferă prospeţime.

Riesling italian, vin de inaltă calitate cu o prospeţime şi fructuozitate aparte, de culoare verzui spre galben-pai. Conţinutul ridicat in extract şi glicerol, ii conferă catifelare şi o oncuozitate la gust. Vinul tanăr aminteşte de fanul prospăt cosit, iar mirosul şi gustul sunt intr-o armonie perfectă, ceea ce duce la aprecierea lui de către consumatori.

Chardonnay, vinuri ce prezintă mare fineţe, se caracterizează printr-o compoziţie armonioasă, sunt catifelate, dar in acelasi timp bogate, cu o aroma ce aminteşte de cea a fanului de curand cosit sau uneori de floarea de salcam. Aceste vinuri impresioneză prin calitatea lor perfect echilibrată, iar buchetul pe care-l capată in timp ii conferă o nuanţă originară de migdale dulci;

Iordană – vinul tanăr are o culoare galben-verzui, atractiv prin insuşirile sale organoleptice, vinul se impune prin savoare plăcută şi delicată. Vioi, fructuos şi cu multă prospeţime. Se remarcă printr-o aciditate totală ridicată ce depaşeşte 5,0 g/l, fiind folosit ca materie primă pentru obţinerea vinurilor spumante.

Pinot noir, vinuri catifelate, mai putin aspre decat cele de Cabernet Sauvignon şi se pretează a fi, la fel de bine, atat seci cat şi cu un anumit continut de zahar. Aciditatea ridicată la concentraţii in zaharuri de 200 g/l ii permite participarea la realizarea materiei prime pentru vinuri spumante. Vinurile vinificate corect sunt florale şi plăcute.

XII. Condiţiile de comercializare

1. Ambalare şi prezentare

Vinurile spumante cu D.O.C. TARNAVE pot fi comercializate către consumatorul final doar imbuteliate, cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Vinurile spumante cu D.O.C. TARNAVE pot fi păstrate in scopul vanzării sau scoase pe piaţă numai in butelii de sticlă.

Inchiderea acestora se face obligatoriru cu dop in formă de ciupercă din plută sau dintr-un alt material care poate intra in contact cu produsele alimentare, fixat printr-un dispozitiv de inchidere, acoperit, dacă este necesar, cu un căpăcel și invelit in folie, acoperind in intregime dopul și integral sau parţial gatul sticlei

Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile materie primă pentru vinurile spumante cu denumire de origine controlată, precum şi condiţionarea şi imbutelierea vinurilor spumante se realizează numai in teritoriul delimitat pentru denumirea de origine Tarnave

2. Etichetare

La etichetarea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată TARNAVE se folosesc următoarele indicaţii obligatorii :

1. numele sau denumirea comercială sub care este vandut produsul: vin spumant de calitate cu denumire de origine controlată

2. numele denumirii de origine controlată ,,TARNAVE’’

3. volumul nominal al produsului conţinut de butelie;

4. tipul produsului in funcţie de conţinutul in zahăr, vinurile spumante pot fi:

brut natur, dacă conţinutul de zahăr este de maximum 3,00g/l

extra brut, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 0 şi maximum 6,00 g/l

brut, dacă conţinutul de zahăr este de maximum 12,00 g/l

extrasec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 12,00-17,00 g/l

sec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 17,00 şi 32,00 g/l

demisec, dacă conţinutul de zahăr este cuprins intre 32,00 şi 50,00 g/l

dulce, dacă conţinutul de zahăr este mai mare de 50,00 g/l

5. tăria alcoolică dobandită a vinului, exprimată in procente volume; indicarea tăriei alcoolice dobandite in volum se face in unităţi sau semiunităţi de procentaj in volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată, pentru vinurile spumante, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să depăşescă 0,80% vol.

6. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.

7. menţiunea “conţine sulfiţi’’

8. menţiunea “produs in Romania”

9. numele şi adresa producatorului

10. metoda de producţie „fermentat in sticlă prin metoda tradiţională”

Menţiunea „fermentat în sticlă prin metoda tradiţională” se utilizeaza numai pentru a descrie vinurile spumante cu denumiri de origine Tarnave, cu condiţia ca produsul:

(a) să fi devenit spumant in urma unei a doua fermentaţii alcoolice in sticlă;

(b) să fi fost menţinut in permanenţă in prezenţa drojdiei timp de cel puţin nouă luni in cadrul aceleiași exploataţii din momentul constituirii producţiei;

Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual.

Excepţie pot face data ambalării,

numărul lotului şi menţiunea

conţine sulfiti.

La etichetarea vinurilor spumante cu denumire de origine controlată TARNAVE se folosesc următoarele indicaţii facultative:

1)denumirea soiului/soiurilor in cazul vinurilor spumante de calitate cu denumire de origine controlată Tarnave:

in cazul in care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiul menţionat;

in cazul in care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul in cauză să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiurile menţionate, soiurile trebuie să fie menţionate in ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizandu-se caractere de aceeaşi dimensiune;

2) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

3) denumirea plaiului pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine;

4) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

5) se pot inscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului spumant sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale;

recomandări privind consumarea vinului spumant: temperatură, asociere cu mancăruri etc,

unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

6) codul de bare al produsului

7) sintagma “fermentare in sticlă după metoda tradiţională”

8) simbolul comunitar ce indica denumirea de origine

9) distinctii acordate, numai pentru lotul in cauză

10) termenii “Premium” sau “Reserve”

Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile.

Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile corespunzătoare prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.

XIV. Declasarea vinurilor spumante

In cazurile in care vinurile spumante nu indeplinesc condiţiile de a fi comercializate sub denumirea de origine controlată ”TARNAVE”, sau dacă pierde aceste condiţii sau la cererea producătorului, ele vor fi declasate pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V., la

propunerea motivată şi scrisă a producătorului şi a Inspectorului de specialitate O.N.V.P.V..

1.Declasarea vinurilor spumante D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea vinului spumant D.O.C. la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.

In cazul in care din verificările efectuate se constată necesitatea declasării unui vin spumant, inspectoratul teritorial al O.N.V.P.V. va stabili categoria de calitate la care urmează să fie reincadrat vinul spumant şi va comunica decizia adoptată persoanei fizice sau juridice care deţine vinul spumant, in termen de 15 zile de la data prelevării probelor.

Deţinătorul vinului spumant poate face contestaţie asupra deciziei luate, in termen de 15 zile, depunand-o pentru reanalizare. Pe baza rezultatelor contraanalizei sau expertizei, va adopta hotărarea definitivă in decurs de 15 zile.

Producătorul sau comerciantul in cauză va inscrie in evidenţele sale decizia definitivă conform căreia işi va valorifica vinul spumant.

XV. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului

Controlul anual al respectării specificaţiilor produselor vinicole cu denumirea de origine controlată „Tarnave” se face de către autoritatea competentă, respectiv

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.)

Autoritatea desemnata pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „Tarnave” este

Oficiul National al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

O.N.V.P.V., Blaj,

Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 80,

jud. Alba,

Tel/fax : 0258/710288,

email: tarnave@onvpv.ro.

Autorizarea plantaţiilor producatoare de struguri D.O.C., controlul vinurilor spumante D.O.C., declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile spumante de calitate obţinute in denumirea de origine controlata „Tarnave” se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de catre O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor spumante, care constă in verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobandită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

extract sec nereducător;

dioxid de sulf liber şi total;

presiunea dioxidului de carbon

b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „Tarnave”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Tarnave”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

DEALURILE TRANSILVANIEI

I.G.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu indicaţie geografică

(fonte O.N.V.P.V.)

I. DEFINIŢIE

Vinul cu indicaţie geografică „Dealurile Transilvaniei” este produsul care se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţiile de viţă de vie situate în regiunea viticolă a Podişului Transilvaniei, regiune caracterizată prin condiţii de climă şi relief asemănătoare.

Tăria alcoolică dobândită a vinurilor obţinute în această regiune trebuie să fie de minim 9.50% vol.

Indicaţia geografică „Dealurile Transilvaniei” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ

Calitatea vinurilor cu indicaţie geografică „Dealurile Transilvaniei” este asigurată în primul rând de climă şi solul regiunii.

Podişul Transilvaniei este situat în centrul României, înconjurat de grupurile muntoase ale Carpaţilor Orientali, Meridionali şi Occidentali. Podişul Transilvaniei, Câmpia de Vest şi Munţii Carpaţi au o climă continentală. Temperatura variază mult în timpul anului, veri calde în contrast cu ierni foarte reci.

Podişul Transilvaniei este subîmparţit în 3 părţi cu trasături diferite, determinate de structura geologică şi de modul de întrebuinţare a fiecărei regiuni. În partea de nord se află Podişul Someşan, urmat de Câmpia Transilvaniei, cu poziţie centrală, situată între Someş şi Mureş, iar Podişul Târnavelor în sud, între Mureş şi Olt.

Relieful

Plantaţiile viticole sunt situate în general pe versanţii sudici, sud-estici şi sud-vestici şi pe văile dintre dealuri unde există resurse de căldură şi lumină; acestea constitue un adăpost pentru viţa de vie, împotriva vânturilor, brumelor târzii de primăvară şi a brumelor timpurii de toamnă.

Cuprinde aproape toate formele de relief şi elementele de pantă. Ponderea cea mai mare o au formele de relief cu altitudine mijlocie, de 400-600 m. Dealurile podişului au altitudini între 250-800 m.

Piciorul pantelor versanţilor este uniform, slab înclinat, pretându-se pentru viticultură, iar cei cu expoziţii însorite (S, S-E, S-V) pe care se cultivă viţa de vie sunt scurţi, cu înclinări mai accentuate în treimea superioară şi mijlocie.

Regimul termic

Valoarea medie multianuală (1995-2006) a temperaturii aerului în centrul viticol Jidvei este de 9,7°C.

Temperatura aerului este factorul principal care limitează cultura viţei de vie, declanşarea şi parcurgerea fazelor de vegetaţie, cantitatea şi calitatea producţiei.

Climatul este de tip temperat continental moderat, cu veri potrivit de calde, ierni aspre şi umede, dar cu toamne lungi şi predominant senine, influenţate de masele de aer vestice şi de prezenţa arcului carpatic care protejează regiunea de curenţii reci.

Regimul de umiditate

Umiditatea relativă a aerului se situează între 60-80%, fiind optimă pentru creşterea şi fructificarea viţei de vie. Umiditatea interesează sub raportul cantităţii precipitaţiilor şi higroscopicităţii aerului.

Cultura viţei de vie fiind posibilă în regiunile cu precipitaţii cuprinse între 500-700 mm, din care minim 250-300 mm în perioada de vegetaţie.

Solurile cu utilizare viticolă

Tipul dominant de sol este solul brun. Pe versanţii abrupţi şi pe mameloane întâlnim regosoluri.

Pe marne, în locurile unde apa freatică se află la 3-5m adâncime s-au format solurile negre de fâneaţă cu o textură luto-argiloasă şi cu un conţinut ridicat în humus.

La baza pantelor şi în microdepresiuni se întâlnesc solurile coluviale carbonatate. O pondere mare o au şi vertisolurile, iar psamosolurile apar cu totul izolat. În general solurile sunt slab aprovizionate cu azot 9-29 ppm şi fosfor mobil 8-24 ppm, conţinut mijlociu în potasiu mobil 120-237 ppm.

Cele mai bune pentru cultura viţei de vie sunt solurile brune eumezobazice, brune argilo-iluviale tipice şi luvice datorită texturii mijlocii, acidităţii moderate şi conţinutului humice.

Despre viile Transilvaniei îşi notează impresiile episcopul Anton Verancsics (1504 -1575), fost secretar al regelui loan Zapolya: “ (...) la tot pasul se ivesc dealuri însorite acoperite cu vii. (...).

Dar vinurile, fie că le vrei tari sau slabe, aspre sau dulci, ori albe sau roşii sau roşietice şi ţi le alegi poltrivi cu fiecare anotimp, sunt aşa de bune la gust şi de soi aşa de ales, încât nu mai doreşti nici vinurile din Falem, din Campania şi chiar comparându-le între ele îţi plac cu mult mai mult acestea”.

Centrele viticole întinse pe un număr mare de dealuri pe partea centrală a coroanei Carpaţilor poartă o amprenta comună, altitudinea de peste 200 m, determinată de înălţimea podişului transilvănean.

Kazal Zsigmond arată ca în anul 1051 regele Andrei al Ungariei i-a trimis în dar împăratului Henric al III-lea „o foarte mare cantitate de vin“, care nu putea proveni decât din podgoriilor autohtone din dealurile Transilvaniei.

Vinurile originare din acest ţinut, obţinute în vestitele şi arhaicele plaiuri din Ighiu, Şard, Ţelna, Cricău, Craiva, unde se cultivă Fetească albă, Pinot gris, Traminer, Sauvignon ori Neuburger sunt vinuri generoase şi catifelate, demiseci sau seci, apte să dezvolte prin învechire un buchet greu de egalat.

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ (GEOGRAFICĂ ŞI ADMINISTRATIVĂ)

Indicaţia geografică “Dealurile Transilvaniei” este delimitată după cum urmează:

Podgoria Târnave cu:

1.Blaj – jud. Alba:

localităţile componente:

Blaj, Veza, Mănărade, Deleni-Obârşie, Fliteşti, Izvoarele, Petrisat, Tiur, Spătac;

satele Crăciunelu de Jos, Bucerdea Grânoasă;

satele Sâncel, Iclod, Pănade;

satele Valea Lungă, Glogoveţ, Lunca, Lodroman;

satul Cenade;

satele Mihalţ, Cistei, Obreja;

satele Cergău Mare, Cergău Mic, Lupu;

satele Roşia de Secaş, Ungurei, Tău.

2. Jidvei - jud.Alba:

satele Şona, Sânmiclăuş, Lunca Târnavei, Biia.

3. Sighişoara- jud. Mures:

localitatile Sighişoara, Şoromiclea, Albeşti, Daneş, Saschiz;

satul Hetiur;

satele Albeşti, Bârlibăşoaia, Jacu, Şapartoc, Boiu, Ţopa;

satele Daneş, Seleuş, Criş, Stejărenii;

satele Saschiz, Mihai Viteazu.

4. Mediaş- jud. Sibiu:

localităţile componente:

Mediaş, Târnava, Ighişu Nou

localităţile componente:

Dumbrăveni, Şaroş pe Târnave, Ernea

satele Aţel, Dupuş , Alma, Giacăş, Şmig;

satele Axente Sever, Agârbiciu, Şoala;

satele Boian, Velţ, Bazna;

satele Biertan, Richiş, Copşa Mare;

satele Blăjel, Păucea, Romaneşti;

Com. Brateiu: satul Buzd;

satul Dârlos;

Curciu, Valea Lungă;

satul Hoghilag,

Prod, Valchid;

satele Mălâncrav, Floreşti,Laslea, Roandola, Nou Săsesc;

satele Micăsasa,Chesler, Văleni, Ţapu;

satele Moşna, Nemşa;

satele Slimnic, Ruşi, Veseud;

satul Şeica Mare, Boarta;

sateleŞeica Mică, Şoroştin;

Com Sura Mare: satul Hamba.

sateleValea Viilor, Motiş;

5. Târnăveni- jud. Mureş:

localităţile componente:

Târnăveni, Botorca, Adămuş, Băgaciu, Găneşti, Mica, Suplac, Bahnea;

satele Bobohalma, Cuştelnic;

satele Adămuş, Crăieşti, Dâmbău, Corneşti;

satele Băgaciu, Delenii;

satele Găneşti, Păucişoara, Sub Pădure, Seuca;

satele Mica, Abuş, Căpâlna de Sus, Hărănglab, Ceuaş, Deaj;

satele Suplac, Idrifaia, Laslău Mare, Laslău Mic;

satele Bahnea, Bernadea, Gogan, Cund, Lepindea, Daia, Idiciu.

6. Zagăr- jud. Mureş:

localităţile: Zagăr, Viişoara, Coroisânmărtin, Bălăuşeri, Fântânele, Nadeş;

satele Zagăr, Seleuş;

satele Viişoara, Ormeniş, Sântioana;

satele Coroisânmărtin, Coroi, Odrihei, Şoimuş;

satele Bălăuşeri, Filitelnic, Senereuş, Agrişteu, Chendu, Dumitreni;

satele Călimăneşti, Bordoşiu, Cibu, Rouă, Viforoasa;

satele Nadeş, Ţigmândru, Mâgheruş, Pipea.

7. Valea Nirajului- jud. Mureş:

localităţile: Acăţari, Crăciuneşti, Gheorghe Doja, Păsăreni, Găleşti, Miercurea Nirajului, Măgherani, Neaua, Hodoşa;

satele Acăţari, Corbeşti, Găieşti, Roteni, Murgeşti, Stejeriş, Gruişor, Vălenii;

satele Crăciuneşti, Corneşti, Budiu Mic, Cinta;

satele Leordeni, Tirimia;

satele Gălăţeni, Bolintineni;

satele Adrianu Mic , Adrianu Mare, Bedeni, Maiad, Troiţa;

satele Moşuni, Tâmpa, Şardu Nirajului, Lăureni;

satele Bereni, Mărculeni, Bâra;

satele Ghineşti, Rigmani;

satele Ihod, Isla, Sâmbriaş.

Podgoria Alba cu:

1. Alba Iulia – jud. Alba:

localităţile: Alba Iulia, Bărăbanţ, Miceşti, Oarda, Pâclişa, Berghin, Sântimbru, Ciugud;

satele Berghin, Ghirbom, Henig, Straja;

satele Sântimbru, Totoi, Dumitra;

satele Ciugud, Drâmbar, Hăpria, Teleac.

2. Ighiu – jud. Alba:

Localităţile: Ighiu, Cricău, Galda de Jos, Teiuş, Stremţ

satele Ighiu, Bucerdea Vinoasă, Ighiel, Şard, Ţelna;

satele Cricău, Craiva, Tibru;

satele Galda de Jos, Galda de Sus, Mesentea, Benic, Cetea;

satele Căpud, Peţelca;

satul Stremţ.

Podgoria Sebes Apold cu:

1. Sebeş – jud. Alba:

localităţile: Sebeş, Răhău, Daia Română, Câlnic, Gârbova, Şpring, Doştat, Ohaba

satele Daia Româna;

satele Câlnic, Cut, Deal;

satele Gârbova, Cărpiniş, Reciu;

satele Şpring, Vingard;

satul Doştat;

satul Ohaba.

2. Apoldu – jud. Sibiu:

Localităţile: Apoldu de Jos, Loamneş, Ludoş, Miercurea Sibiului, Păuca, Sălişte, Cristian

satele Apoldu de Jos, Sângătin;

satele Loamneş, Alămor, Armeni, Haşag, Mândra, Sădinca;

satele Ludoş, Gusu;

satele Miercurea Sibiului, Apoldu de Sus, Dobârca;

satele Păuca, Bogatu Român, Broşteni, Presaca;

satele Amnaş, Aciliu;

satul Cristian.

Podgoria Aiud cu:

1. Aiud – jud. Alba:

Localităţile: Aiud, Aiudul de Sus, Gâmbaş, Măgina, Păgida, Gârbova de Jos, Gârbova de Sus,

Gârboviţa, Ciumbrud, Sâncrai, Lopadea Nouă, Mirăslău, Ocna Mureş, Uioara de Sus, Uioara de

Jos, Cisteiu de Mureş, Micoşlaca, Razboieni-Cetate, Hopârta, Rădeşti, Noşlac, Unirea;

satele Lopadea Nouă, Beta, Băgău, Ciuguzel, Odverem;

satele Mirăslău, Decea;

satele Hopârta, Silivaş;

satele Rădeşti, Leorinţ, Meşcreac;

satul Noşlac;

satele Unirea, Inoc.

2. Turda - jud.Cluj:

localităţile Turda, Câmpia Turzii, Mihai Viteazu, Moldoveneăti, Călăraşi

satul Corneşti;

satele Bădeni, Plăieşti;

satul Bogata.

3. Triteni - jud.Cluj:

localităţile: Tritenii de Jos, Viişoara, Luna, Mociu, Cămăraşu, Căianu, Ceanu Mare;

satele Pădurenii, Tritenii de Jos, Colonia;

satul Viişoara;

satul Luncani,

satele Mociu, Chesău;

satul Cămăraşu;

satul Căianu;

satele Ceanu Mare, Bolduţ.

Podgoria Lechinţa cu:

1. Lechinţa – jud.Bistrita Năsăud:

localităţile: Lechinţa, Galaţii Bistriţei, Matei, Nuşeni, Braniştea, Petru Rareş, Uriu, Şieu – Odorhei,

Sânmihaiu de Câmpie, Miceştii de Câmpie, Budeşti, Chiochiş;

satele Lechinţa, Sângeorzu Nou, Vermeş, Ţigău, Sâniacob;

satele Galaţii Bistriţei, Herina, Tonciu;

satele Matei, Corvineşti, Enciu, Bidiu;

satele Nuşeni, Malin;

satele Braniştea, Cireşoaia;

satele Ciceu-Mihăieşti, Reteag;

satul Uriu; Ciceu, Cristeşti

satele Şieu-Odorhei, Bretea, Cristur-Şieu.

satele Sânmihaiu de Câmpie, Zoreni, Stupini, Sălcuţa;

satele Miceştii de Câmpie, Fântâniţa, Visuia;

satele Budeşti, Budeşti-Fânaţe, Ţagu, Ţăgşoru;

satele Chiochiş, Strugureni;

2. Teaca – jud.Bistriţa Năsăud:

Localităţile: Teaca, Urmeniş, Silivaşu de Câmpie, Milaş, Şieu

satele Teaca, Viile Tecii, Archiud, Ocniţa, Pinticu;

satul Urmeniş;

satul Silivaşu de Câmpie;

satul Milaş, Orosfaia, Comlod,

satele Şieu, Ardan, Posmuş, Şoimuş.

3. Bistriţa – jud. Bistriţa Năsăud:

Localităţile: Ghinda, Viişoara, Dumitra, Budacu de Jos, Livezile, Mărişelu, Şieu-Măgheruş, Cetate;

satele Dumitra, Cepari;

satele Budacu de Jos, Buduş, Simioneşti, Jelna;

satul Livezile;

satele Mărişelu, Jeica;

satele Crainimăt, Podirei, Şieu-Măgheruş;

satele Cetate, Petriş.

4. Batoş – jud.Mureş:

localităţile: Batoş, Reghin, Band, Grebenişu de Câmpie, Şăulia, Ceuaşu de Câmpie, Râciu, Sărmaşu, Sânpetru de Câmpie;

satele Batoş, Dedrad, Goreni, Uila;

satele Band, Mădăraş, Mărăşeşti, Drăculea Bandului, Fânaţe, Negrenii de Câmpie, Fânaţele Mădăraşului;

satul Grebenişu de Câmpie;

satul Şăulia;

satele Ceuaşu de Câmpie, Culpiu;

satul Râciu;

satele Sărmaşu, Balda;

satele Sânpetru de Câmpie, Dâmbu.

5. Geoagiu – Hunedoara:

localitatea Geoagiu.

6. Dej – jud.Cluj:

Localităţile: Dej, Ocna Dejului, Cuzdrioara, Mica, Fizeşu Gherlii, Sânmărtin, Unguraş, Geaca, Buza, Cătina, Bonţida, Jucu

satul Cuzdrioara;

satele Mica, Nireş, Mănăstirea;

satele Fizeşu Gherlii, Sânmărtin, Unguraş, Batin, Geaca, Buza, Cătina, Bonţida, Gădălin.

IV. SOIURILE DE STRUGURI

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu I.G. „Dealurile Transilvaniei” sunt urmatoarele:

soiuri albe:

Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer Roz (Gewurztraminer), Chardonnay, Neuburger, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Fetească Regală, Fetească Albă, Iordană, Astra, Blasius, Selena, Furmint.

soiuri roşii/roze:

Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Fetească Neagră, Merlot, Syrah.

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (maxim kg/ha)

Producţia la hectar se va încadra în limita maximă de :

15.400 kg/ha pentru soiurile Fetească albă, Fetească regală, Riesling Italian, Furmint, Astra, Blasius, Selena, Iordană;

13.200 kg/ha pentru soiurile Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Riesling de Rhin, Chardonnay, Neuburger, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Fetească Neagră, Syrah.

VI. RANDAMENT (maxim hl/ha)

Randamentul în vin se va încadra în limita maximă de :

123,00 hl/ha pentru soiurile Fetească albă, Fetească regală, Riesling Italian, Furmint, Astra, Blasius, Selena, Iordană;

105,00 hl/ha pentru soiurile Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Riesling de Rhin,

Chardonnay, Neuburger, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Merlot, Fetească Neagră, Syrah.

VII. CALITATEA STRUGURILOR

Culesul se poate realiza manual sau mecanizat.

Calitatea strugurilor se constată în momentul recepţiei lor la cramă.

Pentru strugurii destinaţi producerii vinurilor cu indicatie geografica se stabilesc următoarele condiţii

de ordin calitativ:

o stare bună de sănătate

un conţinut minim în zaharuri la recoltare de 130 g/l.

VIII. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR

a).Tehnologia de producere a vinurilor albe:

Strugurii se culeg la un continut in zaharuri corespunzator realizarii vinurilor cu indicaţie geografică, manual sau mecanizat. La crama se face receptia calitativa si cantitativa.

Strugurii se basculeaza in buncăr,unde se tratează cu enzime, după care se desciorchinează. Mustuiala este protejată

cu o soluţie de 6% SO2, pana la o concentraţie de 30g/hl, apoi ajunge în presă, printr-un sistem automat.

Se separă mustul ravac de mustul de presă; mustul ravac se transvazează în cisterne, în vederea decantării gravitaţionale, timp de 6-20 h, după care partea limpede se trage în cisterne de inox cu fermentare dirijată.

Partea grosieră ramasă după decantare se filtrează cu filtrele cu vacuum, iar mustul rezultat in urma filtrarii se amestecă cu partea limpede. Mustul limpede se insamanţează cu levuri selectionate.

Pentru o mai buna fermentare se adaugă şi nutrienţi pe baza de saruri de azot şi fosfor.

In partea a doua a fermentării este benefică o aerare sau o microoxigenare a mustului.

Fermentarea are loc la o temperatura de 10-24°C. Dupa fermentarea vinului nou se face corecţia de SO2 pâna la 30-35 gr/hl şi se realizează plinul vaselor.

Tragerea de pe drojdie are loc dupa 10-15 zile de la terminarea fermentaţiei liniştite. Vinurile se stabilizează proteic prin tratare cu bentonită.

După 10-20 zile vinurile se trag şi se filtrează aluvionar. Urmează stabilizarea tartrică şi filtrarea sterilă.

Inainte de imbuteliere se fac filtrari mai fine, pentru eliminarea totala a drojdiilor şi bacteriilor (stabilizare biologica).

Tehnologia de producere a vinurilor cu IG aromate este asemanatoare cu a celor nearomate cu o singura particularitate: macerarea timp de 8-45 ore a mustuielii, după care urmează acelasi ciclu tehnologic ca la vinurile cu denumire de origine controlată nearomate.

b). Tehnologia de producere a vinurilor roşii :

Recoltarea strugurilor se face la maturarea fenolică, atunci când au acumulat in pielitele boabelor cantităţile cele mai mari de antociani.

Strugurii, culeşi manual sau mecanizat, sunt transportaţi la cramă in bene de transport, având protecţie antioxidantă.

Se face recepţia cantitativă , prin cantărire pe pod basculă şi recepţia calitativă, prin vizualizarea stării de sănătate a strugurilor şi determinarea conţinutului în zaharuri, refractometric.

In continuare, după recepţia strugurilor are loc prelucrarea acestora, care se poate face clasic (macerare-fermentare pe boştina) sau prin termomacerare (incalzi rea mustuielii la 70-80 grade C).

Prima etapa in procesul de prelucrare a strugurilor o reprezintă desciorchinarea şi zdrobirea acestora, prin zdrobirea boabelor se usurează trecerea polifenolilor din pieliţe in must, in timpul macerării – fermentării pe boştina.

Administrarea drojdiilor selectionate şi a enzimelor, in cazul fermentaţiei clasice, se face direct pe struguri. Pe masura introducerii mustuielii in recipienţii de macerare – fermentare, se face injectarea, direct in conducta de mustuială a solutiei de SO2 6 %, pentru protecţie antioxidantă şi extragerea mai rapida a antocianilor din pieliţa boabelor.

Macerarea-fermentarea se face in autovinificatoare (echipate cu instalaţii pentru recircularea şi răcirea controlata a mustului ), cisterne Roto şi cisterne din beton de capacitate mică şi durează in jur de 7-10 zile, la temperaturi cuprinse intre 10-26 grade C, un rol foarte important având aerarea mustuielii (polimerizarea antocianilor).

Prin acest proces de natura fizico-chimică, se realizează extracţia fracţionată a compuşilor polifenolici şi a aromelor primare din struguri, in timpul contactului prelungit al mustului cu boştină. Astfel vinul roşu dobindeşte cele patru caracteristici de bază: culoare, tanin, extract şi arome primare.

Separarea mustului in fermentare pe boştină, se face prin scurgerea gravitaţională a ravacului şi presarea boştinei cu prese discontinui, atunci când s-au acumulat in jur de 9,00% vol. alcool şi densitatea mustului in fermentare a ajuns la 1, 010 – 1,020.

Mustul ravac se amestecă cu mustul de presă de la stutul I in cisterne de inox unde are loc desăvârşirea fermentaţie alcoolice. La sfârşitul fermentaţiei alcoolice se declanşează fermentaţia malolactică, absolut necesară vinurilor rosii deoarece conferă supleţe, catifelare, rotunjime acestora, precum şi stabilitatea culorii şi stabilizarea biologică.

Factorii cei mai importanţi care se urmaresc in timpul fermentaţiei malolactice sunt: Ph –ul vinului (3.2-3.4), conţinutul in sulf (max. 15 mg /lt So2 liber ), temperatura vinului (18-22 grade C), incărcătura de bacterii malolactice.

Controlul fermentaţiei malolactice se face prin cromatografie, urmărindu-se disparitia acidului malic din vin.

La sfârşitul fermentaţiei malolactice vinul se trage de pe drojdie, se tratează cu soluţie de SO2 (30 mg/l), se separa centrifugal, se filtrează prin filtrul tangenţial, urmează refrigerarea in flux continuu, efectuarea de analize fizico –chimice, după care se trage in budane de stejar sau inoxuri, in vederea maturării.

IX. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

Vinurile cu indicaţie geografică sunt obţinute din soiuri de viţa de vie aparţinând speciei Vitis vinifera sau a unor încrucişări între Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii din genul Vitis.

Vinurile cu indicaţie geografică sunt admise la comercializare sub denumirea unui soi de viţă de vie numai dacă provin din soiul respectiv în proporţie de min. 85% din acelaşi areal.

În plantaţiile destinate producerii vinurilor cuindicaţie geografică trebuie folosite metode de cultură a viţei de vie care să nu influenţeze negativ calitatea recoltei.

În acest scop realizarea producţiei de struguri se va face în condiţii bine precizate, referitoare la:

densitatea plantaţiei - numărul minim de 3.500 butuci plantaţi la hectar;

recoltarea in verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia

potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru vinurile cu I.G.

irigarea; executarea irigării este permisă numai în anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4 - 5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha etc.).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

Tehnologia de obţinere a vinurilor cu indicaţie geografică ,,Dealurile Transilvaniei’’- se realizează conform prevederilor legale.

X. PRACTICILE OENOLOGICE ŞI TRATAMENTELE ADMISE

Fără dispoziţii suplimentare, în conformitate cu legislaţia în vigoare.

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR CU INDICAŢIA GEOGRAFICĂ ,,DEALURILE TRANSILVANIEI’’

a) Caracteristicile analitice:

Vinurile cu indicaţie geografică trebuie să prezinte urmatoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică dobândită: minim 9.50 % vol.;

aciditate totală (acid tartric ): minim 4.50 g/l

aciditate volatilă (acid acetic ):

maxim 18 miliechivalenţi/l pentru vinurile albe şi roze

maxim 20 miliechivalenţi/l pentru vinurile roşii.

zaharuri reducătoare, g/l (glucoză şi fructoză), în conformitate cu tipul de vin obţinut şi prevăzut de legislaţia în vigoare.

dioxid de sulf total, maxim:

150 mg/l în vinurile roşii;

200 mg/l în vinurile albe şi roze;

dioxid de sulf total, pentru vinurile al căror conţinut de zaharuri exprimat prin suma glucoză + fructoză este egal cu sau mai mare de 5,00 g/l, maxim:

200 mg/l pentru vinurile roşii

250 mg/l pentru vinurile albe şi roze;

dioxid de sulf liber: maxim 50 mg/l.

b). Caracteristicile organoleptice :

Fetească regală - vin apreciat pentru fructuozitate, vinozitate şi prospeţime.

Se impune prin echilibrul între componente, aroma discretă şi plăcută, asemănătoare florilor de salcâm.

Sauvignon Blanc - vin de calitate, se caracterizează prin aromă vegetală, asemănătoare celei de bulion şi ardei verde, constituind puntea de legatură între vinurile cu gust neutral şi cele aromate.

Vin echilibrat, suplu, cu aromă caracteristică imprimată de metoxi – pirazine şi norisoprenoide.

Riesling italian - vin de calitate, de culoare galben-pai spre galben - verzui, cu o prospeţime şi fructuozitate aparte, care îi conferă catifelare şi oncuozitate.

Muscat Ottonel - vin cu aromă florală, echilibrat, excelează prin fineţea aromelor, care imprimă vinului o fructuozitate aparte.

Traminer roz- vin aromat, fin, ce sugerează aroma petalelor de trandafir, onctuos şi catifelat.

Gustul este uşor picant, lăsând impresia de mirodenii.

Fetească albă, vin catifelat şi corpolent, extractiv, cu conţinut echilibrat în alcool şi aciditate.

Pinot gris - vin cu aromă fină, gust dulce-amărui uşor condimentat.

Se impune prin bogăţia în componente şi extractivitate, prin fineţe deosebită.

Chardonnay - vin fin, caracterizat printr-o compoziţie armonioasă, sunt catifelate dar în acelaşi timp bogate, cu o aroma ce aminteste de floarea de salcâm.

Riesling de Rhin – are o culoare galben verzui; oferă o savoare specifică şi complexă.

Cu o aciditate mai ridicată, are aroma şi gust de grapefruit, include arome florale, arome de miere şi mosc.

Neuburger – vin de culoare galben verzui, cu nuanţe aurii, amplu, complex, cu arome fine de citrice.

Furmint – vin de culoare galben pai spre galben verzui, cu o aciditate mai ridicată.

Se impune prin prospeţime, fructuozitate şi generozitate.

Selena, Blasius, Astra – vinuri galben verzui, cu nuanţe florale, se disting prin personalitate şi savoare.

Cabernet Sauvignon -vin de culoare roşu intens, extractive, echilibrate, cu arome fine de coacăze negre.

Pinot noir – vin catifelat, echilibrat, cu arome de fructe roşii coapte, în funcţie de tehnologie poate fi vinificat alb, roze şi roşu, participă la realizarea materiei prime pentru vinuri spumante.

Merlot - se disting prin culoare roşu închis, este delicios, cu aroma de cireşe, echilibrat.

Fetească neagră – vin de culoare rosu rubiniu închis, catifelat, cu aromă şi parfum de mure, savuros, cu nuanţe plăcute de prune coapte. Aciditate mai ridicată imprima vioiciune şi fructuozitate.

Syrah - vin de culoare roşu rubiniu, cu aciditate mare, cu aroma de vişine, este armonios, onctuos, cu un parfum intens de coacaze negre şi vanilie.

Iordana – vin cu parfum de floră spontană, când e tânăr are o culoare galben-verzuie, se impune printr-o savoare asemănătoare cu cea a fructelor de pădure, vioi, fructuos, cu multă prospeţime, cu un postgust persistent şi foarte agreabil, se remarcă printr-o aciditate totală ridicată.

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

1. Ambalare şi prezentare

Vinul cu indicaţia geografică „Dealurile Transilvaniei” poate fi comercializat către consumatorul final doar îmbuteliat cu respectarea prevederilor prezentului caiet de sarcini.

Este permisă comercializarea în vrac către îmbuteliatori de vin din afara arealului cu indicaţia geografică „Dealurile Transilvaniei”.

Pentru livrare la export şi intracomnitar vinurile cu indicaţia geografică „Dealurile Transilvaniei” se prezintă în stare îmbuteliată sau vrac.

Pentru transportul în vrac în vederea comercializării vinului obţinut de producători persoane fizice/juridice, în cantităţi mai mari de 60 litri, sunt obligatorii documentele de însoţire, şi buletinul de analiză emis de un laborator autorizat de M.A.D.R. să efectueze analize oficiale.

a) Îmbutelierea vinurilor cu indicaţia geografică „Dealurile Transilvaniei” se poate realiza în butelii de sticlă, ambalaje multistrat sau ambalaje „bag in box”. Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

b) Expunerea spre vânzare ori vânzarea vinurilor cu indicaţie geografică către consumatorul final se poate face numai în formă îmbuteliată.

c) Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu indicaţie geografică , precum şi condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se realizează în teritoriul delimitat pentru indicatia geografica “Dealurile Transilvaniei”.

d) Ca exceptie: cu notificarea O.N.V.P.V., cu avizul organizaţiei de producători de vin cu indicaţie geografică din arealul respectiv, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor se pot realiza şi în afara arealului în care au fost produşi strugurii. Aceste etape pot avea loc în aceeaşi unitate administrativă (judeţ) sau în areal cu indicaţie geografică învecinat. În aceste cazuri, se vor menţiona în mod obligatoriu pe etichetă îmbuteliatorul şi locul îmbutelierii.

Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condiţiile prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.

2. Etichetare

La etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică „Dealurile Transilvaniei se folosesc următoarele indicaţii obligatorii:

1. denumirea la vânzare - vin cu indicaţie geografică

2. numele indicaţiei geografice “Dealurile Transilvaniei”

3. produs in Romania;

4. volumul nominal al produsului conţinut de butelie;

5. tăria alcoolică dobândită minimă a vinului, exprimată în procente volume; indicarea tăriei alcoolice dobândite se face în unităţi sau semiunităţi de procentaj în volume; fără a aduce atingere toleranţelor prevăzute de metoda de analiză utilizată, diferenţa dintre tăria alcoolică indicată şi tăria alcoolică determinată prin analiză nu trebuie să

depăşească 0,5% vol alcool;

6. data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.

7. tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri, exprimat ca glucoză si fructoză:

sec, demisec, demidulce, dulce;

8. mentiunea “conţine sulfiţi”

9. numele şi adresa imbuteliatorului;

10. Numărul R.I.V.(Numărul din Registrul Industriilor Viticole).

Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie pot face data ambalării, numărul lotului şi mentiunea « conţine sulfiţi ».

La etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică se folosesc următoarele indicaţii facultative:

1) denumirea soiului/soiurilor; în cazul în care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut în proporţie de 85% din soiul menţionat;

2) marca de comert cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu numele indicaţiei geografice;

3) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

4) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

5) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor ;

recomandări privind consumarea vinului, temperatură, etc;

6) codul de bare al produsului;

7) distinctii acordate , numai pentru lotul în cauză.

Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

XIII. DECLASAREA VINULUI CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ „Dealurile Transilvaniei”

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate ca vinuri cu indicaţia geografică „Dealurile Transilvaniei” sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în alte categorii pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V..

1.Declasarea vinurilor cu indicaţie geografică se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producţie, păstrare sau învechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V.

declasarea vinului cu cu indicaţie geografică la altă categorie.

XIV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea vinului cu indicaţie geografică „Dealurile Transilvaniei”este

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial O.N.V.P.V.: Blaj,

Str. Tudor Vladimirescu, Nr. 80,

Tel./Fax: 0040 258 710 288, e-mail: tarnave@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri, evidenţa vinurilor, clasarea şi declasarea acestora şi eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu indicaţie geografică „Dealurile Transilvaniei”se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul în vederea clasării vinului, este efectuat de către Comisia de examinare constituită la nivelul indicaţiei geografice „Dealurile Transilvaniei” şi constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care presupune verificarea buletinului de analiză ce trebuie să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobândită;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

zaharuri reducătoare, (glucoză şi fructoză);

b) examinarea organoleptică, care constă în verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust,

miros );

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Comisia de examinare care efectuează controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este alcătuită din inspectorii

de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai asociaţiei producătorilor din arealul

delimitat pentru „Dealurile Transilvaniei”.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare

control sistematic în toate fazele de producţie.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:

instalaţiile utilizate la obţinerea vinurilor conform prevederilor prezentului caiet de sarcini

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat

de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Modificări ale specificaţiilor produsului

Asociatia de producatori reprezentativa, conform legislaţiei în vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor prevăzute în prezentul caiet de sarcini, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice în domeniu sau pentru a redefini aria geografică.

VISIT:

DOP IGP VINI UNIONE EUROPEA

WORLD WINES' GEOGRAPHICAL INDICATIONS

Mappa del sito