EUROPEAN WINES' GEOGRAPHICAL INDICATIONS -VINI EUROPEI CON INDICAZIONI GEOGRAFICHE-Sauro Avezza-

 

BANU MĂRĂCINE D.O.C.

DRĂGĂŞANI D.O.C.

MEHEDINŢI D.O.C.

SÂMBUREŞTI D.O.C.

SEGARCEA D.O.C.

DEALURILE OLTENIEI I.G.

 

 

 

VIGNETI SEGARCEA

BANU MĂRĂCINE

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

(FONTE O.N.V.P.V.)

 

I. DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată “BANU MĂRĂCINE” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor prezentului caiet de sarcini şi prevederilor impuse de legislaţia naţională şi europeană.

 

II. LEGATURA CU MEDIUL GEOGRAFIC

 

Caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată „BANU MĂRĂCINE” cât şi calitatea acestora, se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Localizare geografica:

Centrul viticol Banu Mărăcine este amplasat în extremitatea sudică a Podişului Getic, între coordonatele 44°19' latitudine nordică şi 23°48' longitudine estică, la o distanţă de cca. 6 km. de municipiul Craiova şi la o altitudine medie faţă de nivelul mării cuprinsă între 176-190 m. Face parte din Podgoria Dealurile Craiovei, fiind cuprins în cadrul zonei oenoclimatice A3, categorie care cuprinde regiunile şi centrele viticole care s-au remarcat, în primul rând, prin calitatea deosebită a vinurilor roşii şi aromate.

Cadrul natural Relieful:

Centrului viticol Banu Mărăcine aparţine subunităţii sudice a Podişului Getic, fiind continuat spre S şi SE cu Câmpia Olteniei.

Plantaţiile viticole ocupă terenurile relativ plane din cadrul platoului central al Câmpiei Olteniei sau terenurile colinare dintre Jiu şi Teslui.

Colinele Amaradiei (dintre Jiu şi Teslui), pe versanţii cărora sunt amplasate o mare parte din plantaţiile centrului viticol Banu Mărăcine, apar sub forma unor interfluvii prelungi, cu altitudini tot mai mici spre sud, până în vecinătatea Craiovei, unde trec la nivelul Câmpiei Romanaţiului.

Văile de separaţie a acestor interfluvii colinare, cu profiluri asimetrice, prezintă versanţi înclinaţi de la moderat la puternic (6-32 %), afectaţi de procese active de eroziune. Versanţii cu expoziţie dominant estică şi sud estică, beneficiază de durata mare a insolaţiei, fiind create astfel condiţii de microclimat favorabile cultivării soiurilor de struguri negri.

Geologia şi litologia:

Sondajele geologice executate în zonă susţin că materialele întâlnite în cadrul arealului viticol Banu Mărăcine aparţin Cuaternarului sau Levantinului.

În afară de stratul de sol, aparţine Cuaternarului şi un strat de 5-10 m grosime, reprezentat prin aşa numita argilă galbenă sau roşie.

În realitate, aceste depuneri alcătuiesc un depozit lessoid deluvial, foarte nisipos.

În cele mai multe cazuri, sondajele geologice au scos în evidenţă faptul că depozitele levantine încep imediat sub profilul de sol.

Acumularea eoliană, eroziunea şi acumularea fluvială constituie cele trei procese principale ale acţiunii de modelare, care au dus la actuala înfăţişare morfologică a Câmpului Leu-Rotunda şi a zonei limitrofe Podişului Getic.

Slaba acţiune neotectonică, ce s-a manifestat în Cuaternar în această regiune, a determinat o văluire pe direcţia nord-sud. Roca mamă pe care s-au format solurile din perimetrul studiat, aşa cum a reieşit anterior, este de vârsta cuaternară şi levantină, fiind reprezentate prin nisipuri lutoase, luturi şi uneori luturi slab carbonatice.

Solurile de pe terase s-au format pe coluvii şi aluvii ce au o textură nisipoasă cu amestec de nisipuri grosiere.

Solurile din cadrul văilor s-au format pe materiale coluviale cu textură mai uşoară, în timp ce solurile din zonele de câmpie (mai joase) au evoluat pe luturi, în unele cazuri de culoare roşcată. În depresiuni şi microdepresiuni luturile conţin un procent ridicat de particule fine, din această cauză devin impermeabile, ceea ce declanşează frecvent fenomene de pseudogleizare şi lăcoviştire.

În partea estică a teritoriului, materialul parental este alcătuit din luturile grele, argiloase, determinând formarea unor soluri impermeabile, cu orizont B compact şi argilos.

Hidrologia şi idrografia:

Din punct de vedere hidrografic arealul viticol Banu Mărăcine este amplasat în bazinul Jiului.

Reţeaua hidrografică a acestui bazin este diversificată şi prezintă o densitate de 0,40 km/kmp, iar relieful de acumulare fluvio-lacustră prezintă un început slab de fragmentare. Teritoriul are o reţea hidrografică redusă, lipsită de ape curgătoare permanente. În general, datorită pantei şi structurii solului, este asigurat un bun drenaj.

Totuşi, există posibilitatea stagnării apei în straturile superioare ale profilului solului de pe platou, ceea ce determină apariţia la baza versanţilor a unor slabe izvoare de coastă. Studiile efectuate în perimetrul analizat au scos în evidenţă că pânza de apă freatică se situează la adâncimi mari, respectiv 20-25 m pe platouri şi 10-15 m pe firul văilor.

Solul:

Solul reprezintă o componentă principală a biotopului, care prin intermediul factorilor ecologici specifici (temperatura solului, umiditatea solului ş.a.) şi al determinanţilor pedologici (conţinut în humus, textură, porozitate, reacţia solului ş.a.) exercită o influenţă pregnantă asupra creşterii şi rodirii viţei de vie, fidel reflectată în tipicitatea produselor viti-vinicole obţinute.

Fondul pedologic este reprezentat, în principal, de următoarele tipuri de soluri: preluvosol roşcat slab luvic (pe terasele şi câmpia înaltă din jurul Craiovei); preluvosol roşcat mediu erodat (pe versanţii sudici); preluvosol roşcat erodat şi proprietăţile unui profil amplasat la sud de centrul fermei (aproximativ 100 m), pe un teren plan.

Mărturii arheologice care atestă prezenţa culturii viţei de vie şi a producerii vinului pe teritoriul actual al centrului viticol Banu Mărăcine s-au descoperit din vremuri foarte îndepărtate.

Documente scrise privind practicarea culturii viţei de vie apar însă de abia în secolul al XVI-lea. Astfel, în 1532, Vlad Înecatul dăruieşte lui Hamza, mare ban al Jiului şi al Craiovei, Craiova cu toate satele şi viile.

Cultivarea viţei de vie şi crearea vinurilor de calitate deosebită, cu caracteristici tipice pentru denumirea de origine controlată “BANU MĂRĂCINE” este favorizată de acest ansamblu de condiții pedo-climatice.

Producţiile de struguri, prin intermediul cuplurilor, vinifera/portaltoi amplasate raţional, potrivit ,,vocaţiei’’ terenurilor, pot conduce la rezultate remarcabile în obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată.

Acest ansamblu de condiții pedo-climatice favorizează cultivarea viţei de vie şi crearea vinurilor de calitate deosebită, cu caracteristici tipice pentru denumirea de origine controlată “BANU MĂRĂCINE”.

Producţiile de struguri prin intermediul cuplurilor, vinifera/portaltoi amplasate raţional, potrivit ,,vocaţiei’’ terenurilor, pot conduce la rezultate remarcabile în obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată.

Vinurile obţinute în această podgorie sunt vinuri alcoolice, corpolente, bogate în exract si cu un continut ridicat în substante minerale, fapt datorat aşezării plantatiilor pe soluri brun-roscate şi cernoziomurile levigate, ambele fiind avantajate de textura mijlocie, local grosiera, sau argilo-lutoasa, caracteristicile fizice şi chimice ale acestor soluri fiind dintre cele mai favorabile pentru cultura viţei de vie.

Solurile de fond sunt solurile brun-roşcate, normale sau slab-moderat erodate pe versanţi, urmate de soluri brune sau/şi soluri slab podzolite, moderat-puternic erodate pe pante şi soluri aluviale pe terasele de luncã.

Majoritatea solurilor viticole sunt soluri bogate în oxizi de fier, astfel vinurile roşii obţinute au o culoare roşie strălucitoare şi sunt foarte fine, cu personalitate marcantă.

Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică, majoritatea plantaţiilor fiind situate pe pante line şi platouri.

Marea cantitate de radiaţie solară, resursele heliotermice bogate şi precipitaţiile atmosferice reduse, constituie un factor important al calităţii vinurilor. Vinurile produse aici sunt vinuri pretabile la învechire.

Denumirea de origine controlată “BANU MĂRĂCINE” nu a rămas ancorată în trecut: soiurile noi introduse, tehnologiile noi de cultură cât şi de vinificaţie au adus-o în prezent la o reputaţie remarcabilă.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. “BANU MĂRĂCINE”

 

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “ BANU MĂRĂCINE” cuprinde următoarele localităţi (oraşe, comune şi sate), situate în judeţul Dolj, astfel:

Municipiul Craiova:

plaiul Banu Mărăcine,

localitatea componentă Şimnicu de Jos;

Com. Coşoveni:

satele Coşoveni, Cârcea;

Com. Şimnicu de Sus:

satul Şimnicu de Sus;

Com. Seaca de Pădure:

satele Seaca de Pădure, Veleni;

Com. Brabova: satul Brabova;

Com. Predeşti :

sat Predeşti;

Com. Breasta:

satele Breasta, Valea Lungului;

Com. Almăj: satele Almăj, Coţofenii din Faţă;

Com. Brădeşti: sat Brădeşti;

 

Denumirea de origine controlată “BANU MĂRĂCINE” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

VULCĂNESTI, BRĂDEŞTI, PREDEŞTI, BREASTA, BRABOVA.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. „BANU MĂRĂCINE” sunt următoarele:  

 

soiuri albe:

Tămâioasă Românească, Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot Gris, Chardonnay, Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling Italian.

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Syrah, Novac, Negru de Drăgăşani.

 

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha)

 

Producţia maximă de struguri, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale, este :

Tămâioasă Românească, Chardonnay: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.; 7.000 kg/ha C.I.B.

Pinot gris, Muscat Ottonel: 10.000 kg/ha C.M.D.; 9.000 kg/ha C.T.; 6.000 kg/ha C.I.B.

Sauvignon, Fetească Albă, Riesling Italian: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.; 7.000 kg/ha C.I.B.

Fetească Regală: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.

Merlot, Novac, Negru de Drăgăşani, Syrah, Fetească Neagră: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.

Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc: 10.000 kg/ha C.M.D.; 9.000 kg/ha C.T.

 

VI. RANDAMENT ÎN VIN (maxim hl/ha)

 

Randamentul pe soiuri, in funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, este:

Soiul C.M.D. C.T. C.I.B.

Tămâioasă Românească, Chardonnay: 86,00 hl/ha C.M.D.; 68,00 hl/ha C.T.; 42,00 hl/ha C.I.B.

Pinot gris, Muscat Ottonel: 72,00 hl/ha C.M.D.; 61,00 hl/ha C.T.; 36,00 hl/ha C.I.B.

Sauvignon, Fetească Albă, Riesling Italian: 86,00 hl/ha C.M.D.; 68,00 hl/ha C.T.; 42,00 hl/ha .

Fetească Regală: 86,00 hl/ha C.M.D.; 68,00 hl/ha C.T.

Merlot, Novac, Negru de Drăgăşani, Syrah, Fetească Neagră: 82,00 hl/ha C.M.D.; 65,00 hl/ha C.T.

Pinot noir, Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc: 68,00 hl/ha C.M.D. ; 59,00 hl/ha C.T.

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii se pot recolta manual sau mecanizat. Calitatea şi conţinutul în zahăr a producţiei de struguri materie primă pentru vinurile cu denumire de origine controlată “BANU MĂRĂCINE” se constată în momentul recepţiei lor la cramă. Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine “BANU MĂRĂCINE” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite.

Strugurii trebuie să fie introduşi cât mai urgent în procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

187 g/l pentru vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.– C.M.D.;

204 g/l pentru vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D.;

220 g/l pentru vinurile albe şi roşii dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T.;

240 g/l pentru vinurile albe şi aromate dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.–C.I.B.

 

VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

 

Pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată ”BANU MĂRĂCINE”, condiţiile de cultură a viţei de vie se stabilesc de fiecare producător, în vederea obţinerii de struguri de calitate care să acumuleze cantităţile de zaharuri la recoltare, prevăzute pentru fiecare tip de vin.

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 85%.

Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

In plantatiile nou infiintate densitatea va fi de minim 4.132 butuci / hectar, iar în restul plantatiilor,

densitatea minim acceptata este de: 3.000 butuci/hectar.

Sistemul de cultură este neprotejat sau semiprotejat, pe tulpină cu forma de conducere recomandată Guyot pe tulpina, cordon uni sau bilateral, brate cu înlocuire periodică.

Sistemul de taiere practicat va fi lung sau mixt cu o încărcatură de rod de maxim 15 ochi/mp.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice sau chimice în doze moderate in functie de caracteristicile fizico-chimice ale solului(cartare agrochimica) prin pastrarea unui raport optim N:P:K cu rol important in formarea diferitelor componene ale recoltei (zaharuri, aciditate, picmenti antocianici, arome).

Fertilizarea foliară are rol complementar în completarea necesarului plantei de macroelemente şi microelemente si corectiei in caz de carente.

Irigarea este admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V. atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (420-620 mc/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei.

În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată, precum şi tratamente cu metabisulfit neutralizat. Strugurii trebuie sa aiba o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10% la D.O.C.-C.M.D. şi maxim 5% la D.O.C.-C.T.

Reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă este obligatorie când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini, în caz contrar plantaţiile producatoare de struguri cu D.O.C., nu se autorizează, sau după caz se retrage autorizaţia.

Tehnologiile de cultură aplicate la sol şi plantă se stabilesc de fiecare producator în vederea obţinerii de struguri de calitate care să acumuleze cantităţile de zaharuri şi alte componente(arome, antociani, aciditate etc.) la recoltare pentru obtinerea vinurilor cu D.O.C..

Producatorii vor respecta bunele practici agricole şi de mediu.

În plantaţiile din arealul D.O.C. „BANU MĂRĂCINE”, producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere, protejarea mediului de poluare.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru D.O.C. „BANU MĂRĂCINE” se încadrează în zona viticolă C II.

Vinurile produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “BANU MĂRĂCINE” trebuie să fie produse din struguri ce provin în proporţie de 100% din această arie geografică delimitată.

Aceste vinuri trebuie să prezinte tipicitate imprimată de arealul de producere şi de soiul din care provin.

Vinificarea strugurilor se va face obligatoriu în interiorul arealului delimitat pentru denumirea de origine “BANU MĂRĂCINE”.

Transferul strugurilor şi vinificarea acestora în afara arealului este permisă numai cu acordul asociatiei de producători reprezentative din zonă. Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar este permisa la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar. Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

b) Cupajarea se poate face doar între categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul respectiv.

c) Acidificarea şi dezacidificarea. Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

d) Îndulcirea vinurilor este autorizată numai în stadiul de producţie şi numai cu must concentrat rectificat, în interiorul regiunii în care este obţinut vinul în cauză.

Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat numai dacă acesta provine din soiul şi din arealul în care este obţinut vinul supus îndulcirii.

e) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe : -

bioxid de carbon utilizat la vinul cu D.O.C. ”BANU MĂRĂCINE” să nu depăşească 2 g/l în vinul astfel tratat.

acidul citric utilizat pentru vinul cu D.O.C. ”BANU MĂRĂCINE” să nu depăşească 1 g/l în vinul astfel tratat.

acid metatartric utilizat pentru vin cu D.O.C. ”BANU MĂRĂCINE” să nu depăşească 100 mg/l .

La obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată „BANU MĂRĂCINE” este înterzisă îmbogăţirea.

Este interzisă mărirea tăriei alcoolice naturale în volume a mustului de struguri, a mustului parţial fermentat sau a vinului aflat în fermentare.

 

X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. „BANU MĂRĂCINE”

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri şi alte substante (antociani, arome etc), la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în timp cât mai scurt la crama dupa recoltare în vase adecvate (ladite de plastic, bene inox protejate, altele asemenea), pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Receptia calitativă şi cantitativă.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu.

Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue.

Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. „BANU MĂRĂCINE”.

În cazul lipsei preselor pneumatice se va lucra numai cu mustul ravac.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea mustului alb este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate. Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii.

La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie. Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate. Cupajarea vinurilor D.O.C. ”BANU MĂRĂCINE”, albe din soiuri şi tipuri diferite sau cupajarea celor roşii din soiuri şi tipuri diferite este posibilă cu condiţia ca vinurile utilizate în cupaj să provină integral din teritoriul delimitat aferent denumirii de origine controlate.

Nu sunt permise:

(1).cupajarea succesivă;

(2) cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face in vase specifice, evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

Maturarea vinului se va face în decurs de 3-24 luni, în funcţie de natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această etapa tehnologica poate avea loc în vase din lemn şi este obligatorie pentru vinurile roşii cu D.O.C. „BANU MĂRĂCINE” şi facultativă pentru vinurile albe.

În condiţiii de aplicare a procedeului de microoxigenare perioda de maturare se poate reduce la 30 zile.

Învechirea la sticlă minim 1-6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Îmbutelierea se va face în condiţii sterile, la rece.

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. “BANU MĂRĂCINE” LA PUNEREA ÎN CONSUM

 

a).Caracteristicile analitice :

tărie alcoolică dobândită:

min. 11,00% vol. pentru vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.–C.M.D.;

min. 12,00% vol. pentru vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD;

min. 12,00% vol. pentru vinurile albe cu rest de zahăr, dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC–CT;

min. 13,00% vol. pentru vinurile albe seci şi roşii dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC–CT.

min. 11,00% vol. pentru vinurile dulci dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC–CIB.

aciditate totală (acid tartric): min 4.00 g/l.

aciditatea volatilă nu poate depăşi:

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,2 g/l, pentru vinurile roşii;

25 miliechivalenţi/litru, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.T. sau D.O.C.-C.I.B., dacă vinurile au fost supuse unei perioade de maturare de cel puţin doi ani.

extract sec nereducător:

minim 17 g/l la vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.M.D.;

minim 19 g/l la vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.T.;

minim 20 g/l la vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.M.D;

minim 22 g/l la vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.T.;

minim 23 g/l la vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.I.B.

zaharuri totale, exprimate ca glucoză si fructoză, g/l, in funcţie de tipul vinului

dioxid de sulf total, maxim :

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, ce au conţinut în zaharuri mai mare sau egal cu 5g/l;

microelemente:

aluminiul, maxim 8 mg/l;

arsenul, maxim 0,2 mg/l;

borul, exprimat în acid boric, maxim 80 mg/l;

bromul, maxim 1 mg/l;

cadmiul, maxim 0,01 mg/l;

cuprul, maxim 1 mg/l;

fluorul, maxim 1 mg/l;

plumbul, maxim 0,2 mg/l;

staniul, maxim 1 mg/l;

zincul, maxim 5 mg/l;

metanolul: maxim 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze şi maxim 300 mg/l pentru vinurile roşii;

sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu,

maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:

maxim 1,5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru vinurile indulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul, în must sau în vin, de alcool sau distilat de vin;

maxim 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci;

maxim 2,5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula;

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile. Toate celelalte caracteristicile analitice trebuie sa corespunda legislatiei in vigoare.

 

b) Caracteristici organoleptice:

Vinurile trebuie să prezinte următoarele însuşiri calitative generale: limpiditate perfectă; culoare caracteristică tipului şi vârstei vinului; însuşiri superioare de aromă (buchet la vinurile vechi) şi gust, armonie gusto-olfactivă şi fineţe; caracteristici de tipicitate imprimate de arealul de producere şi de soi.

 

1.Fetească albă:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, galben-pai;

Miros: aromă florala, proaspătă, de miere de albine;

Gust: matasos, bine conturat, catifelat, fructuos, amplu.

2. Fetească regală:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, galben-pai;

Miros: fructuozitate, aromă florala, proaspătă;

Gust: gust racoritor, fructuos, vin lejer cu aciditate ridicata.

3. Sauvignon:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, galben-pai;

Miros: aroma intensă de flori de soc sau flori de vita de vie;

Gust: fructuos, usor migdalat, onctuos, amplu, post gust prelungit.

4. Riesling:

Aspect: limpede;

Culoare: galben verzui;

Miros: fructuos, aromă fină, plăcută, florală şi de strugure în pârgă;

Gust: aciditatea evidentã si continutul mediu de extract, vioi, cu personalitate, echilibrat.

5. Chardonnay:

Aspect: limpede;

Culoare: galben pai;

Miros: aromă de vanilie, unt proaspăt;

Gust: onctuos, rotund, armonios.

6.Pinot Gris:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzuie stralucitoare, galben pai;

Miros: parfum specific, cu aroma discreta de fructe proaspete ;

Gust: gust racoritor, onctuos, rotund, armonios, aciditatea evidentã si continutul mediu de extract

7.Tămâioasă Românească:

Aspect: limpede;

Culoare: galbena-pai cu nuante de verzui până la galben-aurie;

Miros: aroma deosebita specifică de muscat, cu noante de flori de salcam si miere;

Gust: fructuos, deosebit, gust de miere si nucsoara, catifelat.

8. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-auriu;

Miros: aroma deosebita si puternica de muscat;

Gust: inconfundabil de muscat si fructe coapte, catifelat, rotund, proaspat, de o finete deosebita.

9. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-rubiniu închis sau purpurie închisa, asemanatoare visinelor supracoapte, care, prin maturare si învechire capata o usoara tenta caramizie;

Miros: aromă de fructe de padure, coacaze, cirese amare si condimente;

Gust: corpolent, cu un extract bogat si cu o astringenta destul de agresiva când este tânar, structura taninoasa robusta, gust complex, ierbos.

10.Cabernet Franc:

Aspect: limpede;

Culoare: rosu violaceu, roşu-rubiniu închis;

Miros: placut de coacaze rosii, aromă de fructe de padure;

Gust: vinul are prospetime evidentă şi echilibru gustativ, prezinta o anumita nuanta de vegetal.

11. Merlot:

Aspect: limpede;

Culoare: rosu rubiniu cu reflexe violacee;

Miros: cu note de fructe de padure, prune si cirese amare;

Gust: structura taninoasa stabila, placut, gust complex.

12. Negru de Drăgăşani:

Aspect: limpede,

Culoare: roşu-închis;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte, cirese, condimente;

Gust: catifelat, aciditate bine integrata, cu post gust prelung.

13. Novac:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-granat intens;

Miros: buchet de afine, arome picante de cuişoare, piper negru ;

Gust: de afine, capsuni, tanin bine integrat.

14. Fetească Neagră:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor;

Miros: aromă complexă, originală, cu note de scortisoare şi prune uscate;

Gust: bine constituit, echilibrat, savuros .

15. Pinot Noir:

Aspect: limpede;

Culoare: rubiniu cu intensitate moderata, care trece usor în rosu-caramiziu;

Miros: aromă schimbătoare de cireşe, căpşuni, zmeura;

Gust: amplu rotund, moale, alcoolic rafinament si o finete mai rar întâlnite la vinurile rosii.

16. Syrah:

Aspect: limpede;

Culoare: rosu inchis;

Miros: aroma de cirese negre si piper;

Gust: delicat, suplu, usor picant, savuros, cu arome de cirese amare, condimentat.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE 1.

 

1.Ambalare şi prezentare:

Vinurile cu denumire de origine controlată “BANU MĂRĂCINE” pot fi comercializate către consumatorul final doar îmbuteliate, cu respectarea prezentului caiet de sarcini.

Îmbutelierea vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine “BANU MĂRĂCINE” se face în ambalaje de sticlă sau bag-in-box, de capacităţi cuprinse între 0,25 – 5 litri.

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată “BANU MĂRĂCINE”, producerea vinurilor, precum şi condiţionarea şi îmbutelierea acestora se realizeză în teritoriul delimitat pentru denumirea de origine controlată “BANU MĂRĂCINE”.

2. În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată “BANU MĂRĂCINE” se utilizeaza eticheta principala si contraeticheta (sau eticheta secundară).

În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “BANU MĂRĂCINE se folosesc indicatii obligatorii si indicatii facultative. Indicaţii obligatorii:

a. Denumirea la vânzare insoţită de una din menţiunile tradiţionale

D.O.C.-C.M.D. -cules la maturitate deplină,

D.O.C.-C.T. -cules târziu

D.O.C.-C.I.B. -cules la înnobilarea boabelor,

exprimate prescurtat sau explicit;

b. Denumirea de origine controlată “BANU MĂRĂCINE”;

c. Produs în România; d. Volumul nominal;

e. Tăria alcoolică dobândită în volume;

f. Numarul lotului, care sa permită identificarea datei îmbutelierii;

g. Tipul produsului:

sec : pentru vinuri cu un continut de zahar mai mic de 4,0g/l;

demisec : pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 4,01 si 12,0g/l;

demidulce : pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 12,01 si 45,0g/l;

dulce: pentru vinul cu un continut de zahar mai mare de 45,0g/l.

h. Menţiunea „conţine sulfiti”;

i. Numele şi adresa imbuteliatorului;

j) Numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).

3. Indicaţii facultative:

a) Culoarea specifică;.

b) Anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

c) Denumirea soiului/soiurilor:

în cazul în care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut în proporţie de 100% din soiul menţionat;

în cazul în care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul în cauză să fi fost obţinut în proporţie de 100% din soiurile menţionate; soiurile trebuie să fie menţionate în ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizându-se caractere de aceeaşi dimensiune;

d) „Fermentat maturat în baric” sau „fermentat/maturat în prezenţa aţchiilor de lemn de stejar”

e) Menţiunea traditională;

f) Distincţii acordate, numai pentru lotul în cauză;

g) Menţiuni facultative privind îmbutelierea la „castel”, „podgorie”, „proprietate” etc.

h) Marca de comert;

i) Denumirea plaiului pentru vinurile provenite în exclusivitate din plaiul respectiv;

j) Numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

k) Menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice;

l) Codul de bare al produsului;

m) Simbolul comunitar ce indică denumirea de origine controlată;

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală.

Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea «conţine sulfiţi» Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

 

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

 

Menţiunile tradiţionale:

C.M.D. - cules la maturitatea deplină,

C.T. - cules târziu

C.I.B. - cules la înnobilarea boabelor,

date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu .D.O.C ”BANU MĂRĂCINE”.

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D.,

D.O.C. – C.T.

D.O.C. – C.I.B.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “ BANU MĂRĂCINE”,

maturate minim 6 luni în vase de stejar şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Rezervă

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ” BANU MĂRĂCINE”  

maturate minim un an în vase de stejar şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin de vinotecă.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “ BANU MĂRĂCINE”

introduse pe piaţă înainte de sfârşitul anului în care a fost produs,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin tânăr.

 

XIV. DECLASAREA VINURILOR CU D.O.C. „BANU MĂRĂCINE”

 

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată “BANU MĂRĂCINE”, dacă pierd aceste condiţii sau la cererea producătorului, ele vor fi declasate în alte categorii pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.

1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă: a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ; b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producţie, păstrare sau învechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.

 

XV. AUTORITATEA DE CONTROL SI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „BANU MĂRĂCINE” este Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial Oltenia.

Adresa Inspectoratul Teritorial Oltenia:

Str. Calea Bucureşti,

Bl. R10, Sc.1, Ap.16, Craiova, Dolj,

Cod postal 200516,

Telefon/Fax: 0251.542.140; 0752.100.989,

e-mail: oltenia@onvpv.ro.

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „BANU MĂRĂCINE” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini si legislaţiei în vigoare, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V..

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză, care să conţină cel puţin următorii parametri:

tăria alcoolică totală şi dobândită, exprimate în % vol. alcool;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric;

aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic;

dioxid de sulf total, exprimată în mg/l.

b) examinarea organoleptică, ce constă în verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”BANU MĂRĂCINE”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:

esantionare;

control sistematic în toate fazele de producţie.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini;

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de catre O.N.V.P.V. care a fost adus la cunoştinţa operatorilor şi care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant îndreptăţit conform legislatiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „BANU MĂRĂCINE”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

DRĂGĂŞANI

DOC denumire de origine controlată

CAIET DE SARCINI

25/07/2011

(fonte O.N.V.P.V.)

 

1. DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată „DRĂGĂŞANI” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul Caiet de sarcinii, care este intocmit potrivit prevederilor legale.

 

2. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ

 

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată „DRĂGĂŞANI” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Localizare geografică

Podgoria Dragasani se intinde între Subcarpaţii Getici la nord si Campia Romana la sud şi sud-est, fiind situata între paralele 44°30'-44°55' latitudine nordica şi meridianele 23°55'-24°15' longitudine estică.

Podgoria are o lungime de cca 50 km. intre localitaţile Strejeşti, în sud şi Ioneşti , în nord ,cu o dezvoltare în adincime, pe latura est-vest pe o distanta ce ajunge la cca 30km.

Administrativ, podgoria se află localizată în judeţele Vâlcea şi Olt.

Cadrul natural

Relieful este caracterizat prin culmi interfluviale cu versanţi abrupţi , paralele cu râul Olt şi orientate de la N la S . Altitudinea dealurilor din podgorie creste de la S ( Oporelu – 193 m) la N ( Scundu 463 m ) dand naştere la diferite expoziţii, favorabile culturii de viţă de vie.

Litologia , roca mama este reprezentata în general dintr-o alternanţă de argile , marne şi nisipuri terţiare pe pantele şi cumpenele dealurilor şi aluviuni de diferite texturi în Lunca Oltului.

Solurile de pe terenurile de platformă sunt caracterizate prin prezenţa luvisolurilor albice, planosolurilor şi solurilor brune luvice (podzolite).

Pe culmile înguste, bine drenate, în partea superioară a versanţilor şi pe terase s-au format soluri brune argiloiluviale. Pe versanţi sunt soluri brune eu-mezobazice şi regosoluri. Solurile brun-roşcate apar pe terase, în partea sudica a podgoriei.

Hidrografia este dominata de râul Olt, principalul colector care aduna surplusurile de precipitaţii ce se scurg de pe dealuri, în văile adinci ce le despart .

Climatul este temperat continental, cu ierni reci si veri calde, dar cu o mai atenuata excesivitate est-europeana, cu usoare influenţe mediteraneene. Temperatura medie anuala(11,3°C), precipitatiile moderate (642mm anual) alaturi de insolatia din perioada de vegetatie(1520 ore) induc conditii climatice favorabile culturii vitei de vie cu influenta directa asupra calitatii recoltei.

Acest ansamblu de condiții pedo-climatice favorizeaza cultivarea vitei de vie si crearea vinurilor de calitate deosebita, cu caracteristici tipice pentru podgoria Drăgăşani.

Productiile de struguri prin intermediul cuplurilor, vinifera/portaltoi amplasate raţional, potrivit ,,vocaţiei’’ terenurilor, pot conduce la rezultate remarcabile in obtinerea de vinuri cu denumire de origine controlata.

Urcând pana la altitudini ce depasesc 400 m, plantatiile sunt asezate pe soluri brune si brun roscate de padure unele mediu podzolite, bogate in calcar si situate pe pietrisuri aluvionare.

Vinurile obtinute pe plaiurile Dealul Olt, Dobruşa, Şuteşti, Mitrofani, Călina, Prundeni, Orleşti, Guşoeni sunt recunoscute prin calitatea exceptionala a vinurilor aromate de Tămâioasă românească si de Sauvignon.

De asemenea s-au remarcat si vinurile rosii de Pinot noir.

Solurile dominante: luvisolurile, brune luvice impreuna cu conditiile termohidrice permit si recomanda cultura soiurilor pentru vinurile albe, in mod special:

Sauvignon, Crâmpoşie selecţionată, Tămâioasă românească iar pentru vinurile roşii: Negru de Drăgăşani, Novac şi Pinot noir.

 

3. DELIMITAREA TERITORIALA PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. „DRĂGĂŞANI”

 

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată „DRĂGĂŞANI” cuprinde următoarele localităţi (municipii, oraşe, comune şi sate), situate în judeţele Vâlcea şi Olt:

 

Judeţul Vâlcea:

Municipiul Drăgăşani:

localităţi componente Drăgăşani, Zărneni, Zlătărei, Valea Caselor;

Com. Ştefăneşti:

satele: Dobruşa, Condoieşti, Şerbăneşti, Ştefăneşti;

Com. Şuteşti:

satele: Racu, Izvoraşu, Şuteşti, Mitrofani, Verdea, Mazili, Boroşeşti;

Com. Prundeni:

satele: Prundeni, Călina, Zăvideni;

Com. Orleşti:

satele: Orleşti, Silea, Scaioşi, Procopoaia;

Com. Creţeni:

satele: Creţeni, Mreneşti, Streminoasa, Izvoru;

Com. Guşoeni:

satele: Guşoeni, Măgureni, Spârleni, Guşoianca, Burdăleşti;

Com. Lungeşti:

satele: Lungeşti, Carcadieşti, Fumureni, Stăneşti-Lunca.

 

Judeţul Olt:

Com. Cârlogani:

satul: Cârlogani, Cepari;

Com. Strejeşti:

satele: Strejeştii de Sus, Colibaşi;

Com. Pleşoiu:

satul: Schitu din Deal.

 

Denumirea de origine controlata „DRĂGĂŞANI” poate fi completata cu urmatoarele denumiri de plai viticol:

DEALUL OLT, DOBRUŞA, ŞUTEŞTI, MITROFANI, CĂLINA, PRUNDENI, ZĂVIDENI, ORLEŞTI, GUŞOENI, MĂGURENI, SPÂRLENI.

 

4. SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. „DRĂGĂŞANI” sunt următoarele:

 

soiuri albe:

Crâmpoşie Selecţionată, Chardonnay, Fetească Regală, Riesling Italian, Sauvignon, Pinot gris, Sortiment alb (care provine din diferite asamblări din soiurile albe menţionate);

 

soiuri aromate:

Tămâioasă Românească, Muscat Ottonel;

 

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Syrah, Fetească Neagră, Novac, Negru de Drăgăşani, Burgund mare, Sortiment roşu (care provine din diferite asamblări din soiurile roşii menţionate).

 

5.SOIURILE ŞI PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha)

 

Soiurile de struguri, respectiv producţia de struguri admisă pentru obţinerea vinurilor cu denumirea de origine controlată „DRĂGĂŞANI”, se vor înscrie în următoarele limite maxime:

 

soiuri albe:

Crâmpoşie Selecţionată: CMD 10,00 t/ha, CT 7,00 t/ha;

Chardonnay: CMD 9,00 t/ha, CT 7,00 t/ha;

Fetească Regală:  CMD 10,00 t/ha;

Riesling Italian: CMD 10,00 t/ha;

Sauvignon: CMD 9,00 t/ha, CT 7,00 t/ha, CIB 6,00 t/ha;

Pinot gris: CMD 9,00 t/ha, CT 7,00 t/ha, CIB 6,00 t/ha;

 

soiuri aromate:

Tămâioasă Românească: CMD 9,00 t/ha, CT 7,00 t/ha, CIB 6,00 t/ha;

Muscat Ottonel: CMD 9,00 t/ha, CT 7,00 t/ha;

 

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon: CMD 9,00 t/ha, CT 8,00 t/ha;

Merlot: CMD 10,00 t/ha, CT 9,00 t/ha;

Pinot noir: CMD 9,00 t/ha, CT 8,00 t/ha;

Syrah: CMD 9,00 t/ha, CT 8,00 t/ha;

Fetească Neagră: CMD 9,00 t/ha, CT 8,00 t/ha;

Novac: CMD 10,00 t/ha, CT 9,00 t/ha;

Negru de Drăgăşani: CMD 10,00 t/ha, CT 9,00 t/ha;

Burgund mare: CMD 10,00 t/ha;

 

7. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii destinaţi producerii vinului, materie primă, pentru vinul cu denumire de origine „DRĂGĂŞANI”, trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite.

Strugurii recoltati trebuie să fie cât mai urgent introdusi în procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

187 g/l la soiurile:

Fetească Regală, Crâmpoşie selectionată, Riesling italian, Sauvignon, Chardonnay, Pinot gris, Tămâioasă românească, Muscat Ottonel, Sortiment alb, daca vor purta mentiunea D.O.C.-C.M.D.;

204g/l la soiurile:

Novac, Negru de Drăgăşani, Merlot, Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Syrah, Burgund mare, Sortiment roşu, dacă vor purta menţiunea D.O.C. –C.M.D.;

220 g/l la soiurile albe  

213 g/l la soiurile roşii, dacă vor purta menţiunea D.O.C. –C.T.

240g/l la soiurile albe si aromate , dacă vor purta menţiunea D.O.C.-C.I.B..

 

8. RANDAMENTUL ÎN VIN

 

Indiferent de menţiunea tradiţională care va fi utilizată la etichetare, randamentul maxim va fi:

 

soiuri albe:

Crâmpoşie Selecţionată: CMD 65,00 hl/ha, CT 46,00 hl/ha;

Chardonnay: CMD 59,00 hl/ha, CT 46,00 hl/ha;

Fetească Regală:  CMD 65,00 hl/ha;

Riesling Italian: CMD 65,00 hl/ha;

Sauvignon: CMD 59,00 hl/ha, CT 46,00 hl/ha, CIB 39,00 hl/ha;

Pinot gris: CMD 59,00 hl/ha, CT 46,00 hl/ha, CIB 39,00 hl/ha;

soiuri aromate:

Tămâioasă Românească: CMD 59,00 hl/ha, CT 46,00 hl/ha, CIB 39,00 thlha;

Muscat Ottonel: CMD 59,00 hl/ha, CT 46,00 hl/ha;

 

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon: CMD 59,00 hl/ha, CT 52,00 hl/ha;

Merlot: CMD 65,00 hl/ha, CT 59,00 hl/ha;

Pinot noir: CMD 59,00 hl/ha, CT 52,00 hl/ha;

Syrah: CMD 59,00 hl/ha, CT 59,00 hl/ha;

Fetească Neagră: CMD 65,00 hl/ha, CT 52,00 hl/ha;

Novac: CMD 65,00 hl/ha, CT 59,00 hl/ha;

Negru de Drăgăşani: CMD 65,00 hl/ha, CT 59,00 hl/ha;

Burgund mare: CMD 65,00 hl/ha;

 

9. CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTATIILOR

 

In plantatiile nou infiintate densitatea se incadreaza intre: 4.132 si 5.500 butuci/hectar, in restul plantatiilor,densitatea minim acceptata este de: 3.200 butuci/hectar.

Sistemul de cultura este neprotejat sau semiprotejat, pe tulpina cu forma de conducere recomandata Guyot pe tulpina, cordon uni sau bilateral, brate cu inlocuire periodica.Sistemul de taiere practicat va fi lung sau mixt cu o incarcatura de rod de 9-13 ochi/mp.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte chimice în doze moderate in functie de caracteristicile fizico-chimice ale solului(cartare agrochimica) prin pastrarea unui raport optim N:P:K cu rol important in formarea diferitelor componene ale recoltei(zaharuri, aciditate, picmenti antocianici, arome).

Fertilizarea foliară are rol complementar in completarea necesarului plantei de macroelemente şi microelemente si corectiei in caz de carente.

Irigarea este admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V. atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (420-620 mc/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată, precum şi tratamente cu metabisulfit neutralizat.

In plantaţiile din care se obţin struguri destinati obtinerii vinurilor cu D.O.C. , butucii impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor recolta separat de cei ai soiului de baza ce sta la producerea vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

Strugurii trebuie sa aiba o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10% la D.O.C.-C.M.D. si maxim 5% la D.O.C.-C.T.

Reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă este obligatorie când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini, în caz contrar plantaţiile producatoare de struguri cu D.O.C., nu se autorizează, sau dupa caz se retrage autorizatia.

Tehnologiile de cultura aplicate la sol si planta se stabilesc de fiecare producator in vederea obtinerii de struguri de calitate care sa acumuleze cantitatile de zaharuri si alte componente(arome, antociani, aciditate etc.) la recoltare pentru obtinerea vinurilor cu D.O.C..

Producatorii vor respecta bunele practici agricole si de mediu.

În plantaţiile din arealul D.O.C. „DRĂGĂŞANI”, producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere, protejarea mediului de poluare.

 

10. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru D.O.C. „DRĂGĂŞANI” se încadrează în zona viticolă C I.

Strugurii din care se produc vinurile cu D.O.C „DRĂGĂŞANI” provin în proporţie de 100% din această arie geografică.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.

Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine „DRĂGĂŞANI” are o

 

tărie alcoolică dobândită de min. 11,00% volume alcool la vinurile albe

si minim 12,00% volume alcool la vinurile roşii.

 

a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar

Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar. Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

Acestea sunt fie lăsate în stare naturală, fie încălzite la o temperatură calificată ca scăzută, medie sau înaltă, dar nu trebuie să fi fost supuse unei combustii, inclusiv la suprafaţă, nu trebuie să fie carbonizate sau friabile la atingere.

Nu trebuie să fi fost supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice, altele decât încălzirea.

Nu trebuie să li se adauge niciun produs destinat intensificării aromei lor naturale sau a compuşilor fenolici extractibili.

b) Cupajarea se poate face doar între categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul respectiv.

c) Acidificarea şi dezacidificarea

Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

d) Proceduri privind acidificarea şi dezacidificarea

1) Acidificarea şi dezacidificarea (cu excepţia acidificării şi dezacidificării vinurilor) nu sunt autorizate decât dacă se efectuează în timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat încă în fermentare în vin sau în orice altă băutură destinată consumului uman direct.

2) Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor nu poate avea loc decât în centre de vinificare din arealul delimitat pentru D.O.C. „DRĂGĂŞANI”.

3) Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi în documentele de transport în baza cărora circulă produsele astfel tratate.

4) Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie în arealul delimitat pentru D.O.C. „DRĂGĂŞANI” şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

5) Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.

e) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe :

bioxid de carbon utilizat pentru vin cu D.O.C. „DRĂGĂŞANI” să nu depăşească 2 g/l în vinul astfel tratat;

acidul citric utilizat pentru vin cu D.O.C. „DRĂGĂŞANI” să nu depăşească 1 g/l în vinul astfel tratat;

acid metatartric utilizat pentru vin cu D.O.C. „DRĂGĂŞANI” să nu depăşească 100 mg/l.

La obţinerea vinurilor cu D.O.C. Drăgăşani este înterzisă îndulcirea vinurilor.

 

11.TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. „DRĂGĂŞANI”

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, pentru tipul de vin care

se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri si alte substante(culorante, arome etc), la recoltare, determinate prin urmărirea mersului coacerii.

-Transportul strugurilor trebuie să se facă în timp cât mai scurt la crama dupa recoltare în vase adecvate(ladite de plastic, bene inox protejate, altele asemenea), pentru a evita scurgerea mustului ravac.

-Receptia calitativă şi cantitativă;

-Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea

parţială a strugurilor. Zdrobitul strugurilor trebuie să permita eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

-Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

-Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. „DRĂGĂŞANI”.

In cazul lipsei preselor pneumatice se va lucra numai cu mustul ravac.

Sulfitarea se va aplica asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

 Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea mustului alb este obligatorie.

Adaosul de levuri sub formă de maia va asigura o populaţie viabilă .

Adaos de activatori de fermentatie.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii.

La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea preconizata.

Fermentarea malolactică este obligatorie la vinurile roşii.

Utilizarea uneia dintre următoarele substanţe ca activatori pentru fermentare:

(1) fosfat monoacid de amoniu sau sulfat de amoniu, in doză de maximum 0,3 g/l;

(2) sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, in doză de maximum 0,2 g/l;

(3) diclorhidrat de tiamină, in doza de maximum 0,6 mg/l, exprimat in tiamină;

utilizarea dioxidului de sulf, numit şi anhidridă sulfuroasă, şi a bisulfitului de potasiu sau a metabisulfitului de potasiu, numit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;

eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice;

tratarea mustului alb şi a vinului alb nou, aflat incă in fermentaţie, cu cărbune pentru uz oenologic in doza de

mimum 100 g/hl;

limpezirea cu ajutorul următoarelor substanţe de uz oenologic:

(1) gelatină alimentară;

(2) proteine vegetale;

(3) clei de peşte;

(4) cazeină şi cazeinat de potasiu;

(5) ovalbumină şi/sau lactalbumină;

(6) bentonită;

(7) dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală;

(8) caolin;

(9) tanin;

(10) enzime şi preparate enzimatice de uz oenologic;

utilizarea acidului sorbic sau a sorbatului de potasiu;

utilizarea acidului tartric cu scopul acidifierii;

utilizarea, in scopul dezacidifierii, a următoarelor substanţe:

(1) tartrat neutru de potasiu;

(2) bicarbonat de potasiu;

(3) carbonat de calciu care poate eventual conţine cantităţi mici de sare dublă de calciu din acizii tartric L(+) şi malic L(-);

(4) tartrat de calciu;

(5) acid tartric;

(6) preparat omogen din acid tartric şi carbonat de calciu in proporţii echivalente şi pulverizat fin;

utilizarea preparatelor din membrane celulare din levuri în doze de maximum 40 g/hl;

utilizarea bacteriilor lactice;

utilizarea acidului ascorbic;

utilizarea lemnului de stejar, inclusiv sub formă de chipsuri.

Cupajele pentru vinuri cu D.O.C.: cupajarea vinurilor albe din soiuri şi tipuri diferite sau cupajarea vinurilor roşii din soiuri şi tipuri diferite este posibilă cu condiţia ca vinurile utilizate în cupaj să provină integral din teritoriul delimitat aferent denumirii de origine controlate.

Nu sunt permise:

(1) cupajarea succesivă;

(2) cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii.

-Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face in vase specifice, evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

-Maturarea vinului se va face în funcţie de natura soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare..

Această etapa tehnologica poate avea loc în vase din lemn si este obligatorie

Ì pentru vinurile roşii cu D.O.C. „DRĂGĂŞANI” si facultativa pentru vinurile albe.

Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

- Îmbutelierea se va face în condiţii sterile, la rece.

 

12. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR CU D.O.C. „DRĂGĂŞANI ” LA PUNEREA ÎN CONSUM

 

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu D.O.C. „DRĂGĂŞANI” trebuie să aiba următoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică dobândită:

minim 11,00% în volume la vinurile albe şi roze

minim12,00% în volume la vinurile roşii;

aciditate totală (acid tartric): minim 3,50 g/l

extract sec nereducător:

minim 17,00 g/l – D.O.C.-C.M.D. şi D.O.C.-C.T. la vinurile albe şi roze;

minim 20,00 g/l –D.O.C.-C.M.D. la vinurile roşii;

minim 23,00g/l –D.O.C.-C.T. la vinurile roşii;

minim 22,00g/l la vinurile D.O.C-C.I.B..

conţinutul în aciditate volatilă nu poate depăşi:

18 miliechivalenţi/litru pentru musturile de struguri parţial fermentate;

18 miliechivalenţi/litru pentru vinurile albe sau roze;

20 miliechivalenţi/litru pentru vinurile roşii;

Maxim admis pentru D.O.C. „DRĂGĂŞANI” este de 25 miliechivalenţi/litru, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.T., dacă vinurile au fost supuse unei perioade de maturare de cel puţin doi ani.

dioxid de sulf total, maxim :

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5 g/l;

280 mg/l pentru albe roze si rosii demidulci;

350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare.

Cantităţi prea mari de dioxid de sulf liber, în vinurile roşii, împiedică fermentaţia malolactică.

microelemente: aluminiul, maxim 8 mg/l; arsenul, maxim 0,2 mg/l; borul,

exprimat în acid boric, maxim 80 mg/l; bromul, maxim 1 mg/l; cadmiul, maxim 0,01 mg/l; cuprul,

maxim 1 mg/l; fluorul, maxim 1 mg/l; plumbul, maxim 0,2 mg/l; staniul, maxim 1 mg/l; zincul,

maxim 5 mg/l; metanolul: maxim 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze şi maxim 300 mg/l pentru

vinurile roşii;

sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:

maxim 1,5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru

vinurile indulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul, în must sau în vin, de alcool sau distilat de vin;

maxim 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru

vinurile naturale dulci;

maxim 2,5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula;

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile.

Toate celelalte caracteristicile analitice trebuie sa corespunda legislatiei in vigoare.

 

b) Caracteristicile organoleptice:

1. Fetească regală:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-pai ;

Miros: aromă florala, proaspătă;

Gust: savuros, fructuos, bine conturat.

 

2. Crâmpoşie Selecţionată:

Aspect: limpede;

Culoare: alb-galbuie, cu nuante verzui

Miros:parfum specific, cu aroma discreta de fructe proaspete ;

Gust: vin lejer cu aciditate ridicata, gust racoritor.

 

3. Riesling Italian:

Aspect: limpede;

Culoare: galben verzui;

Miros: aromă fină, plăcută, de strugure în pârgă;

Gust: acid, vioi, fructuos, cu personalitate, echilibrat, cu post-gust plăcut.

 

4. Chardonnay:

Aspect: limpede;

Culoare: galben pai;

Miros: aromă de vanilie, unt proaspăt(diacetil);

Gust: onctuos, rotund, armonios.

 

5.Sauvignon:

Aspect: limpede;

Culoare: galben- verzui;

Miros: aroma intensă de flori de soc, flori de vita de vie;

Gust: fructuos, usor migdalat, cu multa prospetime, amplu, post gust prelungit.

 

6.Pinot Gris:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-pal;

Miros: aroma deosebita fina de fructe galbene coapte, care îi accentueaza tipicitatea;

Gust: moale, armonios, aciditate echilibrata.

 

7.Tămaioasa Românească:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-aurie;

Miros: aroma deosebita specifică de muscat, cu noante de flori de salcam, miere si nucsoara;

Gust: fructuos, deosebit, gust de miere si nucsoara, catifelat.

 

8. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede;

Culoare:galben-auriu;

Miros: aroma deosebita si puternica de muscat ;

Gust:inconfundabil de muscat si fructe coapte, catifelat, rotund, proaspat, de o finete deosebita.

 

9. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede.

Culoare: roşu-rubiniu închis;

Miros: aromă de fructe de padure, coacaze si condimente;

Gust: structura taninoasa robusta, gust complex, ierbos, de buruiana.

 

10. Pinot Noir:

Aspect: limpede;

Culoare: rubiniu cu intensitate moderata;

Miros: aromă schimbătoare de cireşe, căpşuni, zmeura;

Gust: amplu rotund, moale, alcoolic.

 

11. Fetească Neagră:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor;

Miros: aromă complexă, originală, cu note de scortisoare şi prune uscate;

Gust: bine constituit, echilibrat, savuros .

 

12. Negru de Drăgăşani:

Aspect: limpede,

Culoare: roşu-închis;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte, cirese, condimente;

Gust: catifelat, aciditate bine integrata, cu post gust prelung.

 

13. Novac:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-granat intens;

Miros: buchet de afine, arome picante de cuişoare, piper negru ;

Gust: de afine , capsuni, tanin bine integrat.

 

14.Burgund mare:

Aspect:limpede ;

Culoare:rosu violaceu;

Miros: caracter olfactiv placut de coacaze rosii;

Gust:vinul are prospetime evidentă şi echilibru gustativ fiind lejer şi foarte prietenos.

 

15.Merlot:

Aspect:limpede ;

Culoare:rosu rubiniu ;

Miros: cu note de fructe de padure, prune si cirese amare;

Gust: structura taninoasa stabila, placut, savuros .

 

16.Syrah:

Aspect: limpede;

Culoare: rosu inchis;

Miros: aroma de cirese negre si piper;

Gust: delicat, suplu, usor picant, savuros, cu arome de cirese amare, condimentat.

 

13. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1 . Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată „DRĂGĂŞANI” se face, în ambalaje de sticlă sau alte materiale admise de legislaţia în vigoare pentru vinurile cu denumire de origine controlată, de capacităţi cuprinse între 0,25-1,5 litri.

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată „DRĂGĂŞANI” este obligatorie folosirea etichetei principale si a contraetichetei (sau eticheta secundară).

2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată „DRĂGĂŞANI” se folosesc indicatii obligatorii si indicatii facultative .

Indicaţii obligatorii:

a. denumirea la vânzare insotita de una din mentiunile traditionale

D.O.C.-C.M.D.-cules la maturitate deplină,

D.O.C.-C.T.-cules târziu

şi D.O.C.-C.I.B.-cules la înnobilarea boabelor,

exprimate prescurtat sau explicit;

b. Denumirea de origine controlată “Drăgăşani”;

c. Produs in România;

d. Volumul nominal;

e. Tăria alcoolică dobândită în volume;

f. Numarul lotului, care sa permita identificarea datei imbuteliereii;

g. Tipul produsului:

sec pentru vinuri cu un continut de zahar mai mic de 4,0g/l;

demisec, pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 4,01 si 12,0g/l;

demidulce, pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 12,01 si 45,0g/l;

dulce, pentru vinul cu un continut de zahar mai mare de 45,0g/l.

h. Mentiunea „contine sulfiti”;

i. Numele si adresa imbuteliatorului;

j) Numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).

Indicaţii facultative:

a) Culoarea specifica;

b) Anul de recolta, daca cel putin 85% din strugurii utilizati pentru elaborarea vinului in cauza au fost recoltati in cursul anului respectiv;

c) Numele unuia sau mai multor soiuri de vita de vie;

d) „Fermentat maturat in baric” sau „fermentat/maturat in prezenta aschiilor de lemn de stejar”

e) Mentiunea traditionala;

f) Distinctii acordate, numai pentru lotul in cauza;

g) Mentiuni facultative privind imbutelierea la „castel”, „podgorie”, „proprietate” etc.

h) Marca de comert, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlat.

 

14. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

 

Menţiunile tradiţionale:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină ,

C.T. – cules târziu

şi C.I.B.-cules la înnobilarea boabelor,

date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. „DRĂGĂŞANI”.

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D. ,

 D.O.C. – C.T.

sau D.O.C.-C.I.B.

In cazul vinurilor cu D.O.C. „DRĂGĂŞANI” se pot utiliza in etichetare mentiunile tradizionale

„Rezervă” ,

„Vin de vinotecă”

si “Vin tânăr” cu respectarea legislatiei în vigoare.

 

15. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ „DRĂGĂŞANI”

 

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată „DRĂGĂŞANI”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferioare pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.

1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. in alte categorii.

 

16. AUTORITATEA DE CONTROL SI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlată „DRĂGĂŞANI”

este Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.),

prin Inspectoratul Teritorial - Adresa: Inspectorat teritorial nr.4 DRAGASANI, Jud. Valcea, str. Gib

Mihaescu, Nr. 29, Cod postal 245700, Tel. 0040 250 812 590, e-mail: dragasani@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C. eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „DRĂGĂŞANI” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul Caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametri:

tăria alcoolică totală şi dobândită, exprimate în % vol. alcool;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric;

aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic;

dioxid de sulf total, exprimată în mg/l.

b) examinarea organoleptică, ce constă în verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”Drăgăşani.”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:

esantionare si control sistematic în toate fazele de producţie.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini;

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de catre O.N.V.P.V care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Orice solicitant îndreptăţit conform legislatiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „DRĂGĂŞANI”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

MEHEDINŢI

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I. DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată “MEHEDINŢI” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor prezentului caiet de sarcini şi prevederilor impuse de legislaţia naţională şi europeană.

 

II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ

 

Caracteristicile vinurilor produse in arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată „MEHEDINŢI” cat şi calitatea acestora, se datorează in mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Localizare geografica:

Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “MEHEDINŢI” acopera două podgorii: podgoria Severinului şi podgoria Plaiurile Drancei.

Podgoria Severinului este situata in extremitatea sud-vestica a Podisului Getic, respectiv pe Dealurile Motrului, si in zona de contact a acestora cu Podişul Mehedinţi.

Cele doua centre viticole ale podgoriei sunt situate aproximativ pe aceeaşi paralela (42°42’ latitudine nordica), dar discantate intre ele la circa 30 km linie aeriana. Administrativ, podgoria se gaseste in judetul Mehedinti.

Podgoria Plaiurile Drincei este amplasata la sud-est de podgoria Severinului si la vest de podgoria Dealurile Craiovei. Matematic, ea este traversata de meridianul de 23°, longitudine estica si se incadreaza intre paralelele de 44°13’-44°34’, latitudine nordica, situandu-se astfel printre podgoriile cele mai sudice ale tarii. Centrele viticole ale podgoriei Plaiurile Drincei sunt situate in judetele Mehedinti si Dolj.

Cadrul natural:

Litologia:

apartine in intregime cuaternarului in cazul podgoriei Plaiurile Drincei. In zona mai inalta, piemontana, el este constituit din depozite fluvio-deltaice de pietrisuri si nisipuri pleistocean inferioare, urmate spre suprafata de succesiunea pietrisurilor, nisipurilor, luturilor si loessoidelor pleistocen medii si superioare.

In cazul podgoriei Severinului litologia este reprezentata printr-un complex de marne, argile si nisipuri pliocene lacustre, peste care se suprapune, la sud, spre Dunare, o succesiune de pietrisuri, nisipuri si depozite loessoide pleistocen superioare.

Pentru ambele centre sunt comune aluviunile nisipo-pietroase holocene din luncile raurilor.

Tipurile de sol:

dominante in cazul podgoriei Plaiurile Drincei sunt solurile brun-roscate si cernoziomurile levigate, ambele fiind avantajate de textura mijlocie, local grosiera, sau argilolutoasa.

Caracteristicile fizice si chimice ale acestor soluri sunt dintre cele mai favorabile pentru cultura vitei de vie.

Solurile de fond in aria centrului Dealul Viilor din Depresiunea Severinului sunt solurile brun-roscate, normale sau slab-moderat erodate pe versanti, urmate de soluri brune sau/si soluri slab podzolite, moderat-puternic erodate pe pante si soluri aluviale pe terasele de lunca ale Topolnitei.

Relieful:

in cazul podgoriei Plaiurile Drincei, este reprezentat prin sectoare a doua unitati geomorfologice importante: Podisul Getic si Campia Olteniei.

Podisul Getic participa prin partea sudica a Campiei piemontane inalte a Balacitei intr-un complex de coline V-E in partea nordica, cu altitudini in jur de 300 m, si de platouri cvasitubulare suspendate in partea centrala a regiunii, cu

inclinare spre S si S-E.

Campia Olteniei participa aici prin treptele mai inalte ale Campiei Blahnitei si, partial, ale Campiei Desnatuiului.

In cazul podgoriei Severinului relieful apartine la doua subunitati ale Podisului Getic, respectiv Depresiunea Severinului si Colinele Corcovei.

Relieful Depresiunii Severinului are aspect colinar in jumatatea nordica si se continua spre sud cu terasele netede ale Dunarii. Colinele Tutovei coboara spre sud si sud-est de la circa 400 de m la 200 m altitudine absoluta. Pantele frontale ale colinelor sunt in jur de 5°.

Hidrografia:

este reprezentata printr-o retea de ape curgatoare autohtone, intre care doar Drincea si Blahnita au scurgere permanenta si debite in general reduse dar foarte variabile pe parcursul anului.

Afluentii lor sunt semipermanenti sau temporari. Apele freatice din zona colinara nordica sunt discontinue, in timp ce stratele acvifere sunt mai bogate si cu mai mare continuitate in aria platourilor suspendate central.

Straturile acvifere sunt mai bogate si cu mai mare continuitate.

In cazul podgoriei Severinului reteaua hidrografica este tributara Dunarii, indeosebi prin intermediul Topolnitei in depresiunea Severinului, Cosustei si Motrului in Colinele Corcovei, vai cu scurgere permanenta.

Un aport substantial revine apelor freatice, la adancimi diferite (intre 1 si 20 m) si de buna calitate.

Climatul:

este temperat continental moderat, de nuanta mediteraneana, consecinta a frecventei maselor de aer vestice si sud-vestice, fara a exclude influenta maselor de aer tropical sudic si cele est-europene in cazul podgoriei Plaiurile Drancei şi temperat moderat continental, cu vadite influente vestice (atlantice) si sud-vestice (mediterano-adriatice) in cazul podgoriei Severinului.

Existenta unor plantatii viticole pe actualul teritoriu al denumirii de origine controlată “MEHEDINŢI” este consemnată inca din cele mai vechi timpuri in diferite zapisuri, jalbe, acte de vanzare-cumparare, danii, invoieli.

Printr-un document din 8 ianuarie 1407, Mircea cel Batran (1386-1418) daruieste si intareste manastirii Cozia un obroc anual de grau si vin.

De-a lungul timpului se consemneaza ca in aceasta zona se practica viticultura. St. C. Teodorescu si M. Gheorghita (1970) consemnau ca la mijlocul secolului al XIX-lea, Orevita si Golul Drancei constituiau podgoriile cele mai mari ale Mehedintului.

In anul 1900, C.V. Munteanu si C. Roman, intr-o lucrare intitulata “Vinurile României. Studiul economic si chimic”, reliefeaza, cu ajutorul datelor analitice, ca vinurile roşii de Mehedinţi erau alcoolice, bogate in exract si cu un conţinut ridicat in substanţe minerale.

Dintr-o statistica din 3 decembrie 1832, reiese ca in judetul Mehedinţi exista o suprafata de 5341 pogoane de viţă de vie. Improprietărirea din august 1864 a stimulat extinderea plantaţiilor viticole incat, dupa grau şi porumb, vinul ocupă in judeţul Mehedinţi locul trei la export.

Cultivarea viţei de vie şi crearea vinurilor de calitate deosebită, cu caracteristici tipice pentru denumirea de origine controlată “MEHEDINŢI” este favorizată de acest ansamblu de condiții pedoclimatice.

Producţiile de struguri, prin intermediul cuplurilor, vinifera/portaltoi amplasate raţional, potrivit ,,vocaţiei’’ terenurilor, pot conduce la rezultate remarcabile in obtinerea de vinuri cu denumire de origine controlată.

Acest ansamblu de condiții pedo-climatice favorizeaza cultivarea vitei de vie si crearea vinurilor de calitate deosebită, cu caracteristici tipice pentru denumirea de origine controlată “MEHEDINŢI”.

Producţiile de struguri prin intermediul cuplurilor, vinifera/portaltoi amplasate raţional, potrivit ,,vocaţiei’’ terenurilor, pot conduce la rezultate remarcabile in obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată.

Vinurile obinute in această podgorie sunt vinuri alcoolice, corpolente, bogate in exract si cu un continut ridicat in substante minerale, fapt datorat aşezării plantatiilor pe soluri brun-roscate si cernoziomurile levigate, ambele fiind avantajate de textura mijlocie, local grosiera, sau argilolutoasa, caracteristicile fizice si chimice ale acestor soluri fiind dintre cele mai favorabile pentru cultura vitei de vie.

Solurile de fond in aria centrului Dealul Viilor din Depresiunea Severinului sunt solurile brun-roscate, normale sau slab-moderat erodate pe versanti, urmate de soluri brune sau/si soluri slab podzolite, moderat-puternic erodate pe pante si soluri aluviale pe terasele de lunca ale Topolnitei.

Majoritatea solurilor viticole sunt soluri bogate in oxizi de fier, astfel vinurile roşii obţinute au o culoare roşie strălucitoare şi sunt foarte fine, cu personalitate marcantă.

Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică, majoritatea plantaţiilor fiind situate pe pante line şi platouri. Marea cantitate de radiaţie solară, resursele heliotermice bogate şi precipitaţiile atmosferice reduse, constitue un factor important al calităţii vinurilor.

Vinurile produse aici sunt vinuri pretabile la invechire. Denumirea de origine controlată “MEHEDINŢI” nu a rămas ancorată in trecut: soiurile noi introduse, tehnologiile noi de cultură cat şi de vinificaţie au adus-o in prezent la o reputaţie remarcabilă.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. “MEHEDINŢI”

 

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “MEHEDINŢI”, cu subdenumirile “SEVERIN”,

“CORCOVA”,

“GOLUL DRINCEI”,

” VANJU MARE”

”OREVIŢA”

cuprinde următoarele localităţi (municipii, oraşe, comune şi sate), astfel:

 

I). Subdenumirea de origine “ SEVERIN”:

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu subdenumirea de origine “SEVERIN” cuprinde următoarele localităţi situate in judeţul Mehedinţi:

Municipiul Drobeta Turnu-Severin

Com. Suburbană Şimian:

satele Cerneţi, Poroina Mare, Ergheviţa;

Com. Brezniţa-Ocol:

satele Brezniţa-Ocol, Şusiţa;

Com. Izvoru Barzii:

satele Halinga, Izvoru Barzii;

Com. Malovăţ:

satele Malovăţ, Colibaşi, Lazu, Negreşti;

Com. Hinova:

satele Hinova, Bistriţa.

2. Denumirea de origine “MEHEDINŢI-SEVERIN” poate fi completată şi cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol:

DEALUL VIILOR, HALANGA, HINOVA, BREZNIŢA, ŞIMIAN, POROINA.

 

II). Subdenumirea de origine “CORCOVA”

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu subdenumirea de origine “CORCOVA” cuprinde următoarele localităţi situate in judeţul Mehedinţi:

Com. Corcova:

satele Corcova, Parvuleşti, Garbovăţu de Jos, Imoasa, Jirov;

Com. Broşteni:

satele Broşteni, Căpăţăneşti, Lupşa de Jos, Meriş.

Com. Floreşti:

sat Floreşti;

Com. Căzăneşti:

satele Căzăneşti, Severineşti, Valea Coşuştei.

2. Denumirea de origine “MEHEDINŢI-CORCOVA” poate fi completată sau nu, cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol:

PARVULEŞTI, FOIŞOR, LA OCOALE, JIROVEL.

 

III). Subdenumirea de origine “GOLUL DRINCEI”

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu subdenumirea de origine “GOLUL DRINCEI” cuprinde următoarele localităţi situate in judeţul Mehedinţi:

Com. Vlădaia:

satele Vlădaia, Almăjel, Scorila, Ştircoviţa;

Com. Punghina:

satele Drincea, Satu Nou, Punghina;

Com. Oprişor:

satele Oprişor, Prisăceaua;

Com. Bălăciţa:

satele Bălăciţa, Dobra, Gvardiniţa;

Com. Corlăţel:

satele Corlăţel, Valea Anilor.

2. Denumirea de origine “MEHEDINŢI-GOLUL DRINCEI” poate fi completată şi cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol:

VLĂDAIA, ALMĂJEL, OPRIŞOR, DEALUL GARLEANU, DEALUL GOLULUI, SCORILA, PUNGHINA, VALEA ANILOR.

 

IV). Subdenumirile de origine “VANJU MARE” şi „OREVIŢA”

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu subdenumirile de origine “VANJU MARE” şi “OREVIŢA” cuprinde următoarele localităţi situate in judeţul Mehedinţi:

Orasul Vanju Mare:

satele Oreviţa Mare, Bucura, Nicolae Bălcescu, Traian;

Com. Rogova:

satele Rogova, Poroiniţa;

Com. Poroina Mare:

satele Fantanile Negre, Poroina Mare, Şipotu;

Com. Livezile:

satele Livezile, Izvoru Aneştilor;

Com. Devesel:

satul Scăpău;

Com. Pădina:

satele Pădina Mare.

2. Denumirile de origine “MEHEDINŢI-VANJU MARE şi MEHEDINŢI-OREVIŢA” pot fi completate şi cu una dintre următoarele denumiri de plai viticol:

OREVIŢA, ROGOVA, BUCURA, SCĂPĂU, DEALUL ŢIGANULUI, FANTANILE NEGRE, STARMINA, PĂDINA.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. „MEHEDINŢI” sunt următoarele:

 

soiuri albe:

Tămaioasă Romanească, Muscat Ottonel, Sauvignon, Pinot Gris, Chardonnay, Fetească Regală, Fetească Alba, Riesling Italian, Viognier.

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Marcelan, Syrah, Novac, Negru de Drăgăşani.

 

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha)

 

Producţia maxima de struguri, in funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale, este :

 

1 Tămaioasă Romanească, Chardonnay: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.; 7.000 kg/ha C.I.B.

2 Pinot Gris, Muscat Ottonel: 10.000 kg/ha C.M.D.; 9.000 kg/ha C.T.; 6.000 kg/ha C.I.B.

3 Sauvignon, Fetească Albă, Riesling Italian:  12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.; 7.000 kg/ha C.I.B.

4 Fetească Regală, Viognier: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.

5 Merlot, Novac, Negru de Drăgăşani, Marcelan, Syrah, Fetească Neagră: 12.000 kg/ha C.M.D.;10.000 kg/ha C.T.

6 Pinot Noir, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon : 10.000 kg/ha C.M.D.; 9.000 kg/ha C.T.

 

VI. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii se pot recolta manual sau mecanizat.

Calitatea şi conţinutul in zahăr a producţiei de struguri materie primă pentru vinurile cu denumire de origine controlată “MEHEDINŢI” se constată in momentul recepţiei lor la cramă.

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine “MEHEDINŢI” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite.

Strugurii trebuie să fie introduşi cat mai urgent in procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

187 g/l pentru vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.– C.M.D.;

204 g/l pentru vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D.;

220 g/l pentru vinurile albe şi roşii dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T.;

240 g/l pentru vinurile albe şi aromate dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.–C.I.B.

 

VII. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)

 

Randamentul maxim in vin, in funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale, este :

Nr.

crt Soiurile de struguri Randamentul maxim in vin - hl/ha

 

1 Tămaioasă Romanească, Chardonnay: 86,00 hl/ha C.M.D.; 68,00 hl/ha C.T.; 42,00 hl/ha C.I.B.

2 Pinot Gris, Muscat Ottonel: 72,00 hl/ha C.M.D.; 61,00 hl/ha C.T.; 36,00 hl/ha C.I.B.

3 Sauvignon, Fetească Albă, Riesling Italian: 86,00 hl/ha C.M.D.; 68,00 hl/ha C.T.; 42,00 hl/ha C.I.B.

4 Fetească Regală, Viognier: 86,00 hl/ha C.M.D.; 68,00 hl/ha C.T.

5 Merlot, Novac, Negru de Drăgăşani, Marcelan, Syrah, Fetească Neagră: 82,00 hl/ha C.M.D.; 65,00 hl/ha C.T.

6 Pinot Noir, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon: 68,00 hl/ha C.M.D. ; 59,00 C.T.

 

VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

 

Pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată ”MEHEDINŢI”, condiţiile de cultură a viţei de vie se stabilesc de fiecare producător, in vederea obţinerii de struguri de calitate care să acumuleze cantităţile de zaharuri la recoltare, prevăzute pentru fiecare tip de vin.

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 85%.

Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza produce rii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

In plantatiile nou infiintate densitatea va fi de minim 4.132 butuci / hectar, iar in restul plantatiilor,

densitatea minim acceptata este de: 3.000 butuci/hectar.

Sistemul de cultura este neprotejat sau semiprotejat, pe tulpina cu forma de conducere recomandata Guyot pe tulpina, cordon uni sau bilateral, brate cu inlocuire periodica.

Sistemul de taiere practicat va fi lung sau mixt cu o incarcatura de rod de maxim 15 ochi/mp.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte organice sau chimice in doze moderate in functie de caracteristicile fizico-chimice ale solului(cartare agrochimica) prin pastrarea unui raport optim N:P:K cu rol important in formarea diferitelor componene ale recoltei (zaharuri, aciditate, picmenti antocianici, arome).

Fertilizarea foliară are rol complementar in completarea necesarului plantei de macroelemente şi microelemente si corectiei in caz de carente.

Irigarea este admisă numai in anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V. atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (420-620 mc/ha).

In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei.

In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată, precum şi tratamente cu metabisulfit neutralizat.

Strugurii trebuie sa aiba o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10% la D.O.C.-C.M.D. si maxim 5% la D.O.C.-C.T.

Reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă este obligatorie cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini, in caz contrar plantaţiile producatoare de struguri cu D.O.C., nu se autorizează, sau dupa caz se retrage autorizatia.

Tehnologiile de cultura aplicate la sol si planta se stabilesc de fiecare producator in vederea obtinerii de struguri de calitate care sa acumuleze cantitatile de zaharuri si alte componente(arome, antociani, aciditate etc.) la recoltare pentru obtinerea vinurilor cu D.O.C..

Producatorii vor respecta bunele practici agricole si de mediu. In plantaţiile din arealul D.O.C. „MEHEDINŢI”, producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

In acest scop ei trebuie să asigure intreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de intoarcere, protejarea mediului de poluare.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru D.O.C. „MEHEDINŢI” se incadrează in zona viticolă C II.

Vinurile produse in arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “MEHEDINŢI” trebuie să fie produse din struguri ce provin in proporţie de 100% din această arie geografică delimitată.

Aceste vinuri trebuie să prezinte tipicitate imprimată de arealul de producere şi de soiul din care provin.

Vinificarea strugurilor se va face obligatoriu in interiorul arealului delimitat pentru denumirea de origine “MEHEDINŢI”.

Transferul strugurilor şi vinificarea acestora in afara arealului este permisă numai cu acordul asociatiei de producători reprezentative din zonă.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei in vigoare.

a).Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar este permisa la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar.

Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

b) Cupajarea se poate face doar intre categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul respectiv.

c) Acidificarea şi dezacidificarea. Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat incă in fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat incă in fermentaţie se poate face doar pană la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată in acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată in acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată in acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

d) Îndulcirea vinurilor este autorizată numai in stadiul de producţie şi numai cu must concentrat rectificat, in interiorul regiunii in care este obţinut vinul in cauză. Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat numai dacă acesta provine din soiul şi din arealul in care este obţinut vinul supus indulcirii.

e) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe :

bioxid de carbon utilizat la vinul cu D.O.C. ”MEHEDINŢI” să nu depăşească 2 g/l in vinul astfel tratat.

acidul citric utilizat pentru vinul cu D.O.C. ”MEHEDINŢI” să nu depăşească 1 g/l in vinul astfel tratat.

acid metatartric utilizat pentru vin cu D.O.C. ”MEHEDINŢI” să nu depăşească 100 mg/l .

La obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată „MEHEDINŢI” este interzisă imbogăţirea.

Este interzisă mărirea tăriei alcoolice naturale in volume a mustului de struguri, a mustului parţial fermentat sau a vinului aflat in fermentare.

 

X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. „MEHEDINŢI”

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, in funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri şi alte substante (antociani, arome etc), la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă in timp cat mai scurt la crama dupa recoltare in vase adecvate (ladite de plastic, bene inox protejate, altele asemenea), pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Receptia calitativă şi cantitativă.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitand pe cat posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile in timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau făramiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională.

Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue.

Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. „MEHEDINŢI”.

In cazul lipsei preselor pneumatice se va lucra numai cu mustul ravac.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai intre mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea mustului alb este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii.

La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face inainte ca zahărul să fie complet metabolizat, cand tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decat cea proiectată.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitandu-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

Cupajarea vinurilor D.O.C. ”MEHEDINŢI”, albe din soiuri şi tipuri diferite sau cupajarea celor roşii din soiuri şi tipuri diferite este posibilă cu condiţia ca vinurile utilizate in cupaj să provină integral din teritoriul delimitat aferent denumirii de origine controlate. Nu sunt permise:

(1) cupajarea succesivă;

 (2) cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii.

Operaţiunile de depozitare, ingrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face in vase specifice, evitandu-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

Maturarea vinului se va face in decurs de 3-24 luni, in funcţie de natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această etapa tehnologica poate avea loc in vase din lemn şi este obligatorie pentru vinurile roşii cu D.O.C. „MEHEDINŢI” şi facoltativa pentru vinurile albe. In condiţiii de aplicare a procedeului de microoxigenare perioda de maturare se poate reduce la 30 zile.

Invechirea la sticlă minim 1-6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Îmbutelierea se va face in condiţii sterile, la rece.

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. “MEHEDINŢI” LA PUNEREA ÎN CONSUM

 

a) Caracteristicile analitice :

tărie alcoolică dobândită:

min. 11,00% vol. pentru vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.– C.M.D.;

min. 12,00% vol. pentru vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D.;

min. 12,00% vol. pentru vinurile albe cu rest de zahăr, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.–C.T.;

min. 13,00% vol. pentru vinurile albe seci şi roşii dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.–C.T..

min. 11,00% vol. pentru vinurile dulci dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.–C.I.B..

aciditate totală (acid tartric): min 4.00 g/l

aciditatea volatilă nu poate depăşi:

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii;

25 miliechivalenţi/litru, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.T. sau D.O.C.-C.I.B.,

dacă vinurile au fost supuse unei perioade de maturare de cel puţin doi ani.

extract sec nereducător:

minim 17,00 g/l la vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.M.D.;

minim 19,00 g/l la vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.T.;

minim 20,00 g/l la vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.M.D;

minim 22,00 g/l la vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.T.;

minim 23,00 g/l la vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.I.B.

zaharuri totale, exprimate ca glucoză si fructoză, g/l, in funcţie de tipul vinului

dioxid de sulf total, maxim :

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, ce au conţinut in zaharuri mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

microelemente:

aluminiul, maxim 8 mg/l;

arsenul, maxim 0,2 mg/l;

borul, exprimat in acid boric, maxim 80 mg/l;

bromul, maxim 1 mg/l;

cadmiul, maxim 0,01 mg/l;

cuprul, maxim 1 mg/l; fluorul,

maxim 1 mg/l;

plumbul, maxim 0,2 mg/l;

staniul, maxim 1 mg/l;

zincul, maxim 5 mg/l;

metanolul:

maxim 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze şi maxim

maxim 300 mg/l pentru vinurile roşii;

sulfaţii, exprimaţi in sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:

maxim 1,50 g/l pentru vinurile cu invechire de cel puţin 2 ani in vase, pentru vinurile

indulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul, in must sau in vin, de alcool sau distilat de vin;

maxim 2,00 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci;

maxim 2,50 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula;

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile.

Toate celelalte caracteristicile analitice trebuie să corespundă legislaţiei in vigoare.

 

b) Caracteristici organoleptice:

Vinurile trebuie să prezinte următoarele insuşiri calitative generale: limpiditate perfectă;

culoare caracteristică tipului şi varstei vinului;

insuşiri superioare de aromă (buchet la vinurile vechi)

şi gust, armonie gusto-olfactivă şi fineţe; caracteristici de tipicitate imprimate de arealul de producere şi de soi.

 

1. Fetească albă:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, galben-pai;

Miros: aromă florala, proaspătă, de miere de albine;

Gust: catifelat, fructuos, amplu, mătăsos, bine conturat.

2. Fetească regală:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, galben-pai;

Miros: fructuozitate, aromă florală, proaspătă;

Gust: vin lejer cu aciditate ridicată, gust răcoritor, fructuos.

3. Sauvignon:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, galben-pai;

Miros: aromă intensă de flori de soc, pepene galben sau flori de vita de vie;

Gust: fructuos, usor migdalat, onctuos, amplu, post gust prelungit.

4. Riesling:

Aspect: limpede;

Culoare: galben verzui;

Miros: fructuos, aromă fină, plăcută, florală şi de strugure in pargă;

Gust: aciditatea evidenta şi conţinutul mediu de extract, vioi, cu personalitate, echilibrat.

5. Chardonnay:

Aspect: limpede;

Culoare: galben pai;

Miros: aromă de vanilie, unt proaspăt (diacetil);

Gust: onctuos, rotund, armonios.

6. Viognier:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzuie strălucitoare, galben pai;

Miros: parfum specific, cu aroma discretă de fructe proaspete ;

Gust: gust racoritor, onctuos, rotund, armonios, aciditatea evidenta şi conţinutul mediu de extract

7.Pinot Gris:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-pai;

Miros: aromă deosebită fină de fructe galbene coapte, care ii accentuează tipicitatea;

Gust: moale, armonios, aciditate echilibrată.

8.Tămâioasă Românească:

Aspect: limpede;

Culoare: galbena-pai cu nuanţe de verzui pană la galben-aurie;

Miros: aroma deosebita specifică de muscat, cu nuanţe de flori de salcam, miere şi nucşoară;

Gust: fructuos, deosebit, gust de miere si nucsoara, catifelat.

9. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-auriu;

Miros: aromă deosebită şi puternică de muscat;

Gust: inconfundabil de muscat şi fructe coapte, catifelat, rotund, proaspat, de o finete deosebita.

10. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-rubiniu inchis sau purpurie inchisa, asemanatoare visinelor supracoapte, care, prin maturare şi invechire capătă o usoara tentă caramizie;

Miros: aromă de fructe de pădure, coacaze, cirese amare si condimente;

Gust: corpolent, cu un extract bogat şi cu o astringenţă destul de agresivă cand este tanar, structura taninoasa robusta, gust complex, ierbos.

11.Cabernet Franc:

Aspect: limpede;

Culoare: rosu violaceu, roşu-rubiniu inchis;

Miros: plăcut de coacaze roşii, aromă de fructe de padure;

Gust: vinul are prospeţime evidentă şi echilibru gustativ fiind lejer şi foarte prietenos, prezintă o anumită nuanţă de vegetal.

12. Merlot:

Aspect: limpede ;

Culoare: rosu rubiniu cu reflexe violacee;

Miros: cu note de fructe de pădure, prune şi cireşe amare;

Gust: structura taninoasă stabilă, plăcut, gust complex.

13. Marcelan:

Aspect: limpede ;

Culoare: roşu-rubiniu inchis;

Miros: cu note de fructe de pădure, prune şi cireşe amare;

Gust: structură taninoasă stabilă, plăcut, savuros .

14. Negru de Drăgăşani:

Aspect: limpede,

Culoare: roşu-inchis;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte, cireşe, condimente;

Gust: catifelat, aciditate bine integrată, cu post gust prelung.

15. Novac:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-granat intens;

Miros: buchet de afine, arome picante de cuişoare, piper negru ;

Gust: de afine, căpşuni, tanin bine integrat.

16. Fetească Neagră:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor;

Miros: aromă complexă, originală, cu note de scorţişoare şi prune uscate;

Gust: bine constituit, echilibrat, savuros .

17. Pinot Noir:

Aspect: limpede;

Culoare: rubiniu cu intensitate moderată, care trece uşor in roşu-caramiziu chiar şi printr-o maturare de scurtă durată;

Miros: aromă schimbătoare de cireşe, căpşuni, zmeură;

Gust: amplu rotund, moale, alcoolic rafinament şi o fineţe mai rar intalnite la vinurile roşii.

18. Syrah:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu inchis;

Miros: aroma de cireşe negre şi piper;

Gust: delicat, suplu, uşor picant, savuros, cu arome de cireşe amare, condimentat.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1. Ambalare şi prezentare:

Vinurile cu denumire de origine controlată “MEHEDINŢI” pot fi comercializate către consumatorul final doar imbuteliate, cu respectarea prezentului caiet de sarcini.

Imbutelierea vinurilor produse in arealul delimitat pentru denumirea de origine “MEHEDINŢI” se face in ambalaje de sticlă sau bag-in-box, de capacităţi cuprinse intre 0,25 – 5, 0 litri.

Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată “MEHEDINŢI”, producerea vinurilor, precum şi condiţionarea şi imbutelierea acestora se realizeză in teritoriul delimitat pentru denumirea de origine controlată “MEHEDINŢI”.

2. In sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată “MEHEDINŢI” se utilizeaza eticheta principala si contraeticheta (sau eticheta secundară).

In etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “MEHEDINŢI”  se folosesc indicatii obligatorii si indicatii facultative.

Indicaţii obligatorii:

a. Denumirea la vanzare insoţită de una din menţiunile tradiţionale

D.O.C.- C.M.D. - cules la maturitate deplină,

D.O.C.- C.T. - cules tarziu

D.O.C.- C.I.B. - cules la innobilarea boabelor,

exprimate prescurtat sau explicit;

b. Denumirea de origine controlată “MEHEDINŢI”;

c. Produs in Romania;

d. Volumul nominal;

e. Tăria alcoolică dobandită in volume;

f. Numarul lotului, care sa permita identificarea datei imbuteliereii;

g. Tipul produsului:

sec: pentru vinuri cu un continut de zahar mai mic de 4,00 g/l;

demisec: pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 4,01 si 12,00 g/l;

demidulce: pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 12,01 si 45,00 g/l;

dulce: pentru vinul cu un continut de zahar mai mare de 45,00 g/l.

h. Menţiunea „conţine sulfiţi”;

i. Numele şi adresa imbuteliatorului;

j. Numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).

Indicaţii facultative:

a) Culoarea specifică;.

b) Anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

c) Denumirea soiului/soiurilor:

In cazul in care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiul menţionat;

in cazul in care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul in cauză să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiurile menţionate; soiurile trebuie să fie menţionate in ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizandu-se caractere de aceeaşi dimensiune;

d) „Fermentat maturat in baric” sau „fermentat/maturat in prezenţa aşchiilor de lemn de stejar”

e) Menţiunea tradiţională;

f) Distincţii acordate, numai pentru lotul in cauză;

g) Mentiuni facultative privind imbutelierea la „castel”, „podgorie”, „proprietate” etc.

h) Marca de comert;

i) Denumirea plaiului pentru vinurile provenite in exclusivitate din plaiul respectiv ;

j) Subdenumirea de origine;

k) Numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

l) Menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mancăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice;

m) Codul de bare al produsului;

n) Simbolul comunitar ce indică denumirea de origine controlată;

4. Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea “conţine sulfiţi”.

Indicaţiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

 

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

 

Menţiunile tradiţionale:

C.M.D. - cules la maturitatea deplină,

C.T. - cules târziu,

C.I.B. – cules la înnobilarea boabelor,

date de conţinutul in zaharuri la recoltarea strugurilor, in conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu .D.O.C ”MEHEDINTI”.

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie in intregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D.,

D.O.C. – C.T.,

D.O.C. – C.I.B.

In cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “MEHEDINTI”,

maturate minim 6 luni in vase de stejar şi invechite in sticlă timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Rezervă

In cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “MEHEDINTI”

maturate minim un an in vase de stejar şi invechit in sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin de vinotecă.

In cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “MEHEDINTI”

introduse pe piaţă inainte de sfarşitul anului in care a fost produs,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin tânăr.

 

XIV. DECLASAREA VINURILOR CU D.O.C. „MEHEDINTI”

 

In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată “MEHEDINŢI”, dacă pierd aceste condiţii sau la cererea producătorului, ele vor fi declasate in alte categorii pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.

1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.

 

XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „MEHEDINŢI” este

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial Oltenia.

Adresa Inspectoratul Teritorial Oltenia:

Str. Calea Bucureşti, Bl. R10, Sc.1, Ap.16,

Craiova, Dolj, Cod poştal 200516,

Telefon/Fax: 0040251.542.140, Mobil 0752.100.989,

e-mail: oltenia@onvpv.ro.

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlată „MEHEDINŢI” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini si legislaţiei in vigoare, in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V..

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză, care să conţină cel puţin următorii parametri:

tăria alcoolică totală şi dobandită, exprimate in % vol. alcool;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală, exprimată in g/l acid tartric;

aciditate volatilă, exprimată in g/l acid acetic;

dioxid de sulf total, exprimată in mg/l.

b) examinarea organoleptică, ce constă in verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”MEHEDINŢI”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:

esantionare;

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de catre O.N.V.P.V. care a fost adus la cunoştinţa operatorilor şi care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant indreptăţit conform legislatiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „MEHEDINŢI”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

SÂMBUREŞTI

DOC denumire de origine controlată

CAIET DE SARCINI

25/07/2011

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I.DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată “SÂMBUREŞTI” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini şi legislaţiei în vigoare.

 

II. LEGATURA CU MEDIUL GEOGRAFIC

 

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “SÂMBUREŞTI” se datorează în mod esenţial arealului geografic, cu factorii săi naturali (clima, sol) şi umani.

Podgoria Sâmbureşti este situata în partea sudica a ţării, la 44°48" latitudine nordica şi 24°48" longitudine sudica, la 20 de km est de podgoria Drăgăşani şi deţine o poziţie privilegiată datorită aşezării sale în zona de tranziţie dintre dealurile getice şi colinele prelungi care alcătuiesc jumătatea sudică a Piemontului Cotmeana, format la sud de Carpaţii Meridionali.

Relieful Piemontului este dominat de dealuri cu înalţimi medii şi cu înclinaţie redusă, cu numeroase platouri şi văi lungi. Plantaţiile viticole sunt situate pe partea sud-estica a dealurilor Sâmbureştiului, la poalele carora curg apele paraului Cungrea Mare şi Geamăna, afluenţi ai Oltului, cu o deschidere mare spre sud avand versanţii cu poziţie sud-vestica, scăldaţi în soare şi asigurănd un oenoclimat deosebit viţei de vie.

Factorul edafic are o importanţă majora pentru cultura viţei de vie. Solurile podgoriei Sâmbureşti sunt în mare majoritate soluri lutoase, luto-argiloase şi argilo-lutoase în profunzime, aflate în diferite faze de podzolire.

Aceste soluri sunt caracterizate printr-o aprovizionare în substanţe organice şi minerale medie spre slabă, cu textura variabila (de la luto-nisipoasă la argiloasă), cu un conţinut important de fier sub forma de hidroxid coloidal care prin deshidratare a imprimat solurilor o culoare brun-roşcata sau ruginie intensă, caracteristică importantă pentru obţinerea vinurilor roşii de inalta calitate.

Factorii climatici au o influenţa puternică asupra calitaţii producţiei de struguri prin influenţa lor asupra proceselor fiziologice in cultura viţei de vie. Factorul natural caracteristic este zona colinară cu insolaţie intensă în tot timpul anului. Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică, majoritatea plantaţiilor fiind situate pe pante line şi platouri.

Date ecoclimatice: temperatura medie anuală este de 10,6 °C, resursele termice ale arealului fiind date si de bilanţul termic global cuprins între 3338,1 si 3961,9°C şi bilanţul termic util (eficace) cuprins intre 1526 şi 2439,8°C, indici deosebit de favorabili culturii de viţă de vie.

Suma precipitaţiilor anuale peste 555,2 mm, suma precipitaţiilor active 364 mm.

Vinurile rosii obţinute pe solurile feruginoase au o culoare roşu-rubiniu strălucitoare, sunt fine, cu personalitate marcantă, specifică arealului cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI”.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. „SÂMBUREŞTI”

 

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată „SÂMBUREŞTI” se întinde pe teritoriul judeţului Olt pe raza localitaţilor:

 

Com. Sâmbureşti:

satele: Sâmbureşti, Mănuleşti;

Com. Dobroteasa:

Satele: Dobroteasa, Batia, Câmpu Mare;

 

2. Denumirea de origine controlată „SÂMBUREŞTI” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

DEALU BOLINDEŢU, DEALU BOLOVANU, BATIA.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI” sunt următoarele:

 

soiuri albe:

Chardonnay, Fetească Albă, Fetească Regală, Riesling italian, Sauvignon, Pinot Gris, Sortiment alb (care provine din diferite asamblări, din soiurile albe menţionate);

 

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Syrah, Fetească Neagră, Novac, Negru de Drăgăşani, Sortiment roşu (care provine din diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate).

 

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (q/ha)

 

Soiurile de struguri, respectiv producţia maxima de struguri admisă pentru obţinerea de vinuri cu denumirea de origine controlata „SÂMBUREŞTI” se va înscrie în următoarele limite maxime, prezentate in tabelul 1:

Nr.

SOIURI ALBE:

1. Fetească Regală: CDM 10,00 t/ha;

2. Feteasca Albă: CDM 10,00 t/ha;

3. Riesling Italian: CDM 10,00 t/ha;

4. Pinot Gris: CDM 10,00 t/ha, CT 7,00 t/ha;

5. Chardonnay: CDM 9,00 t/ha, CT 7,00 t/ha;

6. Sauvignon: CDM 9,00 t/ha, CT 7,00 t/ha ;

SOIURI NEGRE:

1. Novac : CDM 10,00 t/ha, CT 9,00 t/ha;

2. Negru de Drăgăşani: CDM 10,00 t/ha, CT 9,00 CT t/ha;

3. Merlot: CDM 10,00 t/ha,  CT 9,00 t/ha;

4. Fetească Neagră: CDM  9,00 t/ha, CT 8,00 t/ha;

5. Pinot Noir: CDM 9,00 t/ha, CT 8,00 t/ha;

6. Cabernet Sauvignon: CDM 9,00 t/ha, CT 8,00 t/ha;

7. Syrah: CDM 9,00 t/ha, CT 8,00 t/ha;

 

VI. RANDAMENTUL ÎN VIN(hl/ha)

 

Indiferent de menţiunea tradiţională care va fi utilizată la etichetare, randamentul în vin va fi cel din tabelul 2:

 

SOIURI ALBE

1. Fetească Regală: CDM 65,00 hl/ha;

2. Feteasca Albă: CDM 65,00 hl/ha;

3. Riesling Italian: CDM 65,00 hl/ha;

4. Pinot Gris: CDM 65,00 hl/ha, CT 46,00 hl/ha;

5. Chardonnay: CDM 59,00 hl/ha, CT 46,00 hl/ha;

6. Sauvignon: CDM 59,00 hl/ha, CT 46,00 hl/ha;

SOIURI NEGRE

1. Novac: CDM 65,00 hl/ha, CT 59,00 hl/ha;

2. Negru de Drăgăşani: CDM 65,00 hl/ha, CT 59,00 hl/ha;

3. Merlot: CDM 65,00 hl/ha, CT 59,00 hl/ha;

4. Fetească Neagră: CDM 59,00 hl/ha, CT 52,00 hl/ha;

5. Pinot Noir: CDM 59,00 hl/ha, CT 52,00 hl/ha;

6. Cabernet Sauvignon: CDM 59,00 hl/ha, CT 52,00 hl/ha;

7. Syrah: 59,00 hl/ha, CT 52,00 hl/ha.

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii destinaţi producerii vinului, materie primă, pentru vinul cu denumire de origine „SÂMBUREŞTI”, trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite. Strugurii recoltati trebuie să fie cât mai urgent introduşi în procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

 

187 g/l la soiurile

Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling italian, Sauvignon , Chardonnay, Pinot gris, Sortiment alb, daca vor purta mentiunea D.O.C.-C.M.D.;

204g/l la soiurile

Novac, Negru de Drăgăşani, Merlot, Fetească Neagră, Pinot Noir, Cabernet Sauvignon, Syrah, Sortiment roşu, dacă vor purta menţiunea D.O.C. –C.M.D.;

220 g/l la soiurile albe, dacă vor purta menţiunea D.O.C. –C.T.

213 g/l la soiurile roşii, dacă vor purta menţiunea D.O.C. –C.T.

 

VIII. CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTATIILOR

 

Plantaţiile din care se obţin struguri destinati vinurilor cu D.O.C. “SÂMBUREŞTI” trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 85%.

Butucii impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor recolta separat de cei ai soiului de baza ce sta la producerea vinului pentru care se acordă

denumirea de origine controlată.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă. Puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10% la D.O.C.-C.M.D. si maxim 5% la D.O.C.-C.T.

densitatea plantatiei: maxim 10% goluri la hectar din numarul de plante existente la infiintare/ha

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (420-620 mc/ha).

reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă este obligatorie când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini, in caz contrar plantatiile producatoare de struguri cu D.O.C. nu se autorizează.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate sau folosirea de îngraseminte ecologice, cu respectarea bunelor practici agricole si de mediu.

Fertilizarea foliară are rol complementar, pentru corectarea carenţelor şi asigurarea necesarului de macroelemente şi microelemente plantelor de viţa de vie.

Stabilirea dozelor de îngrăşaminte se va face pe baza cartări agrochimice şi diagnozei foliare a parcelelor, ţinând cont la stabilirea dozelor de cantitatea şi calitatea recoltei , tipul de vin de obţinut.

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial în zona strugurilor, urmat de tratamente antibotritice.

În plantaţiile din arealul cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI”, producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin şi respectarea bunelor practici agricole şi de mediu.

În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere, protejarea mediului de poluare.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru D.O.C. „SÂMBUREŞTI” se încadrează în zona viticolă C I.

Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.

Strugurii provin în proporţie de 100% din această arie geografică.

Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată „SÂMBUREŞTI” are o

tărie alcoolică dobândită de min. 11,00% volume alcool la vinurile albe

si minim 12,00% volume alcool la vinurile roşii.

 

Practicile şi tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI” sunt urmatoarele:

a. desciorchinarea, zdrobirea şi presarea;

b. aerarea sau oxigenarea;

c. tratamente termice;

d. deburbarea;

e. centrifugarea şi filtrarea;

f. utilizarea anhidridei carbonice (dioxid de carbon), argonului sau azotului, individual sau in amestec, cu scopul de a realiza o protecţie antioxidativă;

g. utilizarea levurilor pentru vinificaţie;

h. utilizarea uneia dintre următoarele substanţe ca activatori pentru fermentare:

1) fosfat monoacid de amoniu sau sulfat de amoniu, in doză de maximum 0,3 g/l;

2) sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, in doză de maximum 0,2 g/l;

3) diclorhidrat de tiamină, in doza de maximum 0,6 mg/l, exprimat in tiamină;

i) utilizarea dioxidului de sulf, numit şi anhidridă sulfuroasă, şi a bisulfitului de potasiu sau

a metabisulfitului de potasiu, numit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;

j) eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice;

k) tratarea mustului alb şi a vinului alb nou, aflat incă in fermentaţie, cu cărbune pentru uz oenologic in doza de maximum 100 g/hl;

l) limpezirea cu ajutorul următoarelor substanţe de uz oenologic:

i. gelatină alimentară;

ii. proteine vegetale;

iii. clei de peşte;

iv. cazeină şi cazeinat de potasiu;

v. ovalbumină şi/sau lactalbumină;

vi. bentonită;

vii. dioxid de siliciu sub formă de gel sau de soluţie coloidală;

viii. caolin;

ix. tanin;

x. enzime şi preparate enzimatice de uz oenologic;

m) utilizarea acidului sorbic sau a sorbatului de potasiu;

n) utilizarea acidului tartric cu scopul acidifierii;

o) utilizarea, in scopul dezacidifierii, a următoarelor substanţe:

xi. tartrat neutru de potasiu;

xii. bicarbonat de potasiu;

xiii. carbonat de calciu care poate eventual conţine cantităţi mici

de sare dublă de calciu din acizii tartric L(+) şi malic L(-);

xiv. tartrat de calciu;

xv. acid tartric;

xvi. preparat omogen din acid tartric şi carbonat de calciu in proporţii echivalente şi pulverizat fin;

p) utilizarea preparatelor din membrane celulare din levuri în doze de maximum 40 g/hl;

q) utilizarea bacteriilor lactice;

r) utilizarea acidului ascorbic;

s) utilizarea lemnului de stejar, inclusiv sub formă de chipsuri.

Cupajele pentru vinuri cu D.O.C.: cupajarea vinurilor albe din soiuri şi tipuri diferite sau cupajarea vinurilor roşii din soiuri şi tipuri diferite cu condiţia ca vinurile utilizate in cupaj să provină integral din teritoriul delimitat al denumirii de origine controlată.

Nu sunt permise:

 (1) cupajarea succesivă;

(2) cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii.

Conţinutul în aciditate volatilă nu poate depăşi:

18 miliechivalenţi/litru pentru musturile de struguri parţial fermentate;

18 miliechivalenţi/litru pentru vinurile albe sau roze;

20 miliechivalenţi/litru pentru vinurile roşii;

Maxim admis pentru D.O.C. „SÂMBUREŞTI” este de 25 miliechivalenţi/litru, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.T., dacă vinurile au fost supuse unei perioade de maturare de cel puţin doi ani.

Acidificare şi dezacidificare:

(1) Acidificarea/Dezacidificarea este practica oenologică prin care se măreşte/ reduce aciditatea produselor vinicole şi nu poate avea loc decât în intreprinderea de vinificare şi în zona viticolă în care au fost recoltaţi strugurii.

(2) Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou in fermentaţie şi vinul pot face obiectul dezacidificării parţiale in zona viticolă „SÂMBUREŞTI” aparţinând zonei viticole CI;

(3) Acidificarea produselor menţionate la alin. (2), cu excepţia vinului, se poate face doar pană la limita maximă de 1,50 g/l acid tartric sau 20 miliechivalenţi/l.

(4) Acidificarea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 2,50 g/l acid tartric sau 33,3 miliechivalenţi/l.

(5) Dezacidificarea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric sau 13,3 miliechivalenţi/l.

(6) Acidificarea şi imbogăţirea, precum şi acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

(7) Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi în documentele de transport în baza cărora circulă produsele astfel tratate.

(8) Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie în arealul delimitat pentru D.O.C. „SÂMBUREŞTI” şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri, imediat, precedentă acestei date.

Îndulcirea unui vin cu denumire de origine controlată „SÂMBUREŞTI” se va face în condiţiile legii.

Limite pentru utilizarea anumitor substanţe :

bioxid de carbon utilizat pentru vin cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI” să nu depăşească 2 g/l în vinul astfel tratat;

o acidul citric utilizat pentru vin cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI” să nu depăşească 1 g/l în vinul astfel tratat;

o acid metatartric utilizat pentru vin cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI” să nu depăşească 100 mg/l.

 

X.TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. „SÂMBUREŞTI”

 

1. Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică pentru tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri si alte substante (colorante, arome etc) la recoltare, determinate prin urmărirea mersului coacerii.

2. Transportul strugurilor trebuie să se facă în timp cât mai scurt la crama dupa recoltare în vase adecvate (ladite de plastic, bene inox protejate, etc), pentru a evita scurgerea mustului ravac.

3. Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor. Zdrobitul strugurilor trebuie să permita eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

4. Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională.

Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

5. Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI”.

6. Sulfitarea se va aplica asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

7. Asamblarea se face numai între mustul ravac şi mustul obtinut la presarea I.

8. Limpezirea mustului alb este obligatorie, necesară şi recomandată.

9. Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

10. Adaos de activatori de fermentatie.

11. Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii care trebuie sa se incadreze între 14°C-18°C, functie de soi la vinurile albe.

La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea preconizata.

12. Fermentarea malolactică este obligatorie la vinurile roşii.

13. Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face in vase specifice, evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

14. Maturarea vinului se va face în funcţie de natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare:

a. vinuri albe cu D.O.C. : 0-2 luni;

b. vinuri rosii cu D.O.C. : minim 6 luni.

Maturarea vinurilor rosii se face in butoaie de stejar si este obligatorie pentru vinurile cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI”.

În condiţiii de aplicare a procedeului de microoxigenare perioda de maturare se poate reduce la 30 zile.

15. Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

16. Stabilizarea tartrică este obligatorie.

17. Îmbutelierea se va face în condiţii sterile, la rece, cu vinuri perfect limpezi si stabile.

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. „SÂMBUREŞTI” LA PUNEREA ÎN CONSUM

 

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:

tărie alcoolică dobândită:

minim 11,00% în volume la vinurile albe D.O.C.-C.M.D.;

minim 12,00% vol vinuri albe D.O.C. –C.T.;

minim 12,00% în volume la vinurile roşii DO.C.-C.M.D.;

minim 12,50% vol vinuri rosii D.O.C.-C.T.

aciditate totală (acid tartric): minim 3,50g/l

aciditate volatilă (acid acetic):

i) 18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

ii) 20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii;

iii) 25 miliechivalenti pe litru, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale, în conformitate cu prevederile de la cap. IX, b) din prezentul Caiet de sarcini;

extract sec nereducător:

minim 17,00 g/l: D.O.C.-C.M.D. la vinurile albe şi roze,

minim 18,00 g/l: D.O.C.-C.T. la vinurile albe şi roze,

minim 22,00 g/l: D.O.C.-C.M.D. la vinurile roşii,

minim 23,00 g/l: D.O.C.-C.T. la vinurile roşii,

dioxid de sulf total, maxim acceptat:

i) 150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

ii) 200 mg/l pentru vinuri albe, roze seci si rosii demiseci;

iii) 260 mg/l pentru albe si rose demiseci;

iv) 280mg/l pentru albe roze si rosii demidulci;

v) 300mg/l pentru vinuri rosii, albe şi rosii, care conţin zahar rezidual (mai mult de 45g/l zaharuri reducatoare);

Cantităţi prea mari de dioxid de sulf liber, în vinurile roşii, împiedică fermentaţia malolactică. Vinurile cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI” au nevoie de o fermentaţie malolactică îndestulătoare care sa puna în evidenţă potenţialul productiv al plantaţiilor cat şi propietaţile terroirs ale zonei.

microelemente: arsen-0,2mg/l, cadmiu-0,01mg/l, cupru-1,0mg/l, plumb-0,2mg/l, sodiul excedentar-60mg/l, zinc-5,0mg/l, bor-80mg/l exprimat in acid boric, brom- 0,1mg/l, fluor- 1,0mg/l si 3,0mg/l, metanol-250mg/l pentru vinurile albe si rose si 400mg/l pentru vinurile rosii.

sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:

i) maxim 1,5 g/l in vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru vinurile îndulcite;

ii) maxim 2 g/l pentru vinurile cu adaos de must concentrat şi in vinurile natural dulci

iii) 2,5 g/l pentru vinurile obţinute cu evoluţie sub pelicula si alte vinuri de tip oxidativ;

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii

amplasate pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15,0 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile .

 

b) Caracteristici organoleptice:

1. Fetească regală:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui pentru vinurile tinere; dupa 1-2 ani de maturare atinge nuanta paiului de grau;

Miros: delicat, tipic, aromă de flori de câmp, discretă, proaspătă;

Gust: savuros si cu un buchet usor eterat, fructuozitate specifica, bine conturata, cu o nota de vioiciune; un foarte bun echilibru intre componente, cu o aciditate uneori mai ridicata.

Este un vin lejer si armonios.

 

2.Fetească albă:

Aspect: limpede;

Culoare: galben- verzui pentru vinurile tinere si galben pai pentru vinurile maturate

Miros: aroma florala caracteristica de strugure copt si de grâu prospat cosit;

Gust: fructuos, armonios, rotund, catifelat, persistent in post-gust, prietenos prin echilibru.

 

3. Riesling Italian:

Aspect: limpede;

Culoare: galben cu irizaţii verzui, strălucitor;

Miros: aromă fină, plăcută, de strugure în pârgă;

Gust: uşor acid, vioi, fructuos, cu personalitate, echilibrat, cu post-gust plăcut.

 

4.Sauvignon:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-pai cu reflexe verzui, strălucitoare

Miros: parfum de livada inflorita, aroma suava de floare de viţă de vie si flori de soc la vinurile învechite.

Gust: fructuos, de cirese galbene, gutui coapte si citrice mediteraneene, plăcut acid, cu multă prospeţime, armonios, bine echilibrat.

 

5. Chardonnay:

Aspect: limpede;

Culoare: galben aurie;

Miros: aromă tandra si discreta de vanilie, de livada inflorita inobilata cu parfum de migdale , unt proaspat

Gust: moale, onctuos, placut acidulat, catifelat, amplu, armonios.

 

6.Pinot gris:

Aspect: limpede, placut;

Culoare: stralucitoare, galben-verzui cu note de auriu

Miros: aroma nobila, parfum floral deosebit de fin, care îi accentueaza tipicitatea;

Gust: fructuos, plin, viguros, cu multă prospeţime, armonios, catifelat.

 

7. Fetească neagră:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor;

Miros: aromă complexă, originală, cu note de piper verde, prin învechire aduce a coacăze negre şi prune uscate.

Gust: bine constituit, plăcut, savuros şi atractiv; prin maturare şi învechire devine şi mai armonios, mai suplu, cu un buchet evident.

 

8. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-închis, uşor agresiv, prin învechire devine roşu-cărămiziu

Miros: aroma puternica de fructe de padure (afine, zmeura) si nuante de cirese negre.

Gust: ierbos, cu tanini nepotoliti, dar cu o astringenţă bine temperata si catifelat la maturare, echilibrat. Vin structurat cu potential deosebit de invechire.

 

9. Pinot noir:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor

Miros: aromă schimbătoare de la cireşe, zmeură, căpşuni, pe măsura maturarii primeşte în portofoliu arome de stafide, fân şi piper negru;

Gust: fin, catifelat, delicat, complex .

 

10. Negru de Drăgăşani:

Aspect: limpede

Culoare: roşu-închis;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze, merişor şi mure;

Gust: catifelat, uneori acid, când există condiţii de stafidire se obţin vinuri oxidative cu aromă de cuişoare şi cu gust uşor astringent.

 

11. Novac:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-rubiniu intens, la maturitate cărămiziu;

Miros: buchet de afine, arome picante de cuişoare şi piper negru;

Gust: tanin bine integrat, deşi sălbatic, are o aciditate fină.

 

12.Merlot:

Aspect:limpede

Culoare:rosu rubiniu pana la usor caramiziu;

Miros: placut, cu note de fructe de padure, aroma de ciocolata cu iz de scortisoara, rasini de pomi fructiferi si cirese;

Gust:placut, savuros, catifelat, cu aroma de cirese amare, onctuos.

 

13.Syrah:

Aspect: limpede;

Culoare: rosu aprins pana la nuante caramizi;

Miros: aroma de cirese negre si piper;

Gust: delicat, suplu, usor picant, savuros, cu arome de cirese amare, condimentat.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1. Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată „SÂMBUREŞTI” se face, în ambalaje de sticlă sau alte materiale admise de legislaţia în vigoare pentru vinurile cu denumire de origine controlată, de capacităţi cuprinse intre 0,25-1,50 litri.

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată „SÂMBUREŞTI” este obligatorie folosirea etichetei principale si a contraetichetei (sau eticheta secundară).

2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată „SÂMBUREŞTI” se folosesc următoarele indicatii obligatorii si facultative:

Indicaţii obligatorii :

a. denumirea la vânzare: vin cu denumire de origine controlată însotita de mentiunea traditionala:

D.O.C.-C.M.D.-cules la maturitatea deplină,

D.O.C.-C.T.-cules târziu, exprimate prescurtat sau explicit;

b.Denumirea de origine controlată „SĂMBUREŞTI”;

c. Volumul nominal;

d. Mentiunea „Produs în România;

e. Tăria alcoolică dobândită în volume;

f. Numarul lotului, care sa permita identificarea datei imbuteliereii;

g. Tipul produsului:

-sec pentru vinuri cu un continut de zahar mai mic de 4,0g/l;

-demisec, pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 4,01 si 12,0g/l;

-demidulce, pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 12,01 si 45,0g/l;

-dulce, pentru vinul cu un continut de zahar mai mare de 45,0g/l.

h. Mentiunea „contine sulfiti”;

i. Numele si adresa imbuteliatorului.

j. Numărul R.I.V.(Numărul din Registrul Industriilor Viticole).

Indicaţii facultative:

a) Culoarea specifica;

b) Anul de recolta, daca cel putin 85% din strugurii utilizati pentru elaborarea vinului in cauza au fost recoltati in cursul anului respectiv;

c) Numele unuia sau mai multor soiuri de vita de vie;

d) „Fermentat/ maturat in baric” sau „fermentat/maturat in prezenta aschiilor de lemn de stejar”

e). Mentiunile traditionale “Rezervă”, ”Vin de vinotecă”, ”Vin tânăr”;

f) Distinctii acordate, numai pentru lotul in cauza;

g) Mentiuni facultative privind imbutelierea la „castel”, „podgorie”, „proprietate” etc.

h) Marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată.

 

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

 

Menţiunile tradiţionale:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină,

C.T. – cules târziu,

date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. „SÂMBUREŞTI”.

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D.

sau D.O.C. – C.T.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlata „SÂMBUREŞTI”

maturate minim 6 luni în vase de stejar

şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza in etichetare mentiunea traditionala „Rezervă”.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată „SÂMBUREŞTI”

maturate minim un an în vase de stejar

şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională “Vin de vinotecă”.

In cazul vinurilor cu denumire de origine controlata ” SÂMBUREŞTI” introduse pe piață înainte de sfârșitul anului în care a fost obtinut se poate utiliza la etichetare mentiunea traditionala „Vin tânăr”.

 

XIV. DECLASAREA VINULUI CU D.O.C. „ SÂMBUREŞTI”

 

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată „SÂMBUREŞTI” sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferioare pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.

1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. în alte categorii.

 

XV. AUTORITATEA DE CONTROL SI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlată „SÂMBUREŞTI” este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa este: Inspectorat teritorial nr.4, localitate DRĂGĂŞANI, judeţ Vâlcea, str. Gib Mihăescu nr. 29, Cod postal 245700, Tel. 0040 250 812 590, e-mail: dragasani@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „SÂMBUREŞTI” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametri:

-tăria alcoolică totală şi dobândită, exprimate în % vol. alcool;

-zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

-aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric;

-aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic;

-dioxid de sulf total, exprimată în mg/l.

b) examinarea organoleptică, ce constă în verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizată de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ” SÂMBUREŞTI”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:

- eşantionare şi

- control sistematic în toate fazele de producţie.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:

- instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

- produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

 

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant îndreptăţit conform legislatiei in vigoare , poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „SÂMBUREŞTI”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

SEGARCEA

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I. DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată “SEGARCEA” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor prezentului caiet de sarcini şi prevederilor impuse de legislaţia naţională şi europeană.

 

II. LEGĂTURA CU MEDIUL GEOGRAFIC

 

Caracteristicile vinurilor produse in arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată „SEGARCEA” cat şi calitatea acestora, se datorează in mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Localizare geografica:

Centrul viticol Segarcea face parte din Regiunea viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei, fiind aşezat in Campia Romană, la 29 km sud de Craiova, la o altitudine predominantă de 145 m.

Din punct de vedere istoric, arealul viticol Segarcea aparţine provinciei istorice Oltenia, iar din punct de vedere administrativ, judeţului Dolj. Geografic, Segarcea se află pe paralela 44°10' latitudine nordică şi pe meridianul 23°72' longitudine estică. Istoricii şi specialiştii oenologi au apreciat, de-a lungul timpului, că aşezarea geografică, clima, structura, compoziţia chimică a solului şi alţi factori au creat condiţii din cele mai favorabile pentru cultura viţei de vie.

Relieful:

Segarcea este situată in partea centrală a Campiei Olteniei, pe interfluviul dintre Jiu (in est) şi Desnăţui (in vest), făcand parte din Campia Desnăţuiului.

Acest interfluviu poartă numele de

Campia Segarcei, care alături de Campia Băileştiului formează Campia Desnăţuiului.

Campia Segarcei este lipsită de relief eolian şi are in componenţă campul piemontan al Sălcuţei şi terasele Dunării, dintre care numai cinci dintre ele (in total 8) se desfăşoară şi la est de Desnaţui.

Suprafeţele acoperite cu viţă de vie ce aparţin Centrului viticol Segarcea se găsesc la extremitatea sudică a campului piemontan Sălcuţa şi pe versantul cu expoziţie dominant sudică ce face tranziţia intre terasa a III-a a Dunării şi campul inalt Sălcuţa.

Acest teritoriu se află situat intre curbele hipsometrice de 100 m si 150 m. De fapt, aici se găsesc şi cele mai inalte puncte ale arealului: Dealul Viilor cu 151,7m şi Dealul Robului cu 150,3 m.

Solul:

Pe pe teritoriul centrului viticol Segarcea se găsesc următoarele tipuri de sol: cernoziomuri cambice tipice, cernoziomuri cambice erodate şi erodisoluri (pe versanţi).

Geologia şi litologia:

Sub aspect geologic si al litologiei depozitelor de suprafaţa, Campia Olteniei este de varsta Levantina dacă ne gandim la timpul de formare al primului uscat, dar este Cuaternar dacă ne gandim la acţiunea de modelare la care a fost supus după aceea.

In ceea ce priveşte materialul litologic, acesta este alcătuit in cea mai mare parte din depozite de tip loessoid, luto-argilos de varstă Pleistocenă şi luturi nisipoase bogate in carbonaţi.

Materialul respectiv, de origine aluvială şi deluvială, a fost depus in Cuaternar, in perioada interglaciaţiunilor.

Aceste depozite acoperă pe o grosime de la caţiva centimetri la 8-15 m, depozite mai vechi levantine nisipo-lutoase, nisipoase sau nisipo-marnoase.

Există in acest areal zone cu procese deluviale accentuate. Depozitele deluviale sunt legate de deplasarea unor depozite pleistocene deja existente prin acţiunea apelor de scurgere difuză sub formă de panză rezultată din ploi şi topirea zăpezilor şi sub influenţa gravitaţiei (surupări, alunecări). Pe anumite suprafeţe, deluviile imbracă integral văile fără drenaj linear longitudinal, cu versanţi uşor de stabilizat şi utilizat in agricultură.

Climatul:

Clima este temperat-continentală cu slabe influentţe mediteraneene, consecinţă a frecvenţei maselor de aer vestice si sud-vestice, fără a exclude influenţa maselor de aer tropical sudic şi cele est-europene.

Pentru centrul viticol independent Segarcea, valoarea temperaturii medii multianuale este de 11.60C.

In ceea ce priveşte centrul viticol independent Segarcea, valoarea temperaturii medii a lunii cele mai calde este de 24,10C cu limitele de oscilaţie cuprinse intre 22,70C si 26.80C.

Pentru centrul viticol Segarcea cuantumul precipitaţiilor anuale este de 565 mm (media pe 50 ani), dintre care 281 mm pe perioada de vegetaţie.

Hidrologia şi idrografia:

Din punct de vedere hidrografic, teritoriul luat in studiu aparţine bazinului hidrografic al Dunării, racordarea la acesta făcandu-se prin intermediul Desnăţuiului, drenorul principal al zonei.

Apele meteorice ce cad pe suprafaţa campului nu drenează in exterior decat in foarte mică măsură in vecinătatea pantelor, iar restul se infiltrează in sol sau se acumulează la suprafaţă sau pe profilul de sol, in crovuri unde pot bălti un timp indelungat. In ce priveşte apele permanente de suprafaţă, ele lipsesc complet de pe raza perimetrului cercetat, iar apa freatică este interceptată la adancime mai mare de 10 m.

Ansamblu de condiții pedo-climatice favorizează cultivarea viţei de vie si crearea vinurilor de calitate deosebită, cu caracteristici tipice pentru această zonă.

Producţiile de struguri prin intermediul cuplurilor, vinifera/portaltoi amplasate raţional, potrivit ,,vocaţiei’’ terenurilor, pot conduce la rezultate remarcabile in obţinerea de vinuri cu denumire de origine controlată.

Denumirea de origine controlată “SEGARCEA” nu a rămas ancorată in trecut: soiurile noi introduse, tehnologiile noi de cultură cat şi de vinificaţie au adus-o in prezent la o reputaţie remarcabilă.

Vinurile roşii de SEGARCEA sunt alcoolice, bogate in exract si cu un conţinut ridicat in substanţe minerale, iar cele albe şi aromate sunt fine, echilibrate şi tipice zonei.

Cultivarea viţei de vie şi producerea vinului pe aceste meleaguri este menţionată scriptic incă din 1557, intr-un document prin care Pătraşcu cel Bun, tatăl lui Mihai Viteazul, dăruia ca zestre „pămanturile Segarcei fiicei sale Maria”. La aceea vreme, viile şi vinurile Segarcei erau bine cunoscute.

Centrul viticol Segarcea a fost recunoscut pentru prima dată alături de alte 27 de centre viticole ale Romaniei ca avand dreptul să se obţină vinuri cu denumire de origine controlată prin Decretul Consiliului de Miniştri din 25 mai 1929.

Durata strălucirii soarelui, temperatura mediului ambiant şi precipitaţiile atmosferice constituie trăsături esenţiale ale climatului intr-un anumit areal viticol, cu impact decisiv in desfăşurarea proceselor biologice, fiziologice şi biochimice ale viţei de vie, influenţand intr-o masură covarşitoare calitatea şi tipicitatea vinurilor produse la Segarcea.

Majoritatea solurilor viticole sunt soluri cu un conţinut ridicat in carbonat de calciu şi bogate in oxizi de fier, astfel vinurile roşii obţinute au o culoare roşie strălucitoare şi sunt foarte fine, cu personalitate marcantă.

Vinurile produse aici sunt vinuri pretabile la invechire.

Plantaţiile viticole beneficiază in general de expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică, majoritatea plantaţiilor fiind situate pe pante relativ line şi platouri. Marea cantitate de radiaţie solară, resursele heliotermice bogate şi precipitaţiile atmosferice reduse, constitue un factor important al calităţii vinurilor.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ “SEGARCEA”

 

Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “SEGARCEA” cuprinde următoarele localităţi (oraşe, comune şi sate), situate in judeţul Dolj, astfel:

Oraşul Segarcea

Com. Lipovu:

satele Lipovu, Lipovu de Sus;

Com. Cerat:

satele Cerat, Malaica;

 

Denumirea de origine controlată “SEGARCEA” poate fi completată, in funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

DEALU ROBULUI, PIETRICEAUA, GRĂDINA POPEŞTI, DEALU VIILOR, MALAICA, PLAIU VIILOR, LA CARIERĂ, LA TUFAN, DEALU LIPOVULUI.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. „SEGARCEA” sunt următoarele:

 

soiuri albe:

Tămaioasă Romanească, Tămaioasă Roză, Sauvignon, Pinot Gris, Chardonnay, Fetească Albă, Riesling Italian, Riesling de Rhin, Viognier.

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Cabernet Franc, Merlot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Marcelan, Syrah, Negru de Drăgăşani.

 

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (kg/ha)

 

Producţia maximă de struguri, in funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale, este :

 

1 Tămaioasă Romanească, Tămaioasă Roză, Chardonnay: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.; 7.000 kg/ha C.I.B.

2 Pinot Gris: 10.000 kg/ha C.M.D.; 9.000 kg/ha C.T.; 6.000 kg/ha C.I.B.

3 Sauvignon, Fetească Albă, Riesling Italian, Riesling de Rhin: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.; 7.000 kg/ha C.I.B.

4 Viognier: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.

5 Merlot, Negru de Drăgăşani, Marcelan, Syrah, Fetească Neagră: 12.000 kg/ha C.M.D.; 10.000 kg/ha C.T.

6 Pinot Noir, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon: 10.000 kg/ha C.M.D. ; 9.000 kg/ha C.T.

 

VI. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii se pot recolta manual sau mecanizat.

Calitatea şi conţinutul in zahăr a producţiei de struguri materie primă pentru vinurile cu denumire de origine controlată “SEGARCEA” se constată in momentul recepţiei lor la cramă.

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine “SEGARCEA” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite.

Strugurii trebuie să fie introduşi cat mai urgent in procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

187 g/l pentru vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.– C.M.D.;

204 g/l pentru vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.M.D.;

220 g/l pentru vinurile albe şi roşii dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C. – C.T.;

240 g/l pentru vinurile albe şi aromate dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.–C.I.B.

 

VII. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)

 

Randamentul maxim in vin, in funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale, este :

1 Tămaioasă Romanească, Tămaioasă Roză, Chardonnay: 86,00 hl/ha C.M.D.; 68,00 hl/ha C.T.; 42,00 hl/ha C.I.B.

2 Pinot Gris: 72,00 hl/ha C.M.D.; 61,00 hl/ha C.T.; 36,00 hl/ha C.I.B.

3 Sauvignon, Fetească Albă, Riesling Italian, Riesling de Rhin: 86,00 hl/ha C.M.D.; 68,00 hl/ha C.T.; 42,00 hl/ha C.I.B.

4 Viognier: 86,00 hl/ha C.M.D.; 68,00 hl/ha C.T.

5 Merlot, Negru de Drăgăşani, Marcelan, Syrah, Fetească Neagră: 82,00 hl/ha C.M.D.; 65,00 hl/ha C.T.

6 Pinot Noir, Cabernet Franc, Cabernet Sauvignon: 68,00 hl/ha C.M.D. ; 59,00 hl/ha C.T.

 

VIII. CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

 

Pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată ”SEGARCEA”, condiţiile de cultură a viţei de vie se stabilesc de fiecare producător, in vederea obţinerii de struguri de calitate care să acumuleze cantităţile de zaharuri la recoltare, prevăzute pentru fiecare tip de vin.

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 85%.

Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

In plantaiiile nou infiinţate densitatea va fi de minim 4.132 butuci / hectar, iar in restul plantaţiilor,

densitatea minim acceptată este de: 3.000 butuci/hectar.

Sistemul de cultură este neprotejat sau semiprotejat, pe tulpină cu forma de conducere recomandată Guyot pe tulpină, cordon uni sau bilateral, braţe cu inlocuire periodică.

Sistemul de tăiere practicat va fi lung sau mixt cu o incarcatura de rod de maxim 15 ochi/mp.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte organice sau chimice in doze moderate in functie de caracteristicile fizico-chimice ale solului(cartare agrochimica) prin pastrarea unui raport optim N:P:K cu rol important in formarea diferitelor componene ale recoltei (zaharuri, aciditate, picmenti antocianici, arome).

Fertilizarea foliară are rol complementar in completarea necesarului plantei de macroelemente şi microelemente si corectiei in caz de carente.

Irigarea este admisă numai in anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V. atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 100 cm scade la 50 % din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (420-620 mc/ha).

In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată, precum şi tratamente cu metabisulfit neutralizat.

Strugurii trebuie sa aiba o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10% la D.O.C.-C.M.D. si maxim 5% la D.O.C.-C.T.

Reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă este obligatorie cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini, in caz contrar plantaţiile producatoare de struguri cu D.O.C., nu se autorizează, sau dupa caz se retrage autorizatia.

Tehnologiile de cultura aplicate la sol si planta se stabilesc de fiecare producator in vederea obtinerii de struguri de calitate care sa acumuleze cantitatile de zaharuri si alte componente(arome, antociani, aciditate etc.) la recoltare pentru obtinerea vinurilor cu D.O.C..

Producatorii vor respecta bunele practici agricole si de mediu.

In plantaţiile din arealul D.O.C. „SEGARCEA”, producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

In acest scop ei trebuie să asigure intreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de intoarcere, protejarea mediului de poluare.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru D.O.C. „SEGARCEA” se incadrează in zona viticolă C II.

Vinurile produse in arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “SEGARCEA” trebuie să fie produse din struguri ce provin in proporţie de 100% din această arie geografică delimitată.

Aceste vinuri trebuie să prezinte tipicitate imprimată de arealul de producere şi de soiul din care provin.

Vinificarea strugurilor se va face obligatoriu in interiorul arealului delimitat pentru denumirea de origine “SEGARCEA”. Transferul strugurilor şi vinificarea acestora in afara arealului este permisă numai cu acordul asociatiei de producători reprezentative din zonă.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei in vigoare.

a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar este permisa la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar. Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

b) Cupajarea se poate face doar intre categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul respectiv.

c) Acidificarea şi dezacidificarea. Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat incă in fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat incă in fermentaţie se poate face doar pană la limita maximă de 1,5 g/l, exprimată in acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 2,5 g/l, exprimată in acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 1 g/l, exprimată in acid tartric, sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

d) Îndulcirea vinurilor este autorizată numai in stadiul de producţie şi numai cu must concentrat rectificat, in interiorul regiunii in care este obţinut vinul in cauză.

Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat numai dacă acesta provine din soiul şi din arealul in care este obţinut vinul supus indulcirii.

La obţinerea vinurilor cu denumire de origine controlată „SEGARCEA” este interzisă imbogăţirea.

Este interzisă mărirea tăriei alcoolice naturale in volume a mustului de struguri, a mustului parţial fermentat sau a vinului aflat in fermentare.

 

X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. „SEGARCEA”

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, in funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri şi alte substante (antociani, arome etc), la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă in timp cat mai scurt la crama dupa recoltare in vase adecvate (ladite de plastic, bene inox protejate, altele asemenea), pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Receptia calitativă şi cantitativă.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitand pe cat posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile in timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau făramiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională.

Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue.

Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. „SEGARCEA”.

In cazul lipsei preselor pneumatice se va lucra numai cu mustul ravac.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai intre mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea mustului alb este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii.

La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face inainte ca zahărul să fie complet metabolizat, cand tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decat cea proiectată.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitandu-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

Cupajarea vinurilor D.O.C. ”SEGARCEA”, albe din soiuri şi tipuri diferite sau cupajarea celor roşii din soiuri şi tipuri diferite este posibilă cu condiţia ca vinurile utilizate in cupaj să provină integral din teritoriul delimitat aferent denumirii de origine controlate.

Nu sunt permise:

(1) cupajarea succesivă;

(2) cupajarea vinurilor albe cu vinurile roşii.

Operaţiunile de depozitare, ingrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face in vase specifice, evitandu-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

Maturarea vinului se va face in decurs de 3-24 luni, in funcţie de natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

In condiţiii de aplicare a procedeului de microoxigenare perioda de maturare se poate reduce la 30 zile.

Învechirea la sticlă minim 1-6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Îmbutelierea se va face in condiţii sterile, la rece.

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. “SEGARCEA” LA PUNEREA ÎN CONSUM

 

a) Caracteristicile analitice :

tărie alcoolică dobândită:

min. 11,00% vol. pentru vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.– C.M.D.;

min. 12,00% vol. pentru vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD;

min. 12,00% vol. pentru vinurile albe cu rest de zahăr, dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC–CT;

min. 13,00% vol. pentru vinurile albe seci şi roşii dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC– CT.

min. 11,00% vol. pentru vinurile dulci dacă vor purta menţiunea tradiţională DOC–CIB.

aciditate totală (acid tartric): min 4.0 g/l

aciditatea volatilă nu poate depăşi:

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,2 g/l, pentru vinurile roşii;

25 miliechivalenţi/litru, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.T. sau D.O.C.-C.I.B., dacă vinurile au fost supuse unei perioade de maturare de cel puţin doi ani.

extract sec nereducător:

minim 17,00 g/l la vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.M.D.;

minim 19,00 g/l la vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.T.;

minim 20,00 g/l la vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.M.D;

minim 22,00 g/l la vinurile roşii, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.T.;

minim 23,00 g/l la vinurile albe şi roze, dacă vor purta menţiunea tradiţională D.O.C.-C.I.B.

zaharuri totale, exprimate ca glucoză si fructoză, g/l, in funcţie de tipul vinului

dioxid de sulf total, maxim :

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, ce au conţinut in zaharuri mai mare sau egal cu 5,00g/l;

microelemente:

aluminiul, maxim 8 mg/l;

arsenul, maxim 0,2 mg/l;

borul, exprimat in acid boric, maxim 80 mg/l;

bromul, maxim 1 mg/l;

cadmiul, maxim 0,01 mg/l;

cuprul, maxim 1 mg/l;

fluorul, maxim 1 mg/l;

plumbul, maxim 0,2 mg/l;

staniul, maxim 1 mg/l;

zincul, maxim 5 mg/l;

metanolul:

maxim 150 mg/l pentru vinurile albe şi roze şi

maxim 300 mg/l pentru vinurile roşii;

sulfaţii, exprimaţi in sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:

maxim 1,50 g/l pentru vinurile cu invechire de cel puţin 2 ani in vase, pentru vinurile indulcite şi pentru vinurile obţinute prin adaosul, in must sau in vin, de alcool sau distilat de vin;

maxim 2,00 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci;

maxim 2,50 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula;

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii

amplasate pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile.

Toate celelalte caracteristicile analitice trebuie sa corespundă legislaţiei in vigoare.

 

b) Caracteristici organoleptice:

Vinurile trebuie să prezinte următoarele insuşiri calitative generale:

limpiditate perfectă;

culoare caracteristică tipului şi varstei vinului;

insuşiri superioare de aromă (buchet la vinurile vechi),

armonie gusto-olfactivă şi fineţe; caracteristici de tipicitate imprimate de arealul de producere şi de soi.

 

1. Fetească albă:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, galben-pai la invechire;

Miros: aromă florala, proaspătă, de miere de albine;

Gust: catifelat, fructuos, vioi.

2. Sauvignon:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, galben-pai;

Miros: aroma intensă de flori de soc, flori de vita de vie, mineral;

Gust: fructuos, usor migdalat, onctuos, amplu, post gust prelungit.

3. Riesling varietal ( Riesling italian, Riesling de Rhin):

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, galben-pai;

Miros: fructuos, aromă fină, plăcută, florală şi de strugure in pargă;

Gust: aciditatea evidenta si continutul mediu de extract, catifelat, amplu, bine conturat, cu personalitate, echilibrat.

4. Chardonnay:

Aspect: limpede;

Culoare: galben pai;

Miros: aromă de vanilie, unt proaspăt;

Gust: onctuos, rotund, armonios, bine conturat.

5. Viognier:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, stralucitor, galben-pai;

Miros: parfum specific, cu aroma discreta de fructe proaspete, pepene galben;

Gust: gust racoritor, onctuos, rotund, armonios, aciditatea evidenta si continutul mediu de extract.

6.Pinot Gris:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-pai;

Miros: aroma deosebita fina de fructe galbene coapte, care ii accentueaza tipicitatea;

Gust: alcoolic, armonios, aciditate echilibrata.

7.Tămâioasă Românească:

Aspect: limpede;

Culoare: galbena-pai cu nuante de verzui pană la galben-aurie;

Miros: aroma deosebita specifică de muscat, cu noante de flori de salcam, miere si nucsoara;

Gust: fructuos, deosebit, gust de miere si nucsoara, catifelat.

8. Tămâioasă Roză:

Aspect: limpede;

Culoare: roz aprins pană la roz foiţă de ceapă;

Miros: aroma deosebita si puternica de muscat;

Gust: inconfundabil de muscat si fructe coapte, catifelat, de o finete deosebită.

9. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-rubiniu inchis sau purpurie inchisa, asemanatoare visinelor supracoapte, care, prin maturare si invechire capata o usoara tenta caramizie;

Miros: aromă de fructe de padure, coacaze, cirese amare si condimente;

Gust: astringenţă destul de agresivă cand este tanar, structură taninoasa robusta, gust complex, ierbos corpolent, cu un extract bogat.

10.Cabernet Franc :

Aspect: limpede;

Culoare: roşu violaceu, roşu-rubiniu inchis;

Miros: placut de coacaze roşii, aromă de fructe de padure;

Gust: vinul are prospetime evidentă şi echilibru gustativ mai lejer şi foarte prietenos prezintă o anumită nuanţă de vegetal.

11. Merlot :

Aspect: limpede ;

Culoare: roşu rubiniu cu reflexe violacee;

Miros: cu note de fructe de pădure, prune si cirese amare;

Gust: structura taninoasă stabilă, placut, gust complex, plin.

12. Marcelan:

Aspect: limpede ;

Culoare: roşu-rubiniu inchis;

Miros: cu note de fructe de padure, prune si ciocolată;

Gust: structură taninoasă stabilă, plăcut, savuros.

13. Negru de Drăgăşani:

Aspect: limpede,

Culoare: roşu-inchis;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte, cirese, condimente;

Gust: catifelat, aciditate bine integrată, cu post gust prelung.

14. Fetească Neagră:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor;

Miros: aromă complexă, originală, cu note de scortisoare şi prune uscate;

Gust: bine constituit, echilibrat, fructat.

15. Pinot Noir:

Aspect: limpede;

Culoare: rubiniu cu intensitate moderata, care trece usor in rosu-caramiziu chiar si printr-o maturare

de scurtă durată;

Miros: aromă schimbătoare de cireşe, căpşuni, zmeura;

Gust: amplu rotund, moale, alcoolic rafinament si o finete mai rar intalnite la vinurile rosii.

16. Syrah:

Aspect: limpede;

Culoare: rosu inchis;

Miros: aromă de cirese negre şi piper;

Gust: delicat, suplu, ciocolată, uşor picant, cu arome de cireşe amare, condimentat.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1. Ambalare şi prezentare:

Vinurile cu denumire de origine controlată “SEGARCEA” pot fi comercializate către consumatorul final doar imbuteliate, cu respectarea prezentului caiet de sarcini.

Imbutelierea vinurilor produse in arealul delimitat pentru denumirea de origine “SEGARCEA” se face in ambalaje de sticlă sau bag-in-box, de capacităţi cuprinse intre 0,25 – 5 litri.

Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

Producerea şi procesarea strugurilor pentru vinurile cu denumire de origine controlată “SEGARCEA”, producerea vinurilor, precum şi condiţionarea şi imbutelierea acestora se realizeză in teritoriul delimitat pentru denumirea de origine controlată “SEGARCEA”.

2. In sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată “SEGARCEA” se utilizeaza eticheta principala si contraeticheta (sau eticheta secundară).

In etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “SEGARCEA”  se folosesc indicaţii obligatorii şi indicaţii facultative.

Indicaţii obligatorii:

a. Denumirea la vanzare „vin cu denumire de origine controlată insoţită” de una din

menţiunile tradiţionale

D.O.C.-C.M.D. -cules la maturitate deplină,

D.O.C.-C.T. -cules tarziu şi

D.O.C.-C.I.B. -cules la innobilarea boabelor,

exprimate prescurtat sau explicit;

b. Denumirea de origine controlată “SEGARCEA”;

c. Produs in Romania;

d. Volumul nominal;

e. Tăria alcoolică dobandită in volume;

f. Numarul lotului, care sa permita identificarea datei imbuteliereii;

g. Tipul produsului:

-sec pentru vinuri cu un conţinut de zahăr mai mic de 4,00 g/l;

-demisec, pentru vinul cu un conţinut de zahăr cuprins intre 4,01 si 12,00 g/l;

-demidulce, pentru vinul cu un conţinut de zahăr cuprins intre 12,01 si 45,00 g/l;

-dulce, pentru vinul cu un conţinut de zahăr mai mare de 45,00 g/l.

h. Mentiunea „contine sulfiti”;

i. Numele si adresa imbuteliatorului;

j) Numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).

3. Indicaţii facultative:

a) Culoarea specifică;

b) Anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

c) Denumirea soiului/soiurilor:

in cazul in care se utilizează numele unui singur soi de viţă de vie sau un sinonim al acestuia, produsul să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiul menţionat;

in cazul in care se utilizează două, trei sau mai multe soiuri de vin sau sinonimele lor, produsul in cauză să fi fost obţinut in proporţie de 100% din soiurile menţionate; soiurile trebuie să fie menţionate in ordinea descrescătoare a proporţiei, utilizandu-se caractere de aceeaşi dimensiune;

d) „Fermentat maturat in baric” sau „fermentat/maturat in prezenta aşchiilor de lemn de stejar”

e) Menţiunea traditională, funcţie de metoda de obţinere;

f) Distincţii acordate, numai pentru lotul in cauză;

g) Menţiuni facultative privind imbutelierea la „castel”, „podgorie”, „proprietate” etc.

h) Marca de comerţ

i) Denumirea plaiului pentru vinurile provenite in exclusivitate din plaiul respectiv;

j) Numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

k) Menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mancăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice;

l) Codul de bare al produsului;

m) Simbolul comunitar ce indică denumirea de origine controlata;

4. Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual, pe eticheta principală. Excepţie

poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea “conţine sulfiţi”.

Indicaţiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.

 

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

 

Menţiunile tradiţionale:

C.M.D. - cules la maturitatea deplină,

C.T. - cules târziu,

C.I.B. – cules la înnobilarea boabelor,

date de conţinutul in zaharuri la recoltarea strugurilor, in conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu .D.O.C “SEGARCEA”

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie in intregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D.,

D.O.C. – C.T.,

D.O.C. – C.I.B.

In cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “SEGARCEA”,

maturate minim 6 luni in vase de stejar şi invechite in sticla timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Rezervă.

In cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “SEGARCEA”

maturate minim un an in vase de stejar şi invechit in sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin de vinotecă.

In cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “SEGARCEA”

introduse pe piaţă inainte de sfarşitul anului in care a fost produs,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin tânăr.

 

XIV. DECLASAREA VINURILOR CU D.O.C. „SEGARCEA”

 

In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată “SEGARCEA” , dacă pierd aceste condiţii sau la cererea producătorului, ele vor fi declasate in alte categorii pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V.

1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. In faza de producţie, păstrare sau invechire, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. la altă categorie, cu precizarea motivelor care stau la baza cererii.

 

XV. AUTORITATEA DE CONTROL SI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „SEGARCEA” este

Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial Oltenia.

Adresa Inspectoratul Teritorial Oltenia:

Str. Calea Bucureşti, Bl. R10, Sc.1, Ap.16, Craiova,

Dolj, Cod postal 200516,

Telefon/Fax: 0251.542.140; 0752.100.989,

 e-mail: oltenia@onvpv.ro.

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute in denumirea de origine controlată „SEGARCEA” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini si legislaţiei in vigoare, in baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V..

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză, care să

conţină cel puţin următorii parametri:

tăria alcoolică totală şi dobandită, exprimate in % vol. alcool;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală, exprimată in g/l acid tartric;

aciditate volatilă, exprimată in g/l acid acetic;

dioxid de sulf total, exprimată in mg/l.

b) examinarea organoleptică, ce constă in verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”SEGARCEA”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:

esantionare;

control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;

produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de catre O.N.V.P.V. care a fost adus la cunoştinţa operatorilor şi care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant indreptăţit conform legislatiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „SEGARCEA”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

DEALURILE OLTENIEI

I.G.

CAIET DE SARCINI

PRIVIND PRODUCEREA VINURILOR CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I. Definiţie

 

Vinul cu indicaţie geografică „Dealurile Olteniei” se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţii de viţă de vie situate in arealul consacrat acestei destinaţii, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul Caiet de sarcinii, care este intocmit potrivit prevederilor legale.

 

II. Legătura cu mediul geografic

 

Calitatea vinurilor cu indicaţie geografică “Dealurile Olteniei” este asigurată in primul rand de clima şi solul regiunii. Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivării viţei-devie.

Sub aspect meteorologic, aici există o cantitate mare de radiaţie solară, resurse heliotermice bogate iar precipitaţiile atmosferice insumează cantităţile medii cele mai reduse din ţară.

Toate condiţiile oferite de mediul natural, cu precădere cele pedologice şi heliotermice sunt deosebit de favorabile culturii viţei-de-vie şi obţinerii de vinuri cu indicaţie geografică.

Datorită apropierii de fluviu, faşia de sol cuprinsă intre Munţii Carpaţi şi Dunăre, reuşesc să imprime caracteristici unice vinurilor din arealul delimitat al indicaţiei geografice „Dealurile Olteniei”.

Plantaţiile sunt aşezate pe pante deschise, in vaste amfiteatre cu orientare sudică, estica şi vestică.

Se inregistrează o medie anuală de expunere solară de 1.550 de ore, iar temperaturile adunate zi-de-zi, din aprilie pană in septembrie, totalizează o medie de 3.340oC. Vanturile sunt calme, ploile liniştite. Solul, brun-roşcat, fertil, işi are originea in geomorfologia Piemontului Getic.

Solurile de pe terenurile de platformă sunt caracterizate prin prezenţa luvisolurilor albice, planosolurilor şi solurilor brune luvice (podzolite). Pe culmile inguste, bine drenate, in partea superioară a versanţilor şi pe terase s-au format soluri brune argiloiluviale. Pe versanţi sunt soluri brune eu-mezobazice şi regosoluri. Solurile brun-roşcate apar pe terase.

Temperatura medie anuală şi temperatura medie a celor mai călduroase luni din vara (iulie sau august) semnifică mari disponibiliţăti heliotermice, nivelul temperaturilor din lunile august şi septembrie asigurand totodată o excelentă maturare a strugurilor, capabili să acumuleze conţinuturi considerabile de zaharuri in boabe, mai ales cand aceştia se recoltează tarziu sau la stafidire.

Regimul pluviometric este moderat, el asigurand alături de insolaţia indelungata şi de temperaturile ridicate, garanţia unei bune biosinteze a antocianilor şi aromelor in pieliţa boabelor la soiurile consacrate roşii sau aromate.

Invelişul de sol din indicaţia geografică Dealurile Olteniei, situată pe solul zonal brun-ruginiu, este deosedit de variat, stratificaţiile geo-pedologice fiind dominate de solurile brun-roşcate, roşii litice, brune eumezobazice, litosoluri, regosoluri.

Vitisolurile de pe cuprinsul indicaţiei geografice Dealurle Olteniei se remarcă prin favorabilitatea lor ridicată, de realizarea in intregime a cerinţelor viţei de vie in apa şi hrană, in majoritatea anilor climatici.

Vocaţia pedoclimatică a arealului, ca expresie a pretabilitaţii terenului pentru soiurile destinate obţinerii vinurilor roşii cu indicaţie geografică este remarcabilă.

Datele statistice din anul 1899 consemnează faptul ca Oltenia detţnea in cele 5 judete ale sale (Dolj, Mehedinti, Romanati, Valcea si Gorj) 30% din suprafaţa viticolă a Romaniei, din 32 de judeţe, numai judeţele Dolj, Mehedinţi şi Romanaţi producand 34% din cantitatea totala de vin roşu.

G. N. Nicoleanu aprecia in anul 1900 că Podgoriile Severinului şi Podgoriile Drincei reprezentau centrele cele mai renumite, din intreaga ţară, pentru fineţea vinurilor roşii, excelente, pe care le produceau soiurile Pinot Noir şi Merlot.

Calitatea ireproşabilă a vinurilor roşii se datora in egală masură soiurilor cultivate şi cadrului natural, in special terenului, cu pante bine expuse.

Solul este permeabil, argilo-nisipos, iar subsolul este argilos de culoare roscată “cu mici pietricele prin el” creind condiţii excelente pentru creşterea şi rodirea viţei, iar ‘incluziunile ferimanganice” au influenţe remarcabile pentru acumularea substanţelor colorante ( Dinu, 1998).

Acest ansamblu de condiţii pedo-climatice favorizează cultivarea viţei de vie şi crearea vinurilor de calitate deosebită, cu caracteristici tipice pentru Dealurile Olteniei. Producţiile de struguri prin plantaţiile amplasate raţional, potrivit ,,vocaţiei’’ terenurilor, pot conduce la rezultate remarcabile in obţinerea de vinuri cu indicaţie geografică.

 

III. Delimitarea teritorială

Arealul delimitat pentru INDICAŢIA GEOGRAFICĂ DEALURILE OLTENIEIse incadrează in zonele viticole CI si CII .

I. ZONA VITICOLA CI

 

jud. Olt:

Com. Iancu Jianu:

satul Iancu Jianu;

Com. Oboga:

satul Oboga;

Com. Strejeşti:

satul Strejeştii de Sus, Colibaşi

Com. Carlogani

satul Carlogani;

Com. Pleşoiu

satul Schitu din Deal.

Locatitatea Piatra-Olt

Com. Bistriţa Nouă:

sat Bistriţa Nouă

 

jud. Vâlcea:

Municipiul Drăgăşani:

localităţi: Drăgăşani, Zlătărei, Zărneni, Valea Caselor; Barsanu, Capu Dealului;

Com. Suteşti:

satele Suteşti, Mitrofani, Verdea, Racu, Izvoraşu, Mazili, Boroşeşti

Com. Ştefăneşti:

satele Dobruşa, Condoieşti, Şerbănesti, Ştefăneşti;

Com. Prundeni:

satele Prundeni, Călina, Zăvideni;

Com. Lungeşti:

satele Lungeşti, Carcadieşti, Fumureni, Stăneşti – Lunca

Com. Orleşti:

satele Procopoaia, Scaioşi, Orleşti, Silea;

Com. Scundu:

satele Scundu, Avrămeşti, Blejani, Crangu

Com. Olanu - satele Olanu, Casa Veche, Cioboţi

Com. Ioneşti:

satele Fişcălia, Ioneşti

Com. Creţeni:

satele Creţeni, Mreneşti, Streminoasa, Izvoru;

Com. Guşoeni:

satele Guşoeni, Măgureni, Sparleni, Guşoianca, Burdăleşti;

Com. Amărăşti:

satele Nemoiu, Padina, Amărăşti, Palanga, Mereşeşti, Teiul

Com. Glăvile:

satele Glăvile, Olteanca, Jaroştea, Voiculeasa, Aninoasa

Com. Şuşani:

satele Şuşani, Uşurei, Stoiculeşti, Sarbi, Rameşti

Com. Mădulari:

satele Mădulari, Bănţeşti, Bălşoara, Mamu, Dimuleşti

Com. Tetoiu:

satele Tetoiu, Ţepeşti;

Com. Stăneşti:

satele Stăneşti, Linia Dealului;

Com. Fartăţeşti:

satele Fartăţeşti, Giuleşti, Dejoi, Seciu, Becşani;

Com. Măciuca:

satele Oveselu, Bocşa, Zăvoieni, Măciuceni, Botorani, Măldăreşti

Com. Valea Mare:

satele Valea Mare, Pietroasa, Delureni, Mărgineni

Com. Făureşti:

satele Budeşti

Com. Laloşu:

satele Laloşu Bălceşti Bălceşti Goruneşti

Com. Zătreni:

satele Zătreni, Lăcusteni

Com. Iancu Jianu:

satul Iancu Jianu;

Com. Oboga:

satul Oboga;

Com. Strejeşti:

satul Strejeştii de Sus, Colibaşi

Com. Carlogani:

satul Carlogani;

Com. Pleşoiu:

satul Schitu din Deal.

 

jud. Dolj:

Localitatea: Craiova:

Com. Simnicu de Jos;

Com. Şimnicu de Sus:

satele Şimnicu de Sus, Duţuleşti

Com. Coşoveni:

satele Coşoveni, Carcea;

Com. Leu:

sat Leu;

Com. Dioşti:

satele Dioşti, Ciocăneşti;

Com. Scăeşti:

sat Valea lui Pătru;

Com. Coţofenii din Dos:

sat Mihăiţa

Com. Almăj:

satele Almăj, Coţofenii din Faţă;

Com. Brădeşti:

sat Brădeşti;

Com. Melineşti:

satele Melineşti, Negoieşti, Bodăieşti;

Com. Goieşti:

sat Goieşti

Com. Secu:

sat Secu;

Com. Seaca de Pădure :

satele Seaca de Pădure, Veleni;

Com. Predeşti:

satele Predeşti, Pleşoi;

Com. Breasta:

satele Breasta, Valea Lungului;

Com. Gogoşu:

satele Gogoşu, Ştefănel;

Com. Botoşeşti Paia:

sat Botoşeşti Paia;

Com. Brabova:

sat Brabova;

Com. Greceşti:

satele Greceşti, Bărboi;

Com Cernăteşti:

sat Cernăteşti;

Com.Argetoaia:

satele Argetoaia, Baranu, Leordoasa, Piria, Malumnic, Iordăcheşti, Berbeşu

Localitatea: Segarcea

Com. Segarcea;

Com. Podari:

satele Podari, Livezi;

Com. Calopăr:

satele Calopăr, Belcinu;

Com. Drănic:

satele Drănic, Padea;

Com. Lipovu:

satele Lipovu, Lipovu de Sus;

Com. Valea Stanciului:

sat Valea Stanciului;

Com. Cerăt:

satele Cerăt, Malaica;

 

II. ZONA VITICOLA CII

 

jud. Mehedinţi:

Localitatea: Drobeta Turnu Severin

Com. Şimian:

satele Poroina, Ergheviţa, Cerneţi;

Com. Izvoru Barzii:

satele Izvoru Barzii, Halanga;

Com. Malovăţ:

satele Malovăţ, Colibaşi, Lazu, Negreşti;

Com. Brezniţa-Ocol:

satele Brezniţa-Ocol, Şuşiţa;

Com. Prunişor:

sat Prunişor;

Com. Corcova:

satele Corcova, Parvuleşti, Garbovăţu de Jos, Imoasa, Jirov;

Com. Broşteni:

satele Broşteni, Căpăţaneşti, Lupşa de Jos, Meriş;

Com. Floreşti:

sat Floreşti;

Com. Căzăneşti:

satele Căzăneşti, Severineşti, Valea Cosustei, Valea Alunului;

Com. Şişeşti:

sat Şişeşti;

Com. Ilovăţ:

sat Ilovăţ;

Com. Greci:

sat Greci

Com.Oprişor:

satele Oprişor, Prisăceaua;

Com. Punghina:

satele Punghina, Drincea, Satu Nou;

Com. Bălăciţa:

satele Bălăciţa, Dobra, Gvardiniţa;

Com. Bacleş:

sat Bacleş;

Com. Dumbrava:

sat Dumbrava de Jos;

Com. Darvari:

sat Darvari;

Com. Obarşia de Camp:

satele Obarşia de Camp, Izimşa;

Com. Cujmir:

sat Cujmir;

Com. Vanători:

sat Vanători;

Com.Vlădaia:

satele Vlădaia, Scorila, Almăjel, Ştircoviţa;

Com. Padina:

sat Padina Mare;

Com.Corlăţel:

satele Corlăţel, Valea Anilor;

Loc. Vanju Mare:

satele Vanju Mare, Nicolae Bălcescu, Oreviţa Mare, Bucura, Traian

Com. Livezile:

satele Livezile, Valea Izvorului, Izvorul Aneştilor;

Com. Rogova:

satele Rogova, Poroiniţa;

Com. Vanjuleţ:

satele Vanjuleţ, Hotărani;

Com Devesel:

sat Scapău

Com. Poroina Mare:

satele Poroina Mare, Fantanile Negre, Şipotu;

 

Jud. Dolj:

Com. Pleniţa:

sat Pleniţa;

Com. Caraula:

sat Caraula;

Com. Vartop:

sat Vartop;

Com. Izvoare:

sat Izvoare;

Com. Perişor:

sat Perişor;

Com. Giubega:

sat Giubega;

Com. Vela:

satele Vela, Gubaucea, Bucovicior;

Com. Radovan:

sat Radovan;

Com. Orodel:

satele Orodel, Cornu, Teiu

Com. Cetate:

sat Cetate

Com. Unirea:

sat Unirea

Com. Moţăţei:

satele Moţăţei, Dobridor

Com. Maglavit:

satele Maglavit, Hunia

Com. Galicea Mare:

sat Galicea Mare

Com. Afumaţi:

satele Afumaţi, Boureni

 

jud. Gorj:

Com. Scoarţa:

satele Scoarţa, Pişteştii din Deal, Bobu;

Com. Runcu:

satele Dobriţa, Baltişoara, Balta, Valea Mare;

Com. Bălăneşti:

satele Bălăneşti, Glodeni, Voiteştii din Deal;

Com. Cruşeţ:

satele Cruşeţ, Slămneşti, Văluţa, Slăvuţa;

Com. Turburea:

satele Poiana, Cocorova, Şipotu;

Com. Stoina:

satele Stoina, Ciorari, Mieluşei;

Com. Căpreni:

satele Căpreni, Dealu Spirei;

Com. Stejari:

satele Stejari, Băceşti, Dealu Leului, Piscoiu;

Com. Hurezani:

satele Hurezani, Busuioci;

 

IV. Soiurile de struguri

 

Soiuri albe:

Chardonnay, Fetească albă, Fetească regală, Pinot gris, Riesling italian, Riesling de Rhin, Sauvignon, Muscat Ottonel, Tămaioasă romanească, Tamaioasa roză, Crampoşie selecţionată, Ugni Blanc, Viognier .

Soiuri roşii/rose:

Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Negru de Drăgăşani, Novac, Pinot noir, Syrah, Burgund Mare, Băbească Neagră, Dornfelder, Sangiovese, Zinfandel, Marcelan, Touriga Nacional, Touriga Franca, Cabernet Franc.

 

V. Producţia de struguri (maxim kg/ha)

 

Denumire soiuri pentru producţia de vin cu Indicaţia Geografică „DEALURILE OLTENIEI”

Producţia de struguri (kg/ha)

 

Pinot gris, Riesling italian, Riesling de Rhin: 15.000 kg/ha;

Fetească albă, Fetească regală, Crampoşie selecţionată: 15.000 kg/ha;

Chardonnay, Sauvignon: 13.000 kg/ha;

Ugni Blanc: 15.000 kg/ha;

Viognier: 10.000 kg/ha;

Muscat Ottonel, Tămaioasă Romanească, Tamaioasa roză: 12.000 kg/ha;

Merlot, Băbească Neagră, Burgund Mare 17.000

Cabernet Sauvignon, Novac, Negru de Drăgăşani, Dornfelder, Marcelan: 15000

Sangiovese, Pinot Noir, Syrah, Zinfandel: 13.000 kg/ha;

Fetească Neagră: 12.000 kg/ha;

Touriga Nacional: 10.000 kg/ha;

Touriga Franca: 10.000 kg/ha;

Cabernet Franc: 10.000 kg/ha.

 

Cantităţile descrise ‚in tabelul de mai sus, sunt randamentele viticole maximale. In conformitate cu normele tehnice de producere şi comercializare a vinurilor cu indicaţie geografică, in anii favorabili, se admite o depăşire de maxim 10% a producţiilor maxime la hectar descrise mai sus.

 

VI. Randamentul în vin

 

Funcţie de tehnologia de vinificaţie utilizată la producerea vinului, de caracteristicile soiurilor, de potenţialul calitativ al strugurilor recoltaţi, randamentele maxime la hectar sunt:

Denumire soiuri pentru producţia de vin cu Indicaţia Geografică „DEALURILE OLTENIEI”

Randament în vin hl/ha

 

Pinot gris, Riesling italian, Riesling de Rhin: 110,00 hl/ha;

Fetească albă, Fetească regală, Crampoşie selecţionată: 110,00 hl/ha;

Chardonnay, Sauvignon: 97,00 hl/ha;

Ugni Blanc: 97,00 hl/ha;

Viognier: 65,00 hl/ha;

Muscat Ottonel, Tămaioasă Romanească, Tamaioasa roză: 87,00 hl/ha;

Merlot, Băbească Neagră, Burgund Mare: 125,00 hl/ha;

Cabernet Sauvignon, Novac, Negru de Drăgăşani, Dornfelder, Marcelan: 110,00 hl/ha;

Sangiovese, Pinot Noir, Syrah, Zinfandel: 95,00 hl/ha;

Fetească Neagră: 90,00 hl/ha;

Touriga Nacional: 65,00 hl/ha;

Touriga Franca: 65,00 hl/ha;

Cabernet Franc: 65,00 hl/ha.

 

VII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor viticole

 

densitatea plantaţiei este de minim: 3.000 plante/ha

incărcătura de rod: intre 10 şi 40 de ochi/butuc, funcţie de: densitatea plantaţiei, fertilitatea solului, resursele helio-termice şi pluviometrice şi nu in ultimul rand funcţie de destinaţia producţiei - forma de conducere: semitulpina cu cap inălţat cu unu sau două braţe, dupa caz.

irigare – acolo unde condiţiile pedo-climatice o impun, exista şi se va continua infiinţarea unor sisteme de irigare prin picătură, utilizarea acestora urmand a se face astfel incat prin această practică să nu fie afectată negativ calitatea strugurilor;

fertilizare – se va face cu produse de natură organică sau prin fertilizare chimică in limita menţinerii unui nivel optim de nutrienţi pentru plantaţia in cauză ţinandu-se cont de rezerva din sol;

 

VIII. Calitatea strugurilor la recoltare

 

Inainte de recoltare se evaluează starea fito-sanitară a plantaţiilor aflate in exploatarea directă a producătorului, gradul de coacere al strugurilor, acumularea de zaharuri şi starea de sănătate a strugurilor.

Simultan se face şi evaluarea cantităţilor estimative ce se vor recolta, stabilindu-se programul de recoltare şi de vinificatie.

Recepţia calitativă a strugurilor se finalizează la intrarea lor in centrul de vinificaţie in care se face procesarea acestora sau in locul unde se realizează transformarea strugurilor in mustuiala sau must ce vor fi transportate apoi la centrul de vinificatie, prin:

1. determinarea exactă a cantitaţii recepţionate (prin cantarire) ;

2. determinarea concentraţiei de zahăr a fiecarei incărcături;

3. evaluarea stării de sănătate a strugurilor;

4. după caz, eliminarea impurităţilor (struguri aparţinand altor soiuri, impurităţi mecanice, etc).

Funcţie de produsul vinicol ce se doreşte a fi obţinut se face procesarea fiecărui soi de struguri, sau după caz a amestecului de struguri.

Achiziţionarea de struguri de vin, mustuială sau must, după caz, de la viticultorii particulari, se va face cu respectarea legislaţiei in vigoare. Strugurii provenind din achiziţii se vor analiza calitativ fie prin evacuare plantaţiei inainte de recoltare prin delegaţi numiţi in aceast sens de catre producător, fie la momentul recepţiei la centrul de vinificaţie, respectand aceleaşi reguli ca cele folosite pentru producţia proprie de struguri.

 

IX. Tehnologia de obţinere a vinurilor

 

a) Tehnologia de vinificaţie a vinurilor roşii

Inainte de dezciorchinarea şi zdrobirea strugurilor se poate face o sulfitare a strugurilor, dozele urmand a fi stabilite dupa caz. Ulterior, fazele procesului de vinificatie rezida in: dezciorchinarea (optional) si zdrobirea strugurilor (optional) , macerarea/fermentarea pe bostina in echipamente specifice cu sau făra adaos de enzime pectolitice de extractie, termomacerare, urmata de scurgere, presare şi fermentare in recipiente pana la obtinerea produselor vinicole dorite.

Pentru obtinerea vinurilor rosii seci vinul se poate mentine pe depozitul de drojdie fara sulfitare, pana la declansarea si finalizarea fermentatiei malolactice cu sau fără adaos de preparate speciale de bacterii malolactice. Ulterior se face separarea prin pritoc, asigurand protectia cu anhidrida sulforoasa .

In cazul obtinerii vinurilor rosii cu rest de zahar, se va trage vinul de pe depozitul de drojdie, se va asigura sistarea fermentatiei alcoolice prin orice procedeu permis, obtinand astfel restul de zahar necesar pentru tipul de vin dorit. Restul fazelor de vinificatie sunt similare cu cele descrise pentru vinurile rosii seci.

 

b) Tehnologia de vinificaţie a vinurilor rosé

Se aplica aceeasi tehnologie de mai sus, cu mentiunea ca se scurteaza perioada de maceratie, in functie de intensitatea coloranta urmarita pentru produsul vinicol respectiv, iar după scurgerea mustului de pe boştină se poate aplica aceeaşi tehnologie ca la obţinerea vinurilor albe.

 

a) Tehnologia de vinificaţie a vinurilor albe

Dupa descarcarea strugurilor se poate face o sulfitare a strugurilor, dozele urmand a fi stabilite dupa caz.

Ulterior, fazele procesului de vinificatie rezida in: dezciorchinarea si zdrobirea strugurilor, scurgerea şi presarea mustuielii, urmata de deburbarea si stocarea acestora in recipientii de fermentare.

La vinurile albe seci se poate mentine vinul in contact cu depozitul de drojdie pentru a se realiza autoliza drojdiilor, urmata de efectuarea pritocului si de administrarea de anhidrida sulfuroasa in vederea realizarii protectiei vinului.

La vinurile albe cu rest de zahar se va trage vinul de pe depozitul de drojdie, se va asigura sistarea fermentatiei alcoolice prin orice procedeu admis, obtinand astfel restul de zahar necesar pentru tipul de vin dorit.

Ulterior, atat pentru vinurile seci cat si pentru cele cu rest de zahar, se efectueaza dupa caz, clarificarea vinurilor rezultate si separarea acestora de depozitul astfel format.

Pentru obtinerea vinurilor aromate si semiaromate se face maceratie pe bostina, cu adaos de enzime pectolitice pentru extragerea aromelor.

Pentru toate categoriile de produse vinicole cu indicatia geografica “Dealurile Olteniei”, se are in vedere monitorizarea urmatorilor parametri:

respectarea coroborata a prevederilor legale in vigoare cu privire la limitele parametrilor fizico-chimici ai produselor vinicole;

temperatura de fermentatie;

bunul mers al fermentatiei alcoolice si dupa caz al fermentatiei malolactice;

igiena utilajelor si a spatiilor de depozitare precum si a centrelor de vinificatie;

Depozitarea produselor vinicole este permisa in orice tip de recipient care intruneste conditiile de igiena si siguranta alimentara.

Este admisa maturarea produselor vinicole in recipienti din lemn de stejar (budane, butoaie, barique-uri), precum si administrarea de chips-uri de stejar in vederea extragerii de tanini.

Tratamentele, corectiile de compozitie ale musturilor si vinurilor, precum si restul practicilor se fac cu respectarea prevederilor legale in vigoare, iar acolo unde legea nu distinge se fac prin tehnici si metode traditionale fara ca prin aceasta sa se aduca atingere prevederilor legale.

 

X. Practicile oenologice admise

 

Practicile si tratamentele oenologice se efectueaza in conformitate cu legislatia in vigoare.

 

XI. Caracteristicile analitice şi organoleptice ale vinurilor la punerea lor în consum

 

a).Caracteristici analitice trebuie sa corespunda legislatiei in vigoare.

tărie alcoolică dobandită de: minim 10,00% vol.

aciditate totală (acid tartric): minim 4,00 g/l

aciditate volatilă (acid acetic):

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii;

25 miliechivalenti pe litru, in funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale

extract sec nereducător:

minim 17,00 g/l, pentru vinurile albe si roze

minim 19,00 g/l, pentru vinurile rosii

dioxid de sulf total, maxim :

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut in zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l.

 

b) Caracteristici organoleptice

 

Examinarea vizuala:

după caz, se pot urmari următoarele elelmente: limpiditatea, fluiditatea, meniscul, culoarea, defectele

Aprecierea olfactivă directă şi retronazală:

după caz, se pot urmari următoarele elemente: aromă, buchet, intensitate, persistenţaă, defecte de miros;

Senzaţia gustativă:

după caz, se pot urmari următoarele elemente:intensitate, persistenţă, savoare, astringenţă, catifelare, corpolenţă, extractivitate, onctuozitate, defecte

 

1. Chardonnay:

Aspect: limpede cu luciu

Culoare: de la incolor – verzui la galben pai

Miros: de la fructe exotice şi note minerale la vanilie şi unt

Gust: plăcut, echilibrat, destul de corpolent

2. Fetească albă:

Aspect: limpede cu luciu

Culoare: de la incolor – verzui la galben verzui

Miros: de la floral şi fructe exotice la vanilie şi mineral

Gust: plăcut, echilibrat,

3. Fetească regală:

Aspect: limpede cu luciu

Culoare: de la incolor – verzui la galben verzui

Miros: de la floral şi fructe exotice la vanilie şi mineral

Gust: plăcut, echilibrat

4. Pinot Gris:

Aspect: limpede cu luciu

Culoare: de la incolor – verzui la galben verzui

Miros: de la floral şi fructe exotice la mineral

Gust: plăcut, echilibrat

5. Riesling varietal:

Aspect: limpede cu luciu

Culoare: de la incolor – verzui la galben verzui

Miros: de la mineral la floral şi fructe exotice

Gust: plăcut, echilibrat

6. Sauvignon:

Aspect: limpede cu luciu

Culoare: de la incolor – verzui la galben verzui

Miros: de la floral şi fructe exotice la vanilie şi mineral

Gust: plăcut, echilibrat

7. Muscat Ottonel :

Aspect: limpede

Culoare: de la uşor gălbui pană la galben auriu

Miros: floral şi fructe exotice

Gust: plăcut, echilibrat

8. Viognier:

Aspect: limpede

Culoare: alb-gălbuie, cu nuanţe verzui

Miros: parfum specific, cu aromă discreta de fructe exotice

Gust: vin lejer cu aciditate medie, gust vioi si răcoritor

10. Tămâioasă Românească:

Aspect: limpede

Culoare: de la uşor gălbui pană la galben auriu

Miros: floral şi fructe exotice

Gust: plăcut, echilibrat

11. Crâmpoşie selecţionată:

Aspect: limpede

Culoare: alb-gălbuie, cu nuanţe verzui

Miros: parfum specific, cu aromă discreta de fructe proaspete

Gust: vin lejer cu aciditate ridicată, gust racoritor,

12.Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens

Miros: de la fructe roşii la vegetal cu note de vanilie şi ciocolată

Gust: puternic, corpolent

13. Marcelan :

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens

Miros: de la fructe roşii la vegetal cu note de vanilie şi ciocolată

Gust: plăcut, rotund, echilibrat

14. Fetească Neagră:

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens

Miros: de la fructe roşii la prune uscate cu note de vanilie şi ciocolată

Gust: fin, echilibrat

15. Merlot:

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens

Miros: de la fructe roşii la prune uscate cu note de vanilie şi ciocolată

Gust: plăcut, rotund, echilibrat

16. Negru de Drăgăşani:

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens

Miros: de la fructe roşii pană la note de vanilie şi ciocolată

Gust: plăcut, rotund, echilibrat

17. Novac:

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens

Miros: de la fructe roşii pană la note de vanilie şi ciocolată

Gust: plăcut, rotund, echilibrat

18. Pinot Noir:

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu pal la roşu rubiniu intens

Miros: de la flora şi fructe roşii pană la note de vanilie şi ciocolată

Gust: fin, plăcut, rotund, echilibrat

19. Syrah:

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens

Miros: de la fructe roşii şi condimente pană la note de vanilie şi ciocolată

Gust: plăcut, rotund, echilibrat

20. Burgund Mare:

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens

Miros: de la fructe roşii pană la note de vanilie şi ciocolată

Gust: plăcut, rotund, echilibrat

21. Băbească Neagră:

Aspect: limpede

Culoare: roşu rubiniu

Miros: de la fructe roşii pană la note de vanilie şi ciocolată

Gust: plăcut, rotund, echilibrat

22. Sangiovese:

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens

Miros: de la fructe roşii pană la note de vanilie şi ciocolată

Gust: plăcut, rotund, echilibrat

23. Dornfelder:

Aspect: limpede

Culoare: roşu intens

Miros: de la fructe roşii pană la note de vanilie şi ciocolată

Gust: plăcut, rotund, echilibrat

24. Zinfandel:

Aspect: limpede

Culoare: roău de la rubiniu pal la roşu rubiniu intens

Miros: de la flora şi fructe roşii pană la note de vanilie şi ciocolată

Gust: : fin, plăcut, rotund, echilibrat

25. Touriga Nacional:

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens

Miros: arome intense de fructe de pădure

Gust: puternic, taninos si bine structurat

26. Touriga Franca:

Aspect: limpede

Culoare: roşu de la rubiniu la roşu intens

Miros: arome intense de fructe de pădure

Gust: relativ taninos, fără a avea un corp deosebit.

 

XII. Condiţiile de comercializare

 

Procesarea strugurilor, conditionarea şi îmbutelierea vinurilor.

Condiţionarea şi imbutelierea vinurilor cu Indicaţia Geografica „ Dealurile Olteniei”, se poate face in unităţile din arealul delimitat al Indicaţiei Geografice sau in cele din arealul invecinat, in unităţile existente in aceeaşi unitate administrativă teritorială sau in cele existente in unităţile administrative teritoriale din vecinătatea acesteia.

Este admisă condiţionarea şi imbutelierea vinurilor dincolo de vecinătatea ariei delimitate. In situaţiile astfel enumerate, producătorul trebuie să transmită catre O.N.V.P.V.( in cazul in care nu este constituită o asociaţie reprezentativă in areal) o notificare in acest sens.

Produsele vinicole ce poartă indicaţia geografică “ DEALURILE OLTENIEI” trebuie să respecte urmatoarele condiţii:

1. Vinurile cu indicaţie geografică “Dealurile Olteniei” pot fi comercializate numai imbuteliate, in orice recipient utilizat in acest scop si admis de legislatia in vigoare. Capacitea nominală a acestor recipiente este de maxim 60 de litri.

Inchiderea acestora se face cu materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.

In sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu indicaţie geografică “Dealurile Olteniei” este obligatorie folosirea etichetei principale. Folosirea contraetichetei este opţională.

2. Etichetarea vinurilor cu indicatie geografica “Dealurile Olteniei” se va face conform legislatiei in vigoare.

 

XIII. Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică şi certificarea lor

 

Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică “Dealurile Olteniei” este realizată de către Comisia de examinare constituită la nivelul indicaţiei geografice; această Comisie este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor care evaluează următoarele criterii de calitate: compoziţia fizico-chimică, calitatea organoleptică şi disciplina tehnologică.

Procedura de examinare calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică cuprinde următoarele etape:

Formularea cererii de examinare calitatativă a lotului de vin

Analiza fizico-chimică a lotului de vin;

Analiza organoleptică a lotului de vin;

Evaluarea criteriilor de calitate a vinului;

Formularea deciziei.

Vinurile care au fost certificate de către Comisiile de examinare primesc Certificatul de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu indicaţia geografică „Dealurile Olteniei”.

 

XIV. Declasarea vinului cu indicaţie geografică “Dealurile Olteniei”

 

Declasarea unui vin inseamnă interzicerea utilizării la desemnarea acestui vin a oricărei menţiuni rezervată vinurilor cu indicaţie geografică.

Procedura de declasare a vinurilor cu indicaţie geografică este deschisă la:

a) Cererea producătorului;

b) In cadrul Comisiei de examinare calitativă a vinurilor;

Agentul economic căruia i s-a declasat vinul poate face contestaţie asupra deciziei luate in termen de 15 zile, pe care o va adresa O.N.V.P.V. Pe baza rezultatelor expertizei, O.N.V.P.V. va adopta hotărarea definitivă in decurs de 15 zile de la inregistrarea contestaţiei. Agentul economic in cauză va inscrie in evidenţele sale decizia definitivă a O.N.V.P.V.

In faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu indicaţie geografică la alte categorii.

 

XV. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului

 

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea indicaţiei geografice “Dealurile Olteniei” este

Oficiul Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Controlul anual al vinului efectuat de către O.N.V.P.V., se realizeaza prin:

a) examinarea analitică a vinurilor, care consta in verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobandită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., se realizeaza prin eşantionare şi control sistematic in toate fazele de producţie.

In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini

produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru indicaţia geografică “Dealurile Olteniei”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.