ADAMCLISI D.O.C.
BABADAG D.O.C.
MURFATLAR D.O.C.
MURFATLAR LICOROS D.O.C.
SARICA NICULIŢEL D.O.C.
COLINELE DOBROGEI I.G.
VIGNETI ADAMCLISI
ADAMCLISI
DOC-denumire de origine controlată
CAIET DE SARCINI
01/09/2010
(fonte O.N.V.P.V.)
I. DEFINIŢIE
1. Denumirea de origine controlată „ADAMCLISI” se atribuie produselor vitivinicole obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
II. LEGATURA CU MEDIUL GEOGRAFIC
Scurt istoric
Încă din cele mai străvechi timpuri, sec VII-VI Î.H. , pe litoralul Pontului Euxin au apărut mari colonii greceşti, printre care şi Calatis – Mangalia de astăzi. În această zonă s-au înregistrat numeroase mărturii istorice care atestă că în această regiune a ţării vinul era o marfă frecvent utilizată în schimburile comerciale.
În epoca romană, viticultura a cunoscut o perioadă de înflorire, în care soiuri şi tehnologii noi au sporit producţia de “grâu şi struguri” a acestei regiuni.
Menţiuni referitoare la prezenţa activităţilor viti-vinicole din această zonă a ţării se regăsesc şi în opera lui Publius Ovidius Naso (43 Î.H – 17 D.H.).
Centrele viticole ce intră în componenţa teritoriului delimitat DOC Adamclisi sunt amplasate în sudul podgoriei Murfatlar.
Istoria cultivării viţei de vie la Adamclisi se pierde în negura vremurilor demult apuse.
Dovada o reprezintă prezenţa în fiecare gospodărie a viţei de vie.
O formă sistematică de cultivare a viţei de vie în aceste locuri a debutat în anii 1970 când aici au fost executate ample lucrări de amenajare a terenurilor în terase care apoi au fost plantate cu viţă de vie în anul 1980 de către cercetătorii Staţiunii Vitivinicole Murfatlar, înfiinţându-se ulterior I.A.S. Adamclisi care deţinea peste 700 ha de vie.
Poziţia geografică
Teritoriul delimitat al Denumirii de Origine Adamclisi este cel situat între limita sudică a podgoriei Murfatlar şi graniţa României cu Bulgaria.
Pe o distanţa vest-est de cca 30 km. Geografic acest centru viticol este situat la intersecţia paralelei 44 N şi a meridianului 28 E.
Scurtă caracterizare a condiţiilor pedo-climatice
- Substratul litologic: platforma sud-dobrogeană este constituită din calcare şi gresii calcaroase mezozoice (jurasice şi cretacice) urmate de cele terţiare (badeniene şi sarmatiene) acoperite de o pătură de leoss cu grosimi ce ajung până la 30- 40 metri.
- Relieful : este cel specific Podişului Dobrogei de sud şi se impune prin aspectul său tabular-structural, larg ondulat la altitudini de cca 100 de metri.
- Regimul hidrografic: podgoria se află într-o zonă deficitară. Reţeaua apelor de suprafaţă este rară, cu debite şi scurgere semipermanentă datorită alimentării sărace din precipitaţii şi din subteran, infiltraţiei rapide în substratul litologic permeabil şi a evapotranspiraţiei puternice. Apele freatice sunt discontinui cantitativ.
- Climatul : este de tip continental, cu veri călduroase şi secetoase, ierni moderate, primăveri şi toamne târzii, astfel aici întâlnim cea mai lungă perioadă de vegetaţie din 1 ţară.
Temperatura medie anuală este printre cele mai ridicate din ţară.
Ce trebuie reţinut este că în această regiune, plantaţiile de viţă de vie, beneficiază de o ofertă heliotermică de excepţie.
O particularitate deosebita a conditiilor climatice est evidentiata de inregistrarile meteorlogice ( in Romania se fac inregistrari meteo incepind cu anul 1880) care arata, la Adamclisi,o medie de 300 de zile/an, ca zile insorite.
- Solurile: sunt reprezentate prin molisoluri de stepă, respectiv soluri bălane şi cernoziomuri ce acoperă aproape în întregime platourile întinse şi versanţii slab-moderat înclinaţi.
Au în comun textura mijlocie, care asigură un bun drenaj vertical, în care se constată prezenţa carbonaţilor de la suprafaţă sau de la mică adâncime, ceea ce contribuie la nutriţia plantaţiilor de viţă de vie cu ioni de calciu şi la menţinerea unei structuri glomerulare, bogată în componente bazice, ce condiţionează o reacţie slab-moderat
alcalină, conţinut mijlociu de humus saturat şi buna aprovizionare cu elemente nutritive de primă necesitate (N, P, K) şi o intensă activitate biologică, ce le asigură o ridicată fertili tate potenţială şi favorabilitate pentru cultura viţei de vie. Chiar şi solurile intrazonale, între care rendzinele şi regosolurile sunt bine valorificate de cultura de viţă de vie.
Climatul si solurile descrise mai inainte dau vinurilor produse in arealul Adamclisi o tipicitate proprie, apreciata foarte mult de consumator.
Favorabilitatea pentru vinuri de calitate a Centrului Viticol Adamclisi este detaliata in Memoriul elaborat de Statiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultura si Vinificatie Murfatlar anexat acestui caiet de sarcini.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU DOC „ADAMCLISI”
Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată „ADAMCLISI”cuprinde următoarele localităţi situate în
judeţul CONSTANŢA:
Comuna ADAMCLISI:
satul ADAMCLISI;
satul ABRUD;
satul HAŢEG;
satul URLUIA;
satul ZORILE.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
1.Vinuri albe:
Chardonnay, Sauvignon, sortiment alb;
2. Vinuri roşii/roze liniştite:
Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Sirah, sortiment roşu, sortiment rose.
Prin asamblarea diferitelor vinuri obţinute din soiurile de struguri enumerate, se realizează vinurile sortiment.
Pentru plantarea soiurilor noi – soiuri nobile de vin ce nu au mai existat în cultură în acest areal, se vor aplica prevederile legale în vigoare.
V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (q/ha)
Denumire soiuri pentru producţia de vinuri ce poartă denumirea de origine „ ADAMCLISI”
Producţia de struguri
(Randament viticol maxim) (q/ha)
CMD CT CIB:
Chardonnay, Sauvignon: 70,00 q/ha (CMD), 60,00 q/ha (CT), 50,00 q/ha (CIB);
Sirah: 70,00 q/ha (CMD), 60,00 q/ha (CT);
Cabernet Sauvignon, Fetească Neagră, Pinot Noir: 70,00 q/ha (CMD), 60,00 q/ha (CT), 50,00 q/ha (CIB).
VI. RANDAMENTUL ÎN VIN
Funcţie de tehnologia de vinificaţie utilizată la obţinerea vinurilor, de caracteristicile soiurilor, de potenţialul calitativ al strugurilor recoltaţi şi de natura produsului vinicol ce se doreşte a fi realizat (vin liniştit, vin liniştit aromat, vin din struguri deshidrataţi, vin obţinut din struguri copţi în exces, etc), funcţie de tipurile de produs vinicol ce se doreşte a fi obţinut şi alte elemente relevante, randamentele maxime în vin sunt:
Maxim – 70 % - în hectolitri - pentru soiurile albe,
Maxim – 68 % - în hectolitri - pentru soiurile roşii şi roze,
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Struguri destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine „ADAMCLISI” trebuie să fie sănătoşi, cu boabe nezdrobite.
Este necesar să fie introduşi cât mai urgent în procesul de fabricaţie. Vinul obţinut cu DOC ADAMCLISI trebuie să aibă o tărie alcoolică dobândită de minim
11,50% volume alcool .
Acesta poate fi încadrat în funcţie de maturitatea strugurilor la cules şi caracteristicile lor calitative şi de compoziţie în următoarele categorii:
pentru vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Maturitate Deplină – prescurtat:
D.O.C. – C.M.D., culesul se va face numai cind strugurii vor avea un conţinut în
zaharuri de minim 196 g/l;
pentru vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules Târziu – prescurtat:
D.O.C. – C.T., culesul se va face numai cind strugurii vor avea un conţinut în
zaharuri de minim 220 g/l;
- pentru vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Înobilarea Boabelor – prescurtat:
D.O.C. – C.I.B., culesul se va face cind strugurii vor avea un conţinut în
zaharuri de minim 240g/l.
VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR
Plantaţiile din care se obţin vinurile DOC trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%. Butucii impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis Vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.
Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
Condiţii ce trebuiesc respectate:
a) Plantaţiile viticole vor fi înfiinţate doar cu material biologic „certificat”;
b) densitatea plantaţiei trebuie mentinuta conform proiectului aprobat la plantare, procentul de vite moarte neputând depăşi valoarea de 20 % ;
c) suprafaţa de nutriţie pentru o plantă este de maxim 2,5 mp;
d) distanţa între rânduri nu poate fi mai mare de 2,5 m;
e) distanţa între plante pe rând poate fi cuprinsă între 0,8-1,2 m, excepţie făcând culturile pe terase unde distanţele vor fi între 0,8-1,0 m;
f) puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;
g) o stare bună de sănătate – proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%;
h) irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu aprobarea ONVPV, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA (intervalul umidităţii active) prin folosirea unor norme moderate de udare (400 – 600 mc / ha);
i) fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, sau cu îngrăşăminte chimice certificate şi aprobate prin reglementările Comunităţii Europene şi legislaţia naţională.
j) încarcătura de rod (numărul maxim de ochi viabili pe butuc) se va stabili pentru fiecare soi în parte în urma analizei de viabilitate şi fertilitate astfel încât producţia de struguri să nu depăşească cantităţile prevăzute un tabelul de la capitolul V. În cazul în care se constată că producţia de struguri realizată depăşeşte limita maxim admisă în acest
caiet de sarcini se va proceda la normarea încărcăturii (producţiei) în cursul perioadei de vegetaţie dar nu mai târziu de 30 august (cules in verde ).
k) combaterea bolilor, dăunătorilor şi a buruienilor din cultură se va face doar curativ cu substanţe şi doze atent selecţionate.
În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.
IX. PRACTICILE OENOLOGICE
Arealul delimitat pentru DOC „ADAMCLISI” se încadrează în zona viticolă C II ( conform incadrarii in zonele viticole ale UE ).
Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone. Strugurii provin în proporţie de 100% din această arie geografică.
Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată „ADAMCLISI” are o tărie alcoolică dobândită de minim 11,5 % vol, în funcţie de calitatea strugurilor la recoltare, dată de conţinutul în zahăr.
Aceste practici sunt:
folosirea mustului concentrat de struguri,
folosirea mustului concentrat de struguri rectificat,
centrifugarea şi filtrarea cu / fără filtre inerte având porii de maxim 0,2 micrometri;
tratamentele termice nu vor depăşi temperatura de 65 0C,
acidifierea şi dezacidifierea vinurilor; acesta practica poate fi efectuata pe tot parcursul anului.
electrodializă pentru stabilizarea tartrica.
Este interzisă utilizarea următoarelor procedee de vinificare:
aplicarea tratamentului termic al mustuielii în producerea vinurilor roşii;
concentrarea prin răcire;
dezalcoolizarea;
eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice
folosirea de schimbători cationici.
Substanţele stabilite pentru a fi folosite in realizarea practicilor oenologice sint cele cuprinse in legislatia in vigoare.
Toate practicile oenologice vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători îmbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi documentele de transport în baza cărora circulă produsele astfel prelucrate, conform legislatiei in vigoare.
X. TEHNOLOGIA DE OBTINERE A VINURILOR CU DOC ADAMCLISI
Tehnologia pentru producerea vinurilor cu denumire de origine controlată „ADAMCLISI” cuprinde următoarele etape :
a. sortarea manuală a strugurilor concomitent cu lucrarea de recoltat;
b. desciorchinarea strugurilor;
c. tratarea strugurilor / mustuielii / mustului cu antioxidanţi;
d. corectarea acidităţii;
e. tratamente enzimatice;
f. macerarea - fermentarea pe boştină la soiurile roşii, aromate sau semiaromate;
g. scurgerea statică sau dinamică a mustului;
h. presarea strugurilor numai cu prese discontinui; presarea cu prese continui
la vinurile roşii – se admite numai cu condiţia utilizării fracţiunii de must ravac;
i. limpezirea, deburbarea mustului;
j. însămânţarea musturilor cu drojdii sau levuri selecţionate;
k. folosirea de stimulenţi ai fermentaţiei alcoolice;
l. controlul temperaturii mustului în timpul fermentării (25-30 0C);
m. prelucrarea sub atmosfera inertă a musturilor şi vinurilor;
n. la vinurile roşii macerarea-fermentarea pe boştină până la realizarea culorii dorită; realizarea fermentaţiei malo-lactice.
Maturarea la vas şi învechirea la sticle pe durata necesară desăvârşirii calitative a vinurilor.
XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE A VINURILOR DOC „ADAMCLISI” LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM
a).Caracteristicile analitice ale vinurilor:
Vinurile cu DOC „ADAMCLISI” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:
1. tăria alcoolică dobândită: minim 11,50% volume alcool;
2. aciditate totală (acid tartric): minim 4,50 g/l;
3. aciditate volatilă (acid acetic):
maxim 1,08 g/l pentru vinuri albe,
maxim 1,20 g/l pentru vinurile roşii;
4. extract sec nereducător:
minim 21 g/l pentru vinuri rosii,
minim 19 g/l pentru vinuri albe;
5. SO2 total:
maxim 150 mg/l pentru vinuri rosii,
maximum 200 mg/l pentru vinuri albe si roze.
b) Caracteristici organoleptice ale vinurilor cu DOC ADAMCLISI
Cabernet Sauvignon:
Este vinul rosu cu cema mai aleasa si solida reputatie, care exprima vigoare, virilitate si forta.
Vin cu o culoare intensa, rosu cu nuante de violaceu cind este tinar, rosu rubiniu intens cind are peste doi ani, corpolent, extractiv, plin, uneori astringent, rustic,
cu un caracter gusto-olfactiv ierbos si de fructe de padure.
Feteasca Neagra:
Este un vin bine colorat, amplu, cu o corpolenta medie, armonios, catifelat.
Feteasca Neagra este un soi autohton care are un caracter olfactiv discret dar foarte specific, ceva care sugereaza mirosul de prune uscate, iar cind vinul este mai vechi apar si usoare nuante de scortisoara.
Pinot Noir:
Vinul nu se recunoaste foarte usor, el nu are o aroma caracteristica de soi, in schimb este un vin fin, amplu, rotund, moale si cu o culoare rubinie ce nu exceleaza in intensitate.
Din punct de vedere olfactiv fructuozitatea primara include arome de cirese, visine, capsuni, care in timpul maturarii se transforma in arome de ciuperci, flori de padure, tutun si trufe.
Syrah:
Este un vin foarte asemanator cu Feteasca Neagra, corpolenta fiind medie, culoare rosie dar nu foarte intensa.
Este un vin foarte echilibrat care se poate pune in consum foarte repede de la producerea sa.
Olfactiv este caracterizat de amprenta fructelor de padure si a condimentelor.
Persitenta gustativa este lunga.
Chardonnay:
Este vinul alb care in comertul international se bucura de cea mai mare solicitare.
Vinul are o aroma caracteristica florala inconfundabila, moale, onctuos, rotund, catifelat, amplu, cu un anume caseu care induce senzatia muscatului dintr-o bucata de unt proaspat.
Vinul se comporta excelent prin invechire la sticla capatind caracteristici noi ale buchetului facindu-l pe consumator sa se gindeasca la finul cosit si la fagurele de albine:
Sauvignon:
Este un vin usor de recunoscut, facind parte din categoria vinurilor semi-aromate.
Aroma sa, desi usor discreta, este, probabil, cea mai suava din toate aromele vinurilor.
E aroma florido de vita de vie, delicata si proaspata combinata cu arome de fructe tropicale care confera multa personalitate vinului. Vinul este echilibrat, amplu, lung, mai putin corpolent decit Chardonnay, dar mult mai sprintar.
XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
1. Ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată „ADAMCLISI” se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă de 0,375 l; 0,750 l ; 1,0 litru; 1,5 litri si / sau in Bag in Box .
Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.
2. În sistemul de ambalare şi etichetare pentru vinurile cu denumire de origine controlată „ADAMCLISI” se folosesc eticheta principală şi contraeticheta cu următoarele indicaţiile obligatorii si facultative:
„indicatii obligatorii”:
a) Denumirea la vanzare: „VIN CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATA” însoţită de menţiunea tradiţională CMD, CT sau CIB, abreviată sau nu
b) Numele denumirii de origine controlata „ADAMCLISI”
c) Volumul nominal
d) Taria alcoolica dobindita, in volume
e) Numarul lotului care sa permita identificarea datei imbutelierii
f) Mentiunea „Contine Sulfiti”
g) Numele si adresa imbuteliatorului
h) Sintagma „Produs in Romania”
i) Numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)
„indicatii facultative”
a) Tipul produsului, dat de continutul in zahar;
sec pentru vinul cu un continut de zahar mai mic de 4,0 g/l
demisec, pentru vinul cu un continut de zahar cuprins intre 4,01 si 12,0 g/l;
demidulce, pentru vinul cu un continut de zahar cuprinsintre 12,01 si 45,0 g/l
b) Culoarea specifica
c) Anul recoltei, daca cel putin 85% din strugurii utilizati pentru elaborarea vinului in cauza au fost recoltati in cursul anului respectiv
d) „Fermentat / maturat in baric” sau „Fermentat / maturat in prezenta aschiilor de lemn de stejar”
e) Distinctii acordate, numai pentru lotul in cauza
f) Mentiuni facultative privind imbutelierea la „castel”, „podgorie” „proprietate”,etc.
g) Marca comerciala
3. Vinurile cu denumirea de origine „ADAMCLISI”, pot purta urmatoarele mentiuni traditionale:
a. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Maturitate Deplină – prescurtat: D.O.C. – C.M.D.
b. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules Târziu – prescurtat: D.O.C. – C.T.
c. Vin cu Denumire de Origine Controlată – Cules la Înobilarea Boabelor – prescurtat: D.O.C. – C.I.B.
d. Rezerva- În cazul vinurilor maturate minim:
6 luni în vase de stejar
şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni [R (CE) 479/08 art.54 alin.(1) litera (b)]
e. Vin de Vinoteca -În cazul vinurilor maturate minim:
un an în vase de stejar
şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani [R (CE) 479/08 art.54 alin.(1) litera (b)]
4. Indicaţiile obligatorii se vor fi grupate in acelasi cimp vizual si prezentate cu caractere clare, lizibile, de nesters si suficient de mari pentru a iesi bine in evidenta de pe fondul pe care sunt imprimate si pentru a putea fi distinse clar dintre celelalte indicatii scrise si desenate.
5. Mentiunile obligatorii referitoare la importator si numarul lotului, cit si mentiunea „contine sulfiti” pot fi inscrise in afara cimpului vizual in care figureaza celelalte indicatii obligatorii.
6.Indicaţiile facultative, ca si cele continute la pct. 5 de mai sus, se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.
7.Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori
XIII. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ „ADAMCLISI”
În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu DOC „ADAMCLISI” sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferiore pe baza unor proceduri elaborate de ONVPV.
1. Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de ONVPV în cazul în care:
a. vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;
b. vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite ONVPV declasarea unui vin DOC în vin cu indicaţie geografică sau alte categorii de calitate inferioare.
XIV. CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlată „ADAMCLISI” este Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.
Adresa Inspectoratului teritorial: ONVPV, Constanta, Str. Caraiman, Nr. 6, jud. Constanta, Tel/Fax: 0040 241 619 328, e-mail : constanta@onvpv.ro
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri DOC, controlul vinurilor DOC şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „ADAMCLISI” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către ONVPV.
În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (ONVPV) verifică:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini
produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant îndreptăţit conf. Art. 37 din Reg. UE nr. 479/2008, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „ADAMCLISI” în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
BABADAG
D.O.C.
CAIET DE SARCINI
pentru producerea şi comercializarea vinurilor cu denumirea de origine controlată
(fonte O.N.V.P.V.)
I. DEFINIŢIE
Denumirea de origine controlată “Babadag” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ
a) Detalii privind zona geografică. Arealul aferent D.O.C. BABADAG se află în unitatea morfostructurală Dobrogea Centrală, unde roca principală pe seama căreia s-au format solurile din zonă este loesul, cu peste 20 m grosime. Solul are însuşiri fizico-chimice foarte bune, cu permeabilitate, porozitate, textură medie, lutonisipoasă.
Solurile predominante sunt din clasa Cernisoluri, cu caracteristici de sol slab tasat, cu reacţie alcalină, pH = 8,0 – 8,2, cu carbonat de calciu moderat, mediu aprovizionat cu NPK, cu o clasă de pretabilitate III, ce indică condiţii bune pentru cultura viţei de vie. Adâncimea medie a apei freatice este de aproximativ 10 m.
Temperatura medie anuală este cu puţin peste 11 grade Celsius iar precipitaţiile anuale sunt de 400-445 mm.
b). Detalii privind produsul/produsele In Podişul Casimcea al Dobrogei de Nord, pe partea dinspre complexul de lacuri Razelm-Sinoe se produc vinuri roşii seci de Cabernet Sauvignon care ating niveluri dintre cele mai înalte de calitate, iar pe partea dinspre Dunare pe lângă excelente vinuri de Cabernet Sauvignon si Merlot, se obţin şi vinuri albe seci şi demiseci de Riesling italian.
Pe Podişul Babadag , pe partea dinspre Marea Neagră pe plaiurile Enisala, Sarichioi, Zebil sunt soluri rendzine scheletice, favorabile Cabernet-ului ca şi pe partea sud-vestică a podişului în plaiuri precum Dăeni, Agighiol sau Valea Nucarilor unde sunt condiţii favorabile pentru calitatatea unor soiuri precum Riesling italian, Merlot.
Toate acestea, împreună cu vecinătatea a mari lacuri şi a Deltei Dunării imprimă particularităţi aparte strugurilor şi vinurilor obţinute în acest areal, caracterizate prin tării alcoolice şi acidităţi echilibrate, extract ridicat şi însuşiri senzoriale apreciate.
c). Interacţiune cauzală Arealul delimitat pentru denumirea de origine Babadag localizat în partea judeţului Tulcea, nu foarte departe de Lacul Razelm reuneste plantaţii situate pe zone deluroase precum Jurilovca, Sarichioi, Valea Nucarilor, la vecinătate în partea de nord cu Delta Dunării.
Zona este bogată în mărturii arheologice datate încă din sec. V-IV î.Chr, care dovedesc existenţa culturii viţei de vie. Este vorba de descoperirile arheologice din cetatea Histria, loc. Jurilovca, unde, sub pardoseala unui templu sau într-un mormânt funerar au fost descoperite amfore în care era păstrat vin ca ofrandă.
Din perioada evului mediu ne-au rămas scrierile sirianului Paul de Alep care, însoţindu-l pe patriarhul Macarie al Antiohiei, au găsit în zona Babadagului ,,vii nemaivăzute,,.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. “BABADAG”
Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “Babadag” cuprinde următoarele localităţi situate în judeţelele Constanţa şi Tulcea:
Judeţul Tulcea
Oraş Babadag
Comuna Sarichioi:
satele: Sarichioi, Enisala, Visterna, Zebil, Sabangia;
ComunaCeamurlia de Jos:
satele: Ceamurlia de Jos, Lunca;
Comuna Valea Nucarilor:
satele: Agighiol, Valea Nucarilor, Iazurile;
Comuna Peceneaga:
satul Peceneaga;
Comuna Ostrov:
satul Ostrov;
Comuna Dăeni:
satul Dăeni;
Comuna Turcoaia:
satul Turcoaia;
Comuna Jurilovca:
satul Jurilovca,
Comuna Baia:
satul Baia;
Judeţul Constanţa:
Comuna Mihai Viteazu:
satele: Mihai Viteazu, Sinoe
Comuna Istria:
satele: Istria, Nuntaşi;
Comuna Cogealac:
satele: Cogealac, Tariverde, Fântânele.
Denumirea de origine controlată “Babadag” poate fi completată cu una din următoarele denumiri de
plai viticol:
DEALU MORFA,
HERACLEEA,
ENISALA,
AGIGHIOL,
VALEA NUCARILOR,
DĂIENI,
MIHAI VITEAZU,
ISTRIA,
COGEALAC,
TARIVERDE.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “Babadag” sunt următoarele:
soiuri albe:
Muscat Ottonel, Chardonnay, Sauvignon, Pinot gris, Fetească albă, Columna, Fetească regală, Riesling italian, Aligoté,
soiuri roşii:
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Băbească neagră.
V. PRODUCŢIA MAXIMĂ DE STRUGURI (kg/ha)
Producţia maximă pentru struguri, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale, este de:
Muscat Ottonel,Chardonnay,Pinot gris, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră:
CT: 8.000 kg/ha, CMD: 9.000 kg/ha;
Fetească albă, Columna, Merlot:
CT: 9.000 kg/ha, CMD: 11.000 kg/ha;
Riesling Italian:
CMD: 11.000 kg/ha;
Fetească regală, Aligote, Băbească neagră:
CMD: 12.000 kg/ha.
VI. RANDAMENTUL MAXIM ÎN VIN (hl/ha)
Randamentul în vin pentru D.O.C. BABADAG este de maxim:
Muscat Ottonel,Chardonnay, Pinot gris, Sauvignon, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră:
CT: 52,00 hl/ha, CMD: 60,00 hl/ha;
Fetească albă, Columna, Merlot :
CT: 60,00 hl/ha, CMD: 75,00 hl/ha;
Riesling Italian:
CMD: 75,00 hl/ha;
Fetească regală, Aligote, Băbească neagră:
82,00 hlha.
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Struguri materie primă destinaţi producerii vinului cu denumire de origine controlată “Babadag” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite.
Este necesar să fie introduşi în ziua în care au fost culeşi în procesul de fabricaţie, cu excepţia cazului în care se preferă răcirea strugurilor înainte de zdrobire şi nu răcirea mustuielii.
Caracteristicile strugurilor la recoltare trebuie să fie conform anexei la prezentul caiet de sarcini.
Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
puritatea de soi a strugurilor la zdrobire va fi de 100%.
o stare bună de sănătate – proporţia boabelor avariate de zdrobire, mucegai, grindină sau toate la un loc nu poate fi mai mare de 10%.
Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de :
minim 187 g/l , dacă vinul va purta menţiunea tradiţională C.M.D.
minim 210 g/l , dacă vinul va purta menţiunea tradiţională C.T.
VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE DE CULTURĂ ALE PLANTATIILOR
Plantaţiile din care se obţin vinurile cu D.O.C. Babadag trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.
Butucii-impurităţi din plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.
Verificarea condiţiei de puritate de soi şi de sănătate a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;
o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%.
Densitatea plantaţiei : minim 3.330 plante/ha.
Irigarea : admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).
Recoltarea in verde – reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.
Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate, tinand cont de analizele agrochimico efectuate.
Pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “Babadag” plantaţiile vor fi bine întreţinute iar condiţiile de cultură ale viţei de vie se stabilesc de fiecare producător, în vederea obţinerii de struguri de calitate care să acumuleze cantităţile de zaharuri la recoltare, prevăzute în anexă pentru fiecare tip de vin.
IX. PRACTICI OENOLOGICE
Arealul delimitat pentru D.O.C. “Babadag” se încadrează în zona viticolă CII .
Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.
Strugurii provin în proporţie de 100% din această arie geografică.
Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.
Vinul produs în arealul delimitat pentru D.O.C. “Babadag” are o
tărie alcoolică naturală şi dobândită de min 11,00%vol.
Îndulcirea vinurilor cu denumire de origine controlată se realizează numai cu:
must de struguri sau must de struguri concentrat care provine din acelaşi soi si aceeaşi denumire de origine;
must de struguri concentrat rectificat care provine din acelaşi soi şi aceeaşi denumire de origine.
X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. BABADAG
Etapele tehnologice pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “Babadag” sunt :
Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.
Transportul strugurilor la centrul de vinificaţie trebuie să se facă în vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac;
Recepţia strugurilor (cantitativă şi calitativă);
Desciorchinarea strugurilor;
Macerarea pe boştină la soiurile aromate si semiaromate. La celelalte soiuri, macerarea pe bostina si durata acesteia ramane la latitudinea producatorului.
Presarea numai cu prese discontinui; presarea cu prese continui la vinurile roşii se admite numai cu condiţia utilizării fracţiunii de must ravac;
Limpezirea mustului,
La vinurile roşii macerarea-fermentarea pe boştină până la realizarea culorii dorite; este interzis tratamentul termic al mustuielii;
Realizarea fermentaţiei malolactice;
Cupajarea numai cu vinuri din arealul DOC BABADAG în vederea realizării de diferite sortimente DOC BABADAG albe sau roșii.
Maturarea la vas şi învechirea la sticle rămâne la latitudinea producătorului, atât in ceea ce priveşte realizarea cât şi duratele acestor două faze în evoluţia vinurilor cu D.O.C. “Babadag”.
XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. “BABADAG” LA PUNEREA ÎN CONSUM
a) Caracteristici analitice :
Vinurile cu D.O.C. ”Babadag” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie :
tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% vol.;
aciditate totală (acid tartric): minim 4,50 g/l;
aciditate volatilă:
18 miliechivalenţi/litru sau 1,08 g/l exprimat în acid acetic pentru vinurile albe şi roze
20 miliechivalenţi/litru sau 1,20 g/l exprimat în acid acetic, pentru vinurile roşii,
extract sec nereducător:
minim 18,50 g/l pentru vinuri albe
minim 22 g/l pentru vinuri roşii
zaharuri totale exprimate prin suma glucoză+fructoză, g/l: în funcţie de tipul vinului;
dioxid de sulf total, maxim :
150 mg/l pentru vinuri roşii seci;
200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;
200 mg/l pentru vinurile rosii al caror continut in zaharuri totale exprimate prin suma glucoză + fructoză este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;
250 mg/l pentru vinurile albe al căror conţinut în zaharuri totale exprimate prin suma glucoză + fructoză este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;
Toate celelalte caracteristicile analitice trebuie să corespundă legislaţiei în vigoare.
b)Caracteristici organoleptice : 111111
1. Muscat Ottonel
Aspect : Limpede cristal,
Culoare : de la alb-verzui pană la galben-pai,
Mirosul si aroma sunt imprimate mai ales de alcoolul terpenic denumit linalol, sunt specifice soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust : atragător, plăcut, în corelare cu aroma specifică, de vin sănătos, specific soiului, ariei de provenienţă, fără gust străin.
2. Chardonnay
Aspect: limpede cristal,
Culoare:de la galben- verzui până la galben pai,
Miros:fân, unt proaspăt, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust: savuros şi persistent, de unt proaspăt, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
3. Sauvignon
Aspect: limpede cristal,
Culoare: alb- verzui până la galben pai,
Miros: floare de soc şi flori de viţă de vie, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin
Gust:complex, în corelare cu mirosul specific, fin, specific soiului şi arealului de provenienţă,
4. Pinot gris
Aspect: limpede cristal,
Culoare: galben verzui până la galben auriu, fără pătarea dată de pigmenţii extraşi din pieliţa bobului,
Miros: cu aromă de flori de câmp, specific soiului şi arealului de provenienţă,
Gust: plăcut, plin, onctuos, de la sec la dulce, susţinut de aciditate, specific soiului şi arealului de provenienţă,
5. Fetească albă
Aspect: limpede, cristal
Culoare: alb-verzui până la galben auriu;
Miros:de strugure bine copt, specific soiului şi arealului de provenienţă
Gust: rotund, catifelat, amplu, corpolent, cu excelentă echilibrare a zaharurilor, alcoolului şi acidităţii, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
6. Fetească regală
Aspect: limpede, cristal
Culoare de la alb-verzuie până la galben- verzuie,
Miros cu prospeţime, floral, cu arome de flori de câmp, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin
Gust fructuos, savuros, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
7. Columna
Aspect: limpede, cristal,
Culoare: galben-verzui;
Miros: neutral, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin
Gust: neutral, corpolent, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
8. Riesling italian
Aspect: limpede, cristal
Culoare de la alb-verzuie până la galben- verzuie sau galben-pai,
Gust: neutral, uneori de fructe verzi, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Miros: neutral, uneori cu aromă de fermentare, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin.
9. Aligoté
Aspect: limpede, cristal
Culoare de la galben- verzuie, până la galben-pai,
Gust: neutral, uneori de caise verzi, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Miros: neutral, uneori cu aromă de fermentare, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin.
10.Cabernet Sauvignon
Aspect: limpede, translucid,
Culoare intensă, roşu cu nuanţe de violaceu când este tânăr, roşu rubiniu intens când are peste doi ani, apar la învechire nuanţele cărămizii,
Miros variat, placut, de la ierbos pană la aromă de ardei iute, specific soiului şi arealului de provenienţă,
Gust corpolent, exctractiv, plin, uneori astringent, caracter ierbos, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
11. Merlot
Aspect: limpede, translucid
Culoare intensă, roşu cu nuanţe de violaceu când este tânăr, roşu rubiniu intens când are peste doi ani, apar la învechire nuanţele cărămizii,
Miros :aromă de fructe intens colorate si supracoapte, specific soiului şi arealului de provenienţă,
Gust corpolent, catifelat, aduce cu gustul de vişine supramaturate, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
12. Pinot noir
Aspect: limpede, translucid
Culoare: roşie rubinie,
Miros : aromă neutrală, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust fin, amplu, rotund, moale, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
13. Fetească neagră
Aspect: limpede, translucid,
Culoare: de la roşu rubiniu, până la roşu intens, cu nuanţe cărămizii la vinurile mai vechi
Miros: discretă aromă de prune uscate, la vinul mai vechi, apar uşoare nuanţe de scorţişoară,
Gust catifelat, armonios, influenţat de aromele specifice,
14. Băbească neagră
Aspect: limpede, translucid,
Culoare: roşu rubiniu,
Miros neutral, cu uşoară nuanţă florală, specific soiului şi arealului de provenienţă
Gust putin extractiv, echilibrat, băubil, plăcut, nu prea alcoolic, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
1. Ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Babadag” se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă, ambalaje multistrat sau ambalaje “bag in box’’, cu capacitate de maxim 10 litri.
Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.
În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată “Babadag” se utilizeaza eticheta principala si contraeticheta (eticheta secundara).
2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Babadag” se folosesc următoarele
indicaţii obligatorii :
a).denumirea la vânzare:
vin cu denumire de origine controlată, însoţită de mentiunea tradiţională D.O.C.-C.M.D., D.O.C.-C.T.;
b) denumirea de origine controlată “Babadag”;
c) denumirea soiului;
in cazul sortimentelor, soiurile se trec în funcţie de participarea lor la cupaj, în ordine decrescătoare, specificându-se procentul fiecărui soi;
d) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
e) tăria alcoolică dobândită minimă a vinului, exprimată în procente de volum;
f) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;
g) numele şi adresa producătorului şi a îmbuteliatorului, înscrisă cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă;
h) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.
Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.
i) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)
3.În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Babadag” pot fi folosite următoarele
indicaţii facultative :
a) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;
b) denumirea plaiului viticol
c) denumirea exploatării viticole pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine controlata;
d) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;
e) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;
f) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:
istoria vinului sau a firmei producătoare;
condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;
recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;
unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.
f) codul de bare al produsului.
4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală.
Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului si menţiunea « conţine sulfiţi ».
Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.
5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile.
Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.
XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE
Menţiunile tradiţionale: C.M.D. – cules la maturitatea deplină şi C.T. – cules târziu, date de conţinutul în zaharuri la recoltare a strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, pot fi utilizate pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”Babadag”.
Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta fie în întregime, fie prescurtat, astfel:
D.O.C. – C.M.D. sau
D.O.C. – C.T.
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ”Babadag”,
maturate minim 6 luni în vase de stejar
şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,
se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Rezervă.
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ”Babadag”
maturate minim un an în vase de stejar
şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,
se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin de vinotecă.
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “Babadag”, introduse pe piaţă înainte de sfârşitul
anului în care au fost produse, se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin tânăr.
XIV. DECLASAREA VINULUI CU D.O.C. “BABADAG”
În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată “Babadag”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în alte categorii, pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V. P.V.
1.Declasarea vinurilor se stabileşte de O.N.V.P.V în cazul în care:
a) vinul a suferit deprecieri din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V. P.V declasarea unui vin cu D.O.C. la o altă categorie de calitate .
XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată ”Babadag” este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial Tulcea,
Adresa Inspectoratul Teritorial Tulcea: Aleea Cicoarei, Bl. 3, Sc.A, Ap.16, Tulcea, jud. Tulcea,
Telefon/Fax: 0040 240 533955, e-mail: tulcea@onvpv.ro.
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumirea de origine controlată ”Babadag” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să
conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală şi dobândită, exprimate în % vol.;
zaharuri totale, exprimate prin suma fructoză + glucoză;
aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric;
aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic;
dioxid de sulf total, exprimat în mg/l.
b) examinarea organoleptică, care constă în verificarea caracteristicilor senzoriale, (aspect, culoare, gust, miros )
c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”Babadag”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se
realizează prin:
eşantionare ,
control sistematic în toate fazele de producţie.
În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:
plantaţiile viticole, în vederea verificării apartenenţei la arealul delimitat, utilizarea soiurilor admise, puritatea de soi a plantaţiilor şi celelalte condiţii de cultură, conform prezentului caiet de sarcini;
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini
produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan
elaborat de O.N.V.P.V. şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant îndreptăţit conform legislaţiei în vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată ”Babadag”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
MURFATLAR
DOC denumire de origine controlata
CAIET DE SARCINI
(fonte O.N.V.P.V.)
I. DEFINITIE
Vinul cu denumire de origine controlata „Murfatlar” este produsul care se obtine numai in perimetrul podgoriei Murfatlar, delimitata geografic conform legislatiei in vigoare.
Denumirea de origine controlata „Murfatlar” se atribuie vinurilor obtinute din struguri produsi in arealul delimitat pentru aceasta denumire, cu conditia respectarii tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
II. LEGATURA CU ARIA GEOGRAFICA
Calitatea vinurilor cu denumire de origine controlata „Murfatlar” este asigurata in primul rand de clima si solul regiunii.
Conditiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai lavorabile cultivarii vitei-de-vie, intreaga zona fiind incadrata in categoria CII conform Ordinului 645/2005 privind aprobarea incadrarii regiunilor viticole romanesti in zonele viticole ale Uniunii Europene si conditiile aplicarii corectiilor de tarie alcoolica si de aciditate asupra recoltelor de struguri aflate in diferite stadii de prelucrare.
Sub aspect meteorologic, aici exista o cantitate mare de radiatie solara, resurse heliotermice bogate iar precipitatiile atmosferice insumeaza cantitatile medii cele mai reduse din tara.
Solul, format in principal din calcar cochilifer, bogat in carbonat de calciu, consti tuie un factor important al calitatii vinurilor.
Toate conditiile oferite de mediul natural, cu precadere cele pedologice si heliotermice sunt deosebit de favorabile culturii vitei-de-vie si obtinerii de produse de calitate superioara.
Deficitul de umiditate poate fi combatut printr-o buna organizare a sistemului de irigatie.
Substratul geologic intalnit in cadrul podgoriei Murfatlar este constituit din loess si depozite loessiene, ce acopera calcarele si gresiile calcaroase mezozoice si tertiare ale platformei sud-dobrogene, respectiv materiale deluvio-coluviale.
Climatul este de tip continental, cu veri toride si secetoase, ierni moderate, primaveri timpurii si toamne tarzii, ideale pentru maturarea si supramaturarea strugurilor.
Potentialul heliotermic este printre cele mai ridicate din tara, exprimate prin radiatie solara de 130 kcal/cm2, insolatia 2220-2300 ore, temperaturi pozitive 4200oC/an.
Sub-climatul este influentat in principal de catre Canalul Dunare-Marea Neagra care traverseaza podgoria pe directia V-E prin reflectarea luminii solare si prin inertie termica transmisa zonelor limitrofe. Pantele Canalului Dunare-Marea Neagra si diferentele de temperatura dintre sol si masa de apa creaza miscari de aer ce se suprapun cu miscarea
vanturilor din Dobrogea de mijloc.
Solurile reprezentative sunt molisolurile cernoziomice de stepa (cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri tipice) pe substrate loessice, rendzine tipice si litice, regosoluri si erodisoluri pe pante puternic degradate natural sau antropozoogen.
Urmatoarele categorii de vinuri pot purta denumire de origine controlata Murfatlar:
-vin;
-vin spumant;
-vin petiant.
III. DELIMITAREA TERITORIALA PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU DOC „Murfatlar”
1.Arealul delimitat pentru vinificarea, conditionarea si imbutelierea vinurilor cu denumirea de origine controlata „Murfatlar” cuprinde urmatoarele localitati situate in
judetul Constanta:
Denumire de origine ”MURFATLAR”:
Oras Murfatlar:
satele: Murfatlar, Siminoc;
Comuna Valu lui Traian:
satul: Valu lui Traian;
Comuna Poarta Alba:
satele: Poarta Alba, Nazarcea;
Oras Ovidiu:
Comuna Ovidiu:
satul: Poiana;
Comuna Ciocarlia:
satul: Ciocarlia.
Subdenumire de origine ”MEDGIDIA” care poate insoti sau nu denumirea de origine ”MURFATLAR”:
Oras Medgidia:
localitati: Medgidia, Remus Opreanu, Valea Dacilor;
Comuna Castelu:
satele: Castelu, Cuza Voda, Nisipari;
Comuna Silistea:
satul: Silistea,
Comuna Tortoman:
satul: Tortoman;
Com. Pestera:
satele: Pestera, Ivrinezu Mic;
Comuna Mircea Voda:
satele Mircea Voda, Satu Nou, Tibrinu, Saligny, Stefan cel Mare, Gherghina;
Subdenumirea de origine ”CERNAVODA” care poate insoti sau nu denumirea de origine ”MURFATLAR”:
Oras Cernavoda:
Comuna Cernavoda;
Comuna Seimeni:
satele: Seimeni, Seimenii Mici;
Comuna Rasova:
satele: Rasova, Cochirleni.
2. Denumirea de origine controlata “MURFATLAR” poate fi completata, in functie de interesul producatorilor, cu una din urmatoarele denumiri de plai viticol:
a) Pentru denumirea de origine ”MURFATLAR”:
BASARABI, VALUL ROMAN, BISERICA VECHE, POARTA ALBA, SIMINOC, CIOCARLIA, PIATRA ROSIE, NAZARCEA;
b) Pentru subdenumirea de origine ”MEDGIDIA”:
VALEA DACILOR, CETATE, MIRCEA VODA, SATU NOU, CUZA VODA, TORTOMAN, SILISTEA, TIBRINU;
c) Pentru subdenumirea de origine ”CERNAVODA”:
DEALU VIFORUL, DEALU HINOG, COCHIRLENI, RASOVA, SEIMENI.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obtinerea vinurilor cu denumire de origine controlata „Murfatlar” sunt urmatoarele:
Soiuri albe:
DOC-CMD:
Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Riesling varietal (Riesling italian, Riesling de Rhin), Feteasca Regala, Feteasca Alba, Tamaioasa Romaneasca, Cramposie, Columna, Sortiment alb (care provine din diferite asamblari, din soiurile mentionate);
DOC-CT:
Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Tamaioasa Romaneasca, Cramposie, Columna, Sortiment Alb (care provine din diferite asamblari, din soiurile albe mentionate);
DOC-CIB:
Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Tamaioasa Romaneasca, Sortiment Alb (care provine din diferite asamblari, din soiurile albe mentionate).
Soiuri rosii:
DOC-CMD:
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Sortiment Rosu, Syrah, Burgund mare, Sortiment Roze (care provine din diferite asamblari, din soiurile mentionate);
DOC-CT:
Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir, Feteasca Neagra, Sortiment Rosu, Syrah, Burgund mare, Sortiment Roze (care provine din diferite asamblari, din soiurile mentionate);
DOC-CIB:
Pinot Noir.
V. PRODUCTIA MAXIMA DE STRUGURI (q/ha)
Chardonnay: 136,00 q/ha CMD,114,00 q/ha CT, 86,00 q/ha CIB;
Pinot Gris: 136,00 q/ha CMD, 114,00 q/ha CT, 86,00 q/ha CIB;
Muscat Ottonel: 143,00 q/ha CMD, 129,00 q/ha CT, 100,00 q/ha CIB;
Sauvignon: 150,00 q/ha CMD, 136,00 q/ha CT;
Riesling varietal: 150,00 q/ha CMD;
Cabernet Sauvignon: 129,00 q/ha CMD, 114,00 q/ha CT;
Merlot: 150,00 q/ha CMD, 136,00 q/ha CT;
Pinot Noir: 143,00 q/ha CMD, 129,00 q/ha CT, 93,00 q/ha CIB;
Feteasca Neagra: 150,00 q/ha CMB. 136,00 q/ha CT;
Syrah: 143,00 q/ha CMB, 129,00 q/ha CT;
Burgund mare: 143,00 q/ha CMD, 129,00 q/ha CT;
Feteasca Regala: 150,00 q/ha CMD;
Feteasca Alba: 150,00 q/ha CMD;
Tamaioasa Romaneasca: 150,00 q/ha CMD, 136,00 q/ha CT, 100,00 q/ha CIB;
Cramposie: 150,00 q/ha CMD, 136,00 q/ha CT;
Columna: 150,00 q/ha CMD, 136,00 q/ha CT.
VI. RANDAMENTUL MAXIM IN VIN (hl/ha)
Chardonnay: 95,00 hl/ha CMD, 80,00 hl/ha CT, 60,00 hl/ha CIB;
Pinot Gris: 95,00 hl/ha CMD, 80,00 hl/ha CT, 60,00 hl/ha CIB;
Muscat Ottonel: 100,00 hl/ha CMD, 90,00 hl/ha CT, 70,00 hl/ha CIB;
Sauvignon: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT;
Riesling varietal: 105,00 hl/ha CMD;
Cabernet Sauvignon: 90,00 hl/ha CMD, 80,00 hl/ha CT;
Merlot: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT;
Pinot Noir: 100,00 hl/ha CMD, 90,00 hl/ha CT, 65,00 hl/ha CIB;
Feteasca Neagra: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT;
Syrah: 100,00 hl/ha CMD, 90,00 hl/ha CT;
Burgund mare: 100,00 hl/ha CMD, 90,00 hl/ha CT;
Feteasca Regala: 105,00 hl/ha CMD;
Feteasca Alba: 105,00 hl/ha CMD;
Tamaioasa Romaneasca: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT, 70,00 hl/ha CIB;
Cramposie: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT;
Columna: 105,00 hl/ha CMD, 95,00 hl/ha CT;
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Struguri destinati producerii vinului materie prima pentru vinul cu denumire de origine controlata “Murfatlar” trebuie sa fie sanatosi, culesi la maturitatea deplina.
Este necesar sa fie introdusi cat mai urgent in procesul de fabricatie.
Continutul de zahar la recoltare trebuie sa fie de minim 187 g/l.
VIII. CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTATIILOR
Plantatiile din care se obtin vinurile cu denumire de origine controlata trebuie sa aiba o puritate de soi de cel putin 80%. Butucii-impuritati din aceste plantatii vor face parte numai din soiuri apartinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii altor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce sta la baza producerii vinului pentru care se acorda denumirea de origine.
Verificarea conditiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia receptionarii strugurilor la crama.
puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifica cu denumire de soi;
o stare buna de sanatate - proportia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%;
densitatea plantatiei: minim 3300 plante/ha;
irigarea: admisa numai in anii secetosi, cu notificarea ONVPV, atunci cand continutul apei in sol pe adancimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400 - 600 mc/ha);
- recoltarea in verde - reducerea numarului de ciorchini la intrarea in parga cand productia potentiala depaseste limitele maxime admise prin caietul de sarcini pentru DOC-CIB.
Fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrasaminte organice o data la 4-5 ani precum si prin administrarea de ingrasaminte chimice in doze moderate (fertilizarea cu azot in doza de maximum 75 kg/ha etc.).
In plantatii se va asigura o protectie fitosanitara eficienta pentru realizarea unei stari de buna sanatate a recoltei. In toti anii se recomanda aplicarea desfrunzitului partial.
IX. PRACTICILE SI TRATAMENTELE OENOLOGICE ADMISE
Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlata „Murfatlar” se incadreaza in zona viticola C II.
Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice si o reputatie ce poate fi atribuita numai acestei zone.
Strugurii provin in proportie de 100% din aceasta arie geografica.
Practicile si tratamentele oenologice care se utilizeaza pentru strugurii proaspeti, mustul de struguri, mustul de struguri partial fermentat, mustul de struguri partial fermentat extras din struguri stafiditi, mustul de struguri concentrat, vinul nou aflat inca in fermentatie sunt:
1. Aerarea;
2. Tratamentele termice;
3. Centrifugarea si filtrarea cu sau fara agent de filtrare inert. In eventualitatea utilizarii unui agent, acesta nu trebuie sa lase reziduuri nedorite in produsul tratat – pamant de de diatomita – Kieselguhr;
4. Folosirea anhidridei carbonice, denumita si dioxid de carbon si in combinatie cu scopul de a crea o atmosfera inerta si de a manipula produsul in lipsa aerului;
5. Utilizarea de levuri de vinificare uscate sau in suspensie alcoolica, numai pentru strugurii proaspeti, must de struguri, must de struguri partial fermentat si pentru a doua fermentatie alcoolica a tuturor categoriilor de vinuri spumante;
6.Utilizarea, pentru favorizarea dezvoltarii levurilor, a uneia sau mai multora dintre urmatoarele substante, eventual completate cu un mediu inert de celuloza microcristalina:
-adaosul de fosfat diamonic sau de sulfat de amoniu, numai pentru strugurii proaspeti, must de struguri, must de struguri partial fermentat, pentru a doua fermentatie alcoolica a tuturor categoriilor de vinuri spumante, in limita respectiva de utilizare de 1 g/l (exprimata in saruri) sau de 0,3 g/l pentru a doua fermentatie a vinurilor spumante;
-adaosul de diclorhidrat de tiamina, numai pentru strugurii proaspeti, mustul de struguri, mustul de struguri partial fermentat si pentru a doua fermentatie alcoolica a tuturor categoriilor de vinuri spumante, in limita de utilizare de 0,6 mg/l (exprimata in tiamina) pentru fiecare tratament;
7. Utilizarea anhidridei sulfuroase, denumita si dioxid de sulf, a metabisulfitului de potasiu, denumit si disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;
8. Tratamentul cu carbune de uz oenologic, numai pentru musturile si vinurile noi aflate inca in fermentatie si pentru vinurile albe, in limita de utilizare de maxim 100 g de produs uscat per hl;
9. Limpezirea cu ajutorul uneia sau mai multora dintre urmatoarele substante de uz oenologic: gelatina alimentara, tanin, enzime pectolitice;
10. Utilizarea acidului sorbic sub forma sorbat de potasiu, cantitatea maxima de acid sorbic in produsul tratat introdus pe piata este de 200 mg/l;
11. Utilizarea acidului L(+) tartric, acidului L-malil, acidului DL malic sau a acidului lactic pentru acidifiere.
Conditiile si limitele sunt prevazute la literele C si D din anexa V la Regulamentul (CE) nr. 479/2008 si la articolele 11 si 13 din R(CE) 606/2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a R(CE) 479/2008 in privinta categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice si a restrictiilor care se aplica acestora. Utilizarea, pentru dezacidifiere, a uneia sau mai multora dintre urmatoarele substante: tartrat neutru de potasiu, bicarbonat de potasiu, carbonat de calciu, tartrat de calciu, acid L(+) tartric, preparat omogen de acid tartric si carbonat de calciu in proportii echivalente;
12. Utilizarea de polivinilpolipirolidon in limita de utilizare de 80 g/hl;
13. Utilizarea bacteriilor lactice;
14. Adaosul de acid L-ascorbic, cantitatea maxima continuta in vinul tratat introdus pe piata este de 250 mg/l;
15. Barbotarea cu argon sau azot;
16. Adaosul de anhidrida carbonica. Pentru vinurile linistite, cantitatea maxima de anhidrida carbonica in vinul tratat introdus pe piata este de 3 g/l iar suprapresiunea creata de anhidrida carbonica trebuie sa fie < 1 bar, la temperatura de 20 °C;
17. Adaosul de acid citric in vederea stabilizarii vinului. Cantitatea maxima in vinul tratat introdus pe piata este de 1 g/l;
18. Adaosul de taninuri;
19. Tratarea: vinurilor albe, rosii si roze cu ferocianura de potasiu;
20. Adaosul de acid metatartric;
21. Utilizarea sulfatului de cupru pentru eliminarea defectelor de gust sau de miros ale vinului, in limita de utilizare de 1 g/hl si cu conditia ca produsul tratat sa nu contina mai mult de 1 mg/l de cupru;
22. Adaosul de manoproteine de drojdie pentru asigurarea stabilizarii tartrice si proteice a vinurilor;
23. Utilizarea de bucati de lemn de stejar la producerea si maturarea vinurilor, inclusiv la fermentarea strugurilor proaspeti si a musturilor de struguri, in conditiile prevazute in apendicele 9 din R(CE) 606/2009 de stabilire a anumitor norme de aplicare a R(CE) 479/2008 in privinta categoriilor de produse viticole, a practicilor oenologice si a restrictiilor
care se aplica acestora.
Bucatile din lemn de stejar se utilizeaza la fabricarea si maturarea vinurilor, inclusiv la fermentarea strugurilor proaspeti si a musturilor de struguri, precum si pentru a transmite vinului anumiti constituenti proveniti din lemnul de stejar.
Bucatile de lemn provin exclusiv din speciile de Quercus si sunt lasate in stare naturala sau incalzite la o temperatura scazuta, medie sau mare, insa nu trebuie sa fie supuse unei combustii, nu trebuie sa fie carbonizate sau friabile la atingere si nici nu trebuie sa fie supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice, altele decat incalzirea.
Nu se adauga nici un produs cu scopul de a le intensifica aroma naturala sau compusii fenolici extractibili.
Dimensiunile particulelor de lemn trebuie sa fie de asa natura incat cel putin 95 % din greutate sa fie retinute de o sita cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).
Bucatile de lemn de stejar nu trebuie sa degaje substante in concentratii care ar putea prezenta riscuri pentru sanatatea oamenilor
Vinul produs in arealul delimitat Murfatlar are o
tarie alcoolica dobandita de minim 11,00% vol.
si o taria alcoolica totala de minim 15,00% vol.
a) Acidifiere si dezacidifiere
Strugurii proaspeti, mustul de struguri, mustul de struguri partial fermentat, vinul nou aflat inca in fermentatie si vinul pot face obiectul unei acidifieri sau al unei dezacidifieri.
Acidifierea musturilor se face in anii deficitari la soiurile care nu se incadreaza in aciditatea minima conform normelor europene.
Acidifierea mustului de struguri, mustului de struguri partial fermentat, vinului nou aflat inca in fermentatie se poate face doar pana la limita maxima de 1,5 g/l, exprimata in acid tartric, sau 20 miliechivalenti pe litru, iar acidifierea vinurilor se poate face doar pana la limita maxima de 2,5 g/l, exprimata in acid tartric, sau 33,3 miliechivalenti pe litru.
Dezacidifierea se poate face, dar in ani foarte rari, deoarece in podgoria Murfatlar se intalneste mai mult lipsa de aciditate decat exces.
Dezacidifierea vinurilor se poate face doar pana la limita maxima de 1 g/l, exprimata in acid tartric sau 13,3 miliechivalenti pe litru.
Acidifierea si dezacidifierea aceluiasi produs se exclud reciproc.
b) Proceduri privind acidifierea si dezacidifierea
1. Acidifierea si dezacidifierea vinurilor nu poate avea loc decat in centre de vinificare din arealul delimitat pentru aceasta denumire de origine controlata din care au fost recoltati strugurii proaspeti utilizati.
2. Toate procedurile mentionate anterior se declara autoritatilor competente de catre detinatori, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producatori, imbuteliatori, prelucratori, precum si de comercianti si/sau vor fi inscrise in registrele de evidenta si in documentele de transport in baza carora circula produsele astfel tratate.
3. Aceste proceduri pot fi efectuate, fara derogarile motivate de conditii nefavorabile de clima, numai inainte de 1 ianuarie in arealul delimitat pentru aceasta denumire de origine controlata si numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedenta acestei date.
4. Acidifierea si dezacidifierea vinurilor se pot face pe tot parcursul anului.
c) Limite de imbogatire
In anii viticoli nefavorabili se poate practica marirea tariei alcoolice naturale in volume a strugurilor proaspeti, a mustului de struguri, a mustului de struguri partial fermentat, a vinului nou aflat inca in fermentatie si a vinului.
Cresterea tariei alcoolice naturale in volume se realizeaza prin procedee oenologice si nu poate depasi limita de 1,50% vol.
In anii cu conditii climatice deosebit de defavorabile si doar cu acordul Comisiei Europene, limita poate creste pana la 2,00% vol.
d) Procedee de imbogatire
Cresterea tariei alcoolice naturale in volume se poate realiza:
- in cazul strugurilor proaspeti, a mustului de struguri partial fermentat sau a vinului nou aflat inca in fermentatie, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat;
- in cazul mustului de struguri, numai prin adaos de must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat sau prin concentrare partiala, inclusiv prin osmoza inversa;
- in cazul vinului, numai prin concentrare partiala la rece.
Procesele prevazute mai sus se exclud reciproc in cazurile in care vinul sau mustul de struguri este imbogatit cu must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat si se plateste sprijinul financiar pentru utilizarea mustului de struguri concentrat sau mustului de struguri concentrat rectificat.
Adaosul de must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat nu poate mari volumul initial de struguri proaspeti presati, de must de struguri, de must de struguri partial fermentat sau de vin nou aflat inca in fermentare cu mai mult de 6,50%.
Concentrarea mustului de struguri sau a vinului supus procedeelor prevazute mai sus nu poate avea ca efect reducerea volumului initial al acestor produse cu mai mult de 20 % si nu poate mari taria alcoolica naturala a acestor produse cu mai mult de 2, 00%.
Procedeele mentionate anterior nu poate avea ca efect cresterea tariei alcoolice totale in volume peste limita maxima de 13,00%.
e) Indulcirea
Indulcirea vinurilor cu denumire de origine controlata “Murfatlar” se realizeaza cu ajutorul unuia sau a mai multora dintre produsele:
- must de struguri sau must de struguri concentrat care provine din aceeasi denumire de origine;
- must de struguri concentrat rectificat.
Indulcirea vinurilor este permisa numai in stadiul productiei si al comercializarii angro.
Indulcirea vinurilor trebuie efectuata in conformitate cu respectarea legislatiei in vigoare, respectiv regimul declaratiilor si al registrelor de intrare-iesire pentru produsele utilizate la indulcire.
X. TEHNOLOGIA DE OBTINERE A VINURILOR CU DOC „MURFATLAR”
a)Tehnologia de producere a vinurilor albe DOC:
Strugurii se culeg cand au acumulat minim 187 gr/l zahar, manual sau mecanizat.
La crama se face receptia calitativa si cantitativa, strugurii se rastoarna in buncar, se face un tratament cu enzime 100 g/5000 kg, dupa care strugurii se desciorchineaza, rahisurile se elimina, mustuiala este injectata cu o solutie de 6% SO2, pana la o concentratie de 30g/hl, mustuiala ajunge in presa, printr-un sistem automat de distributie a mustuielii se separa mustul ravac de mustul de presa, mustul ravac se stocheaza in polstife in vederea decantarii gravitationale, timp de 18-20 h, dupa care se trage partea limpede, in inoxuri cu fermentare dirijata.
Partea grosiera ramasa dupa decantare se filtreaza cu filtrele cu vacuum, iar mustul limpede rezultat in urma filtrarii se amesteca cu partea limpede. Mustul limpede astfel obtinut se insamanteaza cu levuri selectionate. Tot in aceste inoxuri pentru o mai buna fermentare a levurilor se administreaza si nutrienti 20-30 g/hl.
In partea a doua a fermentarii este benefica o aerare sau o microoxigenare a mustului.
Fermentarea are loc la o temperatura de 16-18 °C. Dupa fermentarea vinului nou se face corectia de SO2 pana la 30-35 g/hl si plinul vaselor, urmata de o bentonizare, 0,5-1 g/l in functie de rezultatele de laborator, dupa decantarea bentonitei, partea limpede se separa centrifugal, se stocheaza in functie de destinatia pe care urmeaza sa o parcurga vinul, in inoxuri, sau vase de lemn. Inainte de imbuteliere se fac filtrari mai fine cu filtru tangential, se refrigereaza (se conditioneaza) dupa care se trage la imbuteliere conform cerintelor.
Tehnologia de producere a vinurilor cu denumire de origine controlata aromate este asemanatoare cu a celor nearomate cu o singura particularitate aceea de a lasa 10-20 chiar 30 de ore in functie de soi, mustuiala la macerare peliculara, dupa care urmeaza acelasi ciclu tehnologic ca la vinurile cu denumire de origine controlata nearomate: presare, decantare, filtrare etc.
b)Tehnologia de producere a vinurilor rosii DOC:
Soiurile de struguri rosii care se vinifica la Murfatlar in vederea obtinerii de vinuri DOC (CMD, CT, CIB) sunt:
Cabernet Sauvignon, Merlot, Feteasca Neagra si Pinot Noir.
Recoltarea strugurilor se face la maturarea fenolica, atunci cand au acumulat in pelitele boabelor cantitatile cele mai mari de antociani. Strugurii, culesi manual sau mecanizat, sunt transportati la crama in bene de transport, avand protectie antioxidanta. Se face receptia cantitativa, prin cantarire pe pod bascula si receptia calitativa, prin vizualizarea starii de sanatate a strugurilor si determinarea continutului in zaharuri, refractometric.
In continuare, dupa receptia strugurilor are loc prelucrarea acestora, care se poate face clasic (macerare-fermentare pe bostina) sau prin termomacerare (incalzirea mustuielii la 70-80°C).
Prima etapa in procesul de prelucrare a strugurilor o reprezinta desciorchinarea si zdrobirea acestora, prin zdrobirea boabelor se usureaza trecerea polifenolilor din pielite in must, in timpul macerarii – fermentarii pe bostina. Administrarea drojdiilor selectionate si a enzimelor, in cazul fermentatiei clasice, se face direct pe struguri.
Pe masura introducerii mustuielii in recipientii de macerare – fermentare, se face injectarea, direct in conducta de mustuiala a solutiei de SO2 6 %, pentru protectie antioxidanta si extragerea mai rapida a antocianilor din pielita boabelor. Macerarea-fermentarea se face in: autovinivicatoare (echipate cu instalatii pentru recircularea si racirea controlata a mustului), cisterne Roto si cisterne din beton de capacitate mica si dureaza in jur de 7-10 zile, la
temperaturi cuprinse intre 25-28°C, un rol foarte important avand aerarea mustuielii (polimerizarea antocianilor).
Prin acest proces de natura fizico-chimica, se realizeaza extractia fractionata a compusilor polifenolici si a aromelor primare din struguri, in timpul contactului prelungit al mustului cu bostina.
Astfel vinul rosu dobandeste cele patru caracteristici de baza: culoare, tanin, extract si arome primare. Separarea mustului in fermentare de bostina se face prin scurgerea gravitationala a ravacului si presarea bostinei cu prese discontinui, atunci cand s-au acumulat in jur de 9,00% vol. alcool si densitatea mustului in fermentare a ajuns la 1, 010 – 1,020.
Mustul ravac se amesteca cu mustul de presa de la stutul I, in cisterne de inox unde are loc desavarsirea fermentatie alcoolice. La sfarsitul fermentatiei alcoolice se declanseaza fermentatia malolactica, absolut necesara vinurilor rosii deoarece confera suplete, catifelare si rotunjime acestora precum si stabilitatea culorii si stabilizarea biologica. Factorii cei mai importanti care se urmaresc in timpul fermentatie malolactice sunt: pH–ul vinului (3,2-3,4), continutul in sulf (max. 15 mg/l SO2 liber) temperatura vinului (18-22°C), incarcatura de bacterii malolactice. Controlul fermentatiei malolactice se face prin cromatografie, urmarindu-se disparitia acidului malic din vin.
La sfarsitul fermentatiei malolactice vinul se sulfiteaza, bentonizeaza (optional), se trage de pe drojdie, se separa centrifugal, se filtreaza prin filtrul tangential, urmeaza refrigerarea in
flux continuu, efectuarea de analize fizico–chimice, dupa care se trage in budane de stejar sau inoxuri, in vederea maturarii.
XI. MENTIUNI TRADITIONALE
Mentiunile traditionale prevazute in:
a) R (CE) 479/08 art.54 alin.(1) litera (b)
In cazul vinurilor de origine controlata Murfatlar maturate minim 6 luni in vase de stejar si invechite in sticla timp de cel putin 6 luni se poate utiliza la etichetare mentiunea traditionala "Rezerva" .
In cazul vinurilor de origine controlata Murfatlar maturate minim un an in vase de stejar si invechite in sticla timp de cel putin 4 ani se poate utiliza la etichetare mentiunea traditionala "Vin de vinoteca".
b) R (CE) 479/08 art.54 alineatul (1) litera (a)
Categoriile de calitate:
CMD – cules la maturitatea deplina,
CT – cules tarziu si
CIB – cules la innobilarea boabelor,
date de continutul in zaharuri la recoltarea strugurilor, consti tuie mentiuni traditionale si pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu DOC ”Murfatlar”.
XII. CARACTERISTICILE ANALITICE SI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR DOC MURFATLAR LA PUNEREA LOR IN CONSUM
Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zahar in boabe, aceasta stand la baza calitatii vinurilor obtinute.
In functie de soi, de conditiile anului si de momentul culesului, in denumirea de origine Murfatlar se pot obtine o varietare mare de vinuri, de la seci si pana la dulci, oferind astfel o imagine elocventa a diversitatii calitative sub care se poate realiza productia de vinuri.
a) Caracteristicile analitice:
Vinurile cu DOC Murfatlar trebuie sa prezinte urmatoarele caracteristici de compozitie:
taria alcoolica dobandita de minim 11,00% in volume;
aciditate totala (acid tartric) de minim 4,50g/l;
aciditate volatila:
18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l acid acetic pentru vinurile albe si rose;
sau 20 de miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l acid acetic pentru vinurile rosii.
Vinurile care poarta denumirea de origine controlata Murfatlar, daca au fost supuse unei perioade de maturare de cel putin doi ani sau care au o tarie alcoolica totala in volume egala sau mai mare de 13,00% vol pot avea derogari in ceea ce priveste limitele de aciditate volatila de pana la
1,30 g/l la vinurile albe
1,50 g/l la vinurile rosii.
extract sec nereducator: minim 17,00 g/l
dioxid de sulf total:
150 mg/l in vinurile rosii;
200 mg/l in vinurile albe si rose;
In cazul vinurilor cu un continut de zaharuri exprimat prin suma glucoza+fructoza egal sau mai mare de 5 g/l, limita maxima a continutului de anhidrida sulfuroasa se ridica la:
200 mg/l pentru vinurile rosii;
250 mg/l pentru vinurile albe si rose;
350 mg/l pentru vinuri provenite din denumirea de origine controlata “Murfatlar” CIB.
dioxid de sulf liber: maxim 50 mg/l.
b) Caracteristici organoleptice generale:
Vinurile DOC obtinute in podgoria Murfatlar sunt corpolente, onctuoase, cele obtinute din soiuri albe aromate si semiaromate au o pregnanta caracteristica de soi (arome si buchet de invechire) iar cele rosii contin taninuri catifelate ce tempereaza asprimea si astringenta specifica soiurilor.
Soiuri albe:
Aspect: limpede, cu luciu
Culoare: galben verzui spre galben auriu
Miros: caracteristic soiului
Gust: sec, demisec, demidulce, dulce, catifelat, moale
Soiuri rosii:
Aspect: limpede, cu luciu
Culoare: rosu rubiniu, violaceu intens
Miros: caracteristic soiului
Gust: sec, demisec, demidulce, dulce, slab taninat, corpolent
Dintre principalele vinuri albe enumeram:
Chardonnay:
vinuri ce prezinta o mare finete, se caracterizeaza printr-o compozitie armonioasa, sunt catifelate dar in acelasi timp bogate, cu o aroma ce aminteste de cea a fanului de curand cosit sau uneori de floarea de salcam. Aceste vinuri impresioneza prin calitatea lor perfect echilibrata si aciditatea care-i confera armonia gustativa iar buchetul pe care-l capata in timp ii confera o nuanta originara de migdale dulci. Solul calcaros, precum si perioada indelungata de insolatie din podgoria Murfatlar, confera acestui soi de struguri cele mai favorizante conditii de evolutie calitativa din Romania.
Pinot gris:
soiurile se disting printr-o mare capacitate de acumulare a zaharului iar vinurile obtinute sunt pline si bogate dar in acelasi timp rotunde si catifelate, cu o aroma nobila si complexa. Vinul obtinut din strugurii de Pinot Gris din podgoria Murfatlar se caracterizeaza printr-o culoare galben-verzuie sau chiar cu note de auriu – in cazul unei usoare mentineri a mustului pe pielita, fapt ce permite o mai accentuata extragere a aromei.
Parfumul floral neagresiv, de o mare finete, asigura o prelunga senzatie olfactiva.
Gustul este suav, fara a se resimti corpolenta, fapt datorat unei bune mentineri a aciditatii dupa
fermentare.
Sauvignon:
vinuri caracterizate printr-o aroma particulara, foarte placuta, sunt fine si prezinta insusiri gustative complexe. Gustul este complet, plin, fin, si cu o savoare ce aminteste pe cea a fructelor exotice.
Nobletea acestui soi semiaromat este completata de excelentele conditii pedoclimatice oferite de podgoria Murfatlar dar si de influenta favorabila a climatului marin.
Vinul este de culoare alb- albastruie si cu parfum de flori de camp.
Dintre principalele vinuri rosii enumeram pe cele de Cabernet Sauvignon si Merlot, vinuri cu o culoare intensa, extractive, bine rotunjite, ce dezvolta un buchet puternic prin invechire.
Cele de Pinot noir sunt catifelate, mai putin aspre decat cele de Cabernet Sauvignon si Merlot si se preteaza a fi, la fel de bine, atat seci cat si cu un anumit continut de zahar.
Cabernet Sauvignon:
este cel mai renumit soi de struguri rosii pentru vin, caracterizat printr-o mare acumulare de culoare si arome de fructe de padure. Vinul exprima potentialul de soi printr-o aroma puternica, de afine, mure dar si cu note de ciocolata
datorita taninurilor blande. Gustul, cu pronuntat caracter de soi, cu vigoare si generozitate, este armonios, lipsit de asperitati, si o prelunga senzatie post-gustare.
Feteasca neagra:
este un soi autohton care atinge la Murfatlar apogeul calitatilor in anii de recolta favorabili.
Culoarea rosu intens si aroma de fructe de padure confera robustete iar gustul este apropiat de cel al prunelor uscate. Din soiul Feteasca neagra se obtine un vin moderat de alcoolic, nu prea acid si cu un continut bun in extract, ce se
impune prin echilibru si armonie.
Gustul savuros, rafinat si insotit de o nuanta de catifelare si onctuozitate asigura vinului, alaturi de culoare si buchet, originalitate si autenticitate.
Amprenta podgoriei se regaseste in corpolenta vinului, in blandetea gustativa si in nota in plus de pruna uscata fata de alte zone viticole.
XIII. CONDITIILE DE COMERCIALIZARE
1. Ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlata Murfatlar se face, in mod obligatoriu, in butelii de sticla, sistem bag-in-box sau ambalaje multistrat, in urmatoarele capacitati pentru vinul linistit (ml): 187, 250, 375, 750, 1000, 1500, 2000, 3000, 10000, 20000.
Inchiderea acestora se face cu dopuri de pluta, din derivate de pluta, din alte materiale admise in comertul international sau prin inchidere filetata asigurata.
2. La etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlata Murfatlar se folosesc urmatoarele indicatii obligatorii:
a) denumirea la vanzare: vin cu denumire de origine controlata, insotita de mentiunea traditionala CMD, CT, CIB abreviata sau nu;
b) denumirea de origine Murfatlar;
c) mentiunea “produs in Romania” ;
d) denumirea soiului/soiurilor in cazul vinului,
e) tipul vinului dat de continutul sau in zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce; continutul de zahar nu trebuie sa varieze cu mai mult de 1 g/l fata de valoarea inscrisa pe eticheta produsului;
f) taria alcoolica dobandita a vinului, exprimata in procente si in volume; fara a aduce atingere tolerantelor stabilite pentru metoda de analiza de referinta utilizata, taria indicata nu poate sa varieze cu mai mult de 0,50% vol. fata de cea rezultata in urma analizei;
In cazul vinurilor cu denumire de origine controlata Murfatlar imbuteliate timp de minim 3 ani, aceasta nu poate sa varieze cu mai mult de 0,80% vol. fata de cea stabilita in urma analizei, fara a aduce atingere tolerantelor stabilite pentru metoda de analiza de referinta utilizata.
g) volumul nominal al produsului continut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri;
h) denumirea societatii care a produs si imbuteliat vinul;
i) data ambalarii sau numarul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalarii.
Data ambalarii se inscrie, prin marcare, pe eticheta principala sau pe contraeticheta;
j) mentiunea “contine sulfiti”;
k) denumirea imbuteliatorului, cu caractere a caror dimensiune nu depaseste jumatate din cele utilizate pentru denumirea de origine sau pentru denumirea categoriei produsului.
3. In etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlata Murfatlar pot fi folosite si urmatoarele indicatii facultative:
a) marca de comert, cu conditia ca ea sa nu creeze confuzii cu denumirea de origine;
b) subdenumirea de origine;
c) denumirea exploatatiei viticole (domeniului) pentru vinurile provenite in exclusivitate din exploatatia indicata, cu conditia de a nu se folosi denumiri care sa creeze confuzii cu denumirea de origine;
d) anul de recolta, cu conditia ca vinul sa provina in proportie de cel putin 85% din anul indicat;
e) numele persoanei (persoanelor) fizice si denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;
f) se pot inscrie pe contraeticheta si alte mentiuni care se refera la:
- istoria vinului sau a firmei producatoare;
- conditii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultura speciale, de cules si de elaborare a vinurilor;
- recomandari privind consumarea vinului: temperatura, asociere cu mancaruri si altele asemenea;
- unele mentiuni suplimentare privind insusirile senzoriale, date analitice, altele decat taria
alcoolica, indicatii complementare asupra provenientei, reprezentari grafice.
Ultimele mentiuni pot fi folosite, la cererea producatorilor, numai in baza aprobarii date de comisiile ONVPV care fac aprecierea vinurilor, consemnata in buletinele de analiza;
g) codul de bare al produsului;
h) simbolul comunitar ce indica denumirea de origine;
i) mentiunile traditionale “rezerva” sau “vin de vinoteca”.
4. Indicatiile obligatorii se inscriu in acelasi camp vizual. Exceptie poate face data ambalarii
sau numarul lotului si mentiunea “contine sulfiti”.
Indicatiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principala, fie pe contraeticheta, fluturasi sau buline.
5. Indicatiile inscrise pe eticheta trebuie sa fie citete si vizibile. Termenii folositi in etichetare trebuie sa fie intelesi de consumatori.
XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATA „MURFATLAR”
In cazurile in care vinurile nu indeplinesc in totalitate conditiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlata „Murfatlar” sau daca pierd aceste conditii, ele vor fi declasate in categorii inferioare, pe baza unor proceduri elaborate de ONVPV.
1. Declasarea vinurilor DOC se stabileste de ONVPV in cazul in care:
a) vinul a suferit alterari din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru aceasta categorie de calitate.
2. In faza de productie, producatorul poate sa solicite ONVPV declasarea unui vin DOC in vin cu indicatie geografica sau vin de masa in urmatoarele situatii:
a) vinurile cu denumire de origine controlata care pe durata procesului de vinificare, conditionare, depozitare au suferit modificari calitative care nu le mai recomanda pentru a fi comercializate ca vinuri DOC vor putea fi reclasificate de catre acesta ca vinuri cu indicatie geografica sau vin de masa, dupa caz;
b) vinurile obtinute din procesarea strugurilor recoltati din plantatiile DOC existente in cadrul arealului delimitat al indicatiei geografice, atunci cand producatorul stabileste ca strugurii materie prima nu intrunesc conditiile de calitate in vederea obtinerii unui vin cu denumire de origine controlata;
c) vinurile obtinute din procesarea strugurilor recoltati din plantatiile DOC atunci cand producatorul stabileste ca produsul astfel rezultat nu intruneste conditiile de producere si de comercializare pentru un produs cu denumire de origine controlata;
3. Vinurile obtinute din procesarea strugurilor recoltati din plantatii DOC sau vinurile DOC pot fi declasate de catre producator, cu instiintarea ONVPV.
XV. AUTORITATEA DE CONTROL
Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlata „Murfatlar” este Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.
Adresa Inspectoratului teritorial: ONVPV, Constanta, Str. Caraiman, Nr. 6, Tel/Fax: 0040 241 619 328.
Autorizarea plantatiilor producatoare de struguri DOC, controlul vinurilor DOC, declasarea acestora si eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obtinute in denumirea de origine controlata „Murfatlar” si declasarea acestora se face la solicitarea producatorilor care se supun conditiilor din prezentul caiet de sarcini, in baza procedurilor elaborate de catre ONVPV.
In scopul verificarii conformitatii cu caietul de sarcini, ONVPV controleaza:
-instalatiile, capacitatea operatorilor de a indeplini conditiile prevazute in caietul de sarcini;
-produsele in orice etapa a procesului de productie, inclusiv cea a ambalarii, pe baza unui plan elaborat de catre autoritatea competenta, respectiv ONVPV si care a fost adus la cunostinta operatorilor, care acopera fiecare etapa de fabricare a vinului.
XVI. ALTE ASPECTE
Dreptul de comercializare a vinurilor DOC se acorda prin Certificate de atestare a dreptului de comercializare conform prevederilor legale si instructiunilor ONVPV.
La solicitarea asociatiilor de producatori sau ale producatorilor, pentru evaluarea vinurilor cu denumire de origine controlata Murfatlar, se constituie periodic Comisii de degustare.
Vinurile cu denumire de origine controlata Murfatlar vor fi analizate pe loturi, atat din punct de vedere organoleptic cat si fizico-chimic.
Asociatia de producatori reprezentativa din cadrul denumirii de origine Murfatlar stabileste criteriile de selectie a reprezentantului/reprezentantilor producatorilor din cadrul Comisiei de degustare.
Prezentul caiet de sarcini poate fi modificat in urmatorii ani viticoli pentru a tine cont de evolutia cunostintelor stiintifice si tehnice din domeniu, in special de cele cu aplicabilitate in obtinerea vinurilor ce denumire de origine controlata Murfatlar, cu respectarea legislativi comunitare si nationale pentru denumiri de origine.
MURFATLAR
D.O.C.
CAIET DE SARCINI
pentru producerea şi comercializarea vinului licoros
cu denumire de origine controlată
(O.N.V.P.V.)
I. DEFINIŢIE
Denumirea de origine controlată „Murfatlar” se atribuie vinurilor licoroase obţinute din strugurii produşi in arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ
Calitatea vinurilor licoroase cu denumire de origine controlată „Murfatlar” este asigurată in primul rand de clima şi solul regiunii.
Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai lavorabile cultivării viţei-de-vie, intreaga zonă fiind incadrată in zona CII conform Ordinului MAPDR nr. 645/2005 privind aprobarea incadrării regiunilor viticole romaneşti in zonele viticole ale Uniunii Europene şi condiţiile aplicării corecţiilor de tărie alcoolică şi de aciditate asupra recoltelor de
struguri aflate in diferite stadii de prelucrare.
Podgoria Murfatlar este situată in platoul Dobrogei de Sud, de o parte şi de alta a văii Carasu şi a paralelei de 44°15’ latitudine nordică.
Ca aşezare geografică, podgoria Murfatlar se află in partea de sud-est a Romaniei, intre Dunare şi Marea Neagră, in centrul Podişului Dobrogei.
Sub aspect meteorologic, aici există o cantitate mare de radiaţie solară, resurse heliotermice bogate iar precipitaţiile atmosferice insumează cantităţile medii cele mai reduse din ţară.
Solul, format in principal din calcar cochilifer, bogat in carbonat de calciu, constituie un factor important al calităţii
vinurilor.
Toate condiţiile oferite de mediul natural, cu precădere cele pedologice şi heliotermice sunt deosebit de favorabile culturii viţei-de-vie şi obţinerii de produse de calitate superioară.
Deficitul de umiditate poate fi combătut printr-o bună organizare a sistemului de irigaţie.
Substratul geologic intalnit in cadrul podgoriei Murfatlar este constituit din loess şi depozite loessiene, ce acoperă calcarele şi gresiile calcaroase mezozoice şi terţiare ale platformei suddobrogene, respectiv materiale deluvio-coluviale.
Relieful este de tip tabular-structural, cu latitudini absolute de 100-130 m, rar, dar adanc, fragmentat de văi cu versanţi puternic inclinaţi (15o-30o) de tip frunte de cuestă (versantul stang al văii asimetrice Carasu) sau relativ simetrici de tip canion, afectaţi de intense procese de pantă, local stăvilite prin terasări şi alte măsuri antropice antierozionale in vederea valorificării agricole (indeosebi viticole).
Climatul este de tip continental, cu veri toride şi secetoase, ierni moderate, primăveri timpurii şi toamne tarzii, ideale pentru maturarea şi supramaturarea strugurilor.
Potenţialul heliotermic este printre cele mai ridicate din tară, exprimat prin radiaţie solară de 130 kcal/cm2, insolaţia 2220- 2300 ore, temperaturi pozitive 4200oC/an.
Sub-climatul este influenţat in principal de către Canalul Dunare - Marea Neagră care traversează podgoria pe direcţia V-E prin reflectarea luminii solare şi prin inerţie termică transmisă zonelor limitrofe.
Pantele Canalului Dunare - Marea Neagră şi diferenţele de temperatură dintre sol şi masa de apă crează mişcări de aer ce se suprapun cu mişcarea vanturilor din Dobrogea de mijloc.
Solurile reprezentative sunt molisolurile cernoziomice de stepă (cernoziomuri carbonatice, cernoziomuri tipice) pe substrate loessice, rendzine tipice şi litice, regosoluri şi erodisoluri pe pante puternic degradate natural sau antropozoogen.
Locuită din cele mai vechi timpuri de către geţi şi sciţi, Scythia Minor – actuala Dobroge – a constituit tăram roditor atat pentru cultivarea şi evoluţia soiurilor autohtone de viţă de vie, cat şi pentru schimburile comerciale pe care geto-dacii le făceau cu cele trei mari cetăţi greceşti – Histria, Tomis şi Calatis – intemeiate după secolul VII i.e.n. pe malul Pontului Euxin, atraşi fiind de bogăţia ţărmului dobrogean al Mării Negre.
Aici au apărut cele mai vechi scrieri despre vie şi vin din Romania, vinul fiind unul dintre produsele ce au stat la baza dezvoltării comerţului intre cele două culturi, vinurile obţinute in Dacia fiind astfel transportate in multe ţări, ajungand chiar pană in Egipt, ducand cu ele şi faima acestor locuri. Herodot a descris multe obiceiuri ale geto-dacilor, printre care şi folosirea vinului in anumite ritualuri. Chiar şi Dionysos, zeul viticulturii şi al vinului la greci, se spune ca a fost adus din Tracia.
Marturii scrise despre tradiţia producerii vinului la Murfatlar au fost lăsate şi de faimosul poet latin Publius Ovidius Naso, care a trăit in exil in cetatea Tomis in perioada 9-17 d.C.
Vasile Parvan afirma că „...pe numeroase monumente laice şi religioase găsite in zonă apar personaje mitice incoronate cu lăstari şi struguri, cele mai multe demonstrand cultul lui Dionysos” (Bacchus).
Şi in evul mediu plantaţiile viticole au continuat să constituie o mare şi nepreţuită bogaţie a ţărilor romane, viticultorii şi pivnicerii fiind consideraţi o categorie superioară de agricultori aşa cum reiese din documentele timpului.
Aşa se explică şi atenţia deosebită pe care curţile domneşti o acordau viei şi preparării vinurilor, pedepsindu-i pe viticultorii care lăsau viile nelucrate.
In zona Murfatlar, in 1907 sunt plantate in scop experimental soiuri de viţă-de-vie precum Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir, Muscat Ottonel şi Folle Blanche, din iniţiativa a doi viticultori romani, Gheorghe Nicoleanu şi Vasile Brezeanu.
Rezultatele au fost extraordinare. Pe langa toate acestea, şi soiuri autohtone romaneşti sunt aduse mai tarziu in podgorie, după ce sunt selectionaţi şi dezvoltaţi in institute experimentale de cercetări hibrizi viguroşi şi cu potenţial calitativ ridicat din altoi de soiuri romaneşti, soiuri precum Fetească regală sau Fetească neagră.
Găsesc aici un areal optim de dezvoltare, cu regim pluviometric mai scăzut, cu zile mai insorite, acumulări mai mari de
zahăr şi aromă.
Cu timpul, podgoria intră in competiţie cu cele mai reprezentative podgorii ale ţării iar vinurile de Murfatlar işi etalează calitatea, obţinand numeroase distincţii şi aprecieri.
Informaţii despre calitatea şi caracteristicile produsului: Vinul licoros cu denumire de origine
controlată „Murfatlar” poate fi alb, roşu sau rose. Vinul alb este maturat pe parcursul a mai multor
ani in butoaie de stejar, produsul final avand o culoare aurie, cu o aromă de miere şi o fineţe rotundă
a gustului. Vinul licoros de un roşu caramiziu are un gust discret de coacăze şi afine, dulce dar in
acelaşi timp tare. Şi acesta din urmă este maturat in butoaie de stejar, pastrand caracteristicile
soiurilor din care este produs. Vinul licoros rose este mai proaspăt, de un roz intens, prezintă
insuşiri pregnante de prospeţime şi fructuozitate, are un gust rafinat, insoţit de o nunţă de catifelare
şi onctuozitate.
Interacţiunea cauzală: Specificitatea vinului licoros cu denumire de origine controlată „Murfatlar” provine din caracteristicile mustului de struguri din care este produs.
Aceste caracteristici sunt legate de soiurile de viţă-de-vie care beneficiază de o cantitate mare de radiaţie solară, resurse heliotermice dintre cele mai ridicate din ţară şi un regim scăzut de precipitaţii.
Aceşti factori contribuie la o mai bună maturitate a strugurilor şi implicit obţinerea unui must bogat in zahăr.
Influenţa mării se face simţită in acest areal, aceasta acţionand favorabil in special toamna, avand rol de regulator termic. Solul, bogat in carbonat de calciu, constituie un factor important al calităţii vinurilor.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI LICOROS CU D.O.C. „MURFATLAR”
Arealul delimitat pentru producerea vinurilor licoroase cu denumirea de origine controlată „Murfatlar” cuprinde următoarele localităţi situate in judeţul Constanţa:
Denumire de origine „MURFATLAR”:
Oraş Murfatlar:
satele: Murfatlar, Siminoc;
Com.Valu lui Traian:
satul Valu lui Traian;
Com. Poarta Albă:
Satele: Poarta Albă, Nazarcea;
Oraş Ovidiu:
Com. Ovidiu:
satul Poiana;
Com. Ciocarlia:
satul Ciocarlia.
Subdenumire de origine ”MEDGIDIA” care poate insoţi sau nu denumirea de origine ”MURFATLAR”:
Oraş Medgidia:
Localităţi: Medgidia, Remus Opreanu, Valea Dacilor;
Com. Castelu:
Satele: Castelu, Cuza Vodă, Nisipari;
Com. Siliştea:
satul Siliştea,
Com. Tortoman:
satul Tortoman;
Com. Peştera:
Satele: Peştera, Ivrinezu Mic.
Com. Mircea Vodă:
Satele: Mircea Vodă, Satu Nou, Tibrinu, Saligny, Stefan cel Mare, Gherghina;
Subdenumirea de origine ”CERNAVODĂ” care poate insoţi sau nu denumirea de origine ”MURFATLAR”:
Oraş Cernavodă:
com. Cernavodă;
Com. Seimeni :
satele: Seimeni, Seimenii Mici;
Com. Rasova:
satele: Rasova, Cochirleni.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor licoroase D.O.C. „Murfatlar” albe,
roşii sau rose sunt următoarele:
Soiuri albe:
Muscat Ottonel, Pinot Gris, Chardonnay, Sauvignon, Tămaioasă Romanească;
Soiuri roşii/rose:
Pinot Noir, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon.
V. PRODUCŢIA MAXIMĂ DE STRUGURI (kg/ha)
Producţia de struguri la hectar se va incadra in următoarele limite maxime:
11.400 kg/ha pentru soiurile: Chardonnay, Pinot Gris, Cabernet Sauvignon;
12.900 kg/ha pentru soiurile: Muscat Ottonel, Pinot Noir;
13.600 kg/ha pentru soiurile: Sauvignon, Tămaioasă Romanească, Merlot, Fetească Neagră.
VI. RANDAMENTUL MAXIM ÎN VIN (hl/ha)
Randamentul in vin se va incadra in următoarele limite maxime:
80,00 hl/ha pentru soiurile: Chardonnay, Pinot Gris, Cabernet Sauvignon;
90,00 hl/ha pentru soiurile: Muscat Ottonel, Pinot Noir;
95,00 hl/ha pentru soiurile: Sauvignon, Tămaioasă Romanească, Merlot, Fetească Neagră.
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Struguri destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul licoros cu denumire de origine controlată „Murfatlar” trebuie sa fie sănătoşi, fără impurităţi, culeşi la maturitatea deplină.
Este necesar sa fie introduşi cat mai urgent in procesul de fabricaţie.
Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim 204 g/l zahar
(un titru alcoolic natural de minim 12,00% volume).
VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR
Plantaţiile din care se obţin vinurile licoroase cu D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.
Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza produce rii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.
Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
Puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi.
Strugurii trebuie sa aibă o stare bună de sănătate iar proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%.
Densitatea plantaţiei este de minim 3.330 butuci/ha (sau minim 75% din plante viabile din densitatea proiectată).
Irigarea este admisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V., atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (600-900 mc/ha).
Este obligatorie recoltarea in verde, reducerea numărului de ciorchini la intrarea in pargă cand producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.
In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. In toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial in zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.
IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE
Arealul delimitat pentru D.O.C. „Murfatlar” se incadrează in zona viticolă C II.
Vinurile licoroase produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.
Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei in vigoare.
Vinul licoros cu denumirea de origine controlată „Murfatlar” are o
tărie alcoolică dobandită de minim 15,00% vol. şi de maxim 22,00 % vol.
X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR LICOROASE CU D.O.C. „MURFATLAR”
Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de strugure care se doreşte a fi vinificat, in funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.
Transportul strugurilor la centrul de vinificaţie trebuie să se facă in vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.
Recepţia strugurilor la cramă se face atat cantitativ cat şi calitativ.
Urmează descărcarea strugurilor in buncare cu snec, unde se realizează la suprafaţă un tratament enzimatic după care strugurii sunt transportaţi la desciorchinator - zdrobitor, de unde ciorchinii sunt evacuaţi cu ajutorul instalaţiilor pneumatice, iar mustuiala este preluată de o pompă cu şurub şi trecută printr-un răcitor in vederea răcirii mustuielii de la 15-35 grade C la 10-15 grade C, după care este impinsă de pompă către prese sau autovinificatoare. Pe traseul de transport al mustuielii se efectuează sulfitarea cu solutie de dioxid de sulf in flux continuu cu dozatoare automate, in funcţie de starea de sănătate a strugurilor.
Pentru o mai bună extracţie a substanţelor odorante din pieliţa se poate face o macerare de scurtă durată pe boştină.
Scurgerea mustuielii şi presarea boştinei se realizează in prese de unde se obţine prin scurgere gravitaţională mustul ravac şi mustul de presă, care se colectează separat.
Evacuarea tescovinei din prese se realizează in buncărele de inox cu snec colector central, care o transportă in exteriorul secţiei.
Deburbarea mustului ravac şi a mustului de presă se realizează in vase de vinificatie prevăzute cu sistem de menţinere a temperaturii (răcire), unde pot avea loc şi tratamente cu enzime şi dioxid de sulf, deburbarea durand 15-24 ore.
Burba rezultată este stocată pe soiuri in bazine de beton, in vederea filtrării.
Mustul limpede decantat precum şi mustul filtrat este dirijat cu ajutorul pompelor in vase de vinificaţie.
In vasele de vinificaţie are loc fermentarea parţială a mustului de strugure.
Stoparea fermentaţiei se face prin adăugare de distilat de vin, care are o tărie alcoolică dobandită in volume de cel puţin 52% vol. şi cel mult 86% vol., sau adaugare de alcool neutru de origine viticolă care are o tărie alcoolică dobandită in volume de cel puţin 96% vol.
Mustul de strugure partial fermentat se cupajează cu vin invechit, vin obţinut conform tehnologiei pentru vinuri DOC şi/sau cu mistel.
Vinul trebuie să prezinte minim 12,00% vol alcool dobandit.
Pentru corecţia concentraţiei alcoolice se foloseşte distilat din vin, de minim 52% vol alcool, maxim 86% vol alcool sau alcool neutru de origine viticolă de minim 96% vol alcool, iar pentru corecţia
conţinutului de zaharuri se foloseşte must concentrat.
Vinul licoros poate avea valori ale titrului alcoolic existent de minim 15,00% vol., dar nu mai mare de 22,00% vol,
titru alcoolic volumic total de minim 17,50% vol.
XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR LICOROASE D.O.C. „MURFATLAR” LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM
Vinurile licoroase cu D.O.C. „Murfatlar” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:
tăria alcoolică dobandită de minim 15,00% vol şi de maxim 22,00% vol;
titru alcoolic volumic total de minim 17,50% ;
aciditate totală (acid tartric) de minim 3,50 g/l;
aciditate volatilă:
18 miliechivalenţi pe litru sau 1,080 g/l acid acetic pentru vinurile licoroase albe şi rose; sau
20 de miliechivalenti pe litru sau 1, 20 g/l acid acetic pentru vinurile licoroase roşii.
Vinurile licoroase care poarta denumirea de origine controlata Murfatlar pot avea derogari in ceea ce priveste limitele de aciditate volatila, datorita perioadei de maturare, de pana la:
21.70 miliechivalenţi pe litru sau 1,30 g/l acid acetic la vinurile licoroase albe si roze; sau
25 miliechivalenţi pe litru sau 1,50 g/l acid acetic la vinurile licoroase rosii.
extract sec nereducător: minim 17,00 g/l;
dioxid de sulf total:
150 mg/l, in cazul in care conţinutul de zahar rezidul este mai mic de 5,00 g/l;
200 mg/l, in cazul in care conţinutul de zahar rezidul este mai mare de 5,00 g/l.
Vinul licoros alb
se poate obţine din următoarele soiuri de struguri:
Muscat Ottonel, Pinot Gris, Chardonnay, Sauvignon, Tămaioasă Romanească:
Culoare: galben – auriu
Limpiditate: limpede, cristalin
Aroma: de fructe bine coapte şi flori albe
Gust: echilibrat, cremos, lung, viguros, catifelat
Miros: cu buchet de invechire
Vinul licoros roşu
se poate obţine din următoarele soiuri de struguri:
Pinot Noir, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon:
Culoare: roşie violacee cu tente cărămizii
Limpiditate: limpede, cristalin
Aroma:de fructe negre, cu tentă de maderizare
Gust: rafinat, catifelat, onctuos, viguros
Miros: cu buchet de invechire
Vinul licoros rose
se poate obţine din următoarele soiuri de struguri:
Pinot Noir, Fetească Neagră, Merlot, Cabernet Sauvignon:
Culoare: roz intens
Limpiditate: limpede, cristalin
Aroma: delicată, de mare fineţe
Gust: rafinat, insoţit de o nuanţă de catifelare şi onctuozitate
Miros: proaspăt, eterat.
XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
1. Ambalarea vinurilor licoroase cu denumire de origine controlată „Murfatlar” se face, in mod obligatoriu, in butelii de sticlă, cu capacităţile stabilite de legislaţia in vigoare.
Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.
2. In etichetarea vinurilor licoroase cu denumire de origine controlată „Murfatlar” se folosesc următoarele
indicaţii obligatorii:
a) denumirea categoriei de produs: vin licoros;
b) denumirea de origine controlată „Murfatlar”;
c) tăria alcoolică dobandită a vinului, exprimată in procente şi in volume;
d) menţiunea „produs in Romania’’;
e) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri;
f) numele şi adresa imbuteliatorului/producătorului inscris cu caracterele cele mai mici folosite
in inscripţionările de pe etichetă;
g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.
Data ambalării se inscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.
h) menţiunea “conţine sulfiţi”;
i) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).
3. In etichetarea vinurilor licoroase cu denumire de origine controlată „Murfatlar” pot fi folosite şi următoarele
indicaţii facultative:
a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;
b) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;
c) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;
d) menţiuni care se referă la:
istoria vinului sau a firmei producătoare;
condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; recomandări privind consumarea vinului: temperatură, asociere cu mancăruri şi altele asemenea;
unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.
e) codul de bare al produsului;
f) simbolul comunitar ce indică denumirea de origine;
g) culoarea specifică;
h) distincţii acordate, numai pentru lotul in cauză.
4. Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea „conţine sulfiţi”.
Indicaţiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.
5. Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.
XIII. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată „Murfatlar” este Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.
Adresa Inspectoratului Teritorial: Jud. Constanta, Loc. Cernavoda, Str. Unirii, Bl. M 9, Sc. 1, Ap. 3, e-mail: constanta@onvpv.ro, tel/fax: 0040 241 619 328.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă in:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametri:
tăria alcoolică totală şi dobandită, exprimate in % vol.;
zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;
aciditate totală, exprimată in g/l acid tartric;
aciditate volatilă, exprimată in g/l acid acetic;
dioxid de sulf total, exprimat in mg/l.
b) examinarea organoleptică, ce constă in verificarea caracteristicilor senzoriale (aspect, culoare, gust, miros)
c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizată de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată „Murfatlar”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizeaza prin:
eşantionare şi
control sistematic in toate fazele de producţie.
In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control (O.N.V.P.V.) controleaza:
instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini
produsele in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui
plan elaborat de către autoritatea competentă, respectiv O.N.V.P.V. şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor.
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant indreptăţit conform legislaţiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru vinul licoros cu denumirea de origine controlată „Murfatlar”, in special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
SARICA NICULIŢEL
D.O.C.
CAIET DE SARCINI
pentru producerea şi comercializarea vinurilor cu denumirea de origine controlată
modificare de 18/06/2013
(fonte O.N.V.P.V.)
I. DEFINIŢIE
Denumirea de origine controlată “Sarica Niculiţel” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ
a).Detalii privind zona geografică.
Descrierea factorilor naturali care contribuie la legătură:
Arealul aferent DOC Sarica Niculiţel se află în unitatea morfostructurală Dobrogea de nord, unde roca principală pe seama căreia s-au format solurile din zonă este loesul.
Solul are însuşiri fizico-chimice foarte bune, cu permeabilitate, porozitate şi textură medie, lutonisipoasă, şi drenaj foarte bun. Apa nu bălteşte decât pentru scurt timp.
Solurile predominante sunt din clasa Cernoziomuri, cu caracteristici de sol slab tasat, cu reacţie alcalină, pH = 8,0 – 8,2, cu carbonat de calciu moderat, aprovizionat cu NPK, cu o clasă de pretabilitate III, ce indică condiţii foarte bune pentru cultura viţei de vie.
Temperatura medie anuală este cu puţin peste 10 grade Celsius iar precipitaţiile anuale sunt de aprox. 440 mm.
Clima este continental excesivă, cu precipitaţii reduse (sub 400 mm/an), cu veri călduroase, ierni reci, însă vecinătatea cu Dunărea si Delta Dunării la nord, cu pădurile întinse de la sud, coroborată cu expunerea preponderant Nordică a arealului, atenuează efectele caniculei din timpul verii (excepţii la expunerea nordică o constiutie plantaţiile de la Valea Teilor, Carcaliu şi Cerna).
Podgoria Sarica Niculiţel este cea mai veche podgorie a Dobrogei, localizată în judeţul Tulcea (Dobrogea de nord), o zonă cu un pitoresc aparte ce-şi întinde trecutul dincolo de perioada colonizării romane (în nordul Dobrogei romanii s-au instalat temeinic în acele vremuri, încă din secolul II, construindu-şi o serie de castre pentru apărarea imperiului de atacurile populaţiilor barbare, mărturie stând castrele Arrubium (localitatea Măcin), Noviodunum (Isaccea), Aegesius (Tulcea), Troesmis (Turcoaia), etc.
Ca localizare, viticultura din acest areal este organizată în jurul dealurilor Niculiţelului şi Munţilor Măcin, resturi ale vechiului lanţ muntos Hercinic. În unele locuri, Isaccea sau Somova, viile sunt foarte aproape de lacurile riverane Dunării.
Viile podgoriei sunt amplasate pe terenuri cu altitudini cuprinse între 50 şi 200 metri, formând amfiteatre largi, cu deschideri către valea Dunării.
Viticultura din acest areal este organizată în jurul dealurilor Niculiţelului şi Munţilor Măcin - resturi ale vechiului lanţ muntos hercinic-cel mai vechi lanţ muntos din Europa.
Fundamentul este format din: roci cristaline cutate prehercinic, roci magmatice (granite şi bazalte) şi roci sedimentare. Această unitate are următoarele subdiviziuni:
1.Măcin – situată în vest între Dunăre şi Taiţa
2.Niculiţel – între Taiţa şi depresiunea Nalbant
3.Tulcea
Descrierea factorilor umani care contribuie la legătură
Sarica-Niculiţel este cea mai veche podgorie a Dobrogei.
Viticultura acestor locuri îşi întinde trecutul dincolo de perioada colonizării romane, în timpul căreia ea a primit un puternic impuls.
Nu trebuie uitat că în nordul Dobrogei romanii s-au instalat temeinic în acele vremuri, construindu-şi o serie de castre pentru apărarea imperiului de atacurile populaţiilor barbare.
La Tulcea exista pe vremuri cetatea Aegysum ridicată de romani în secolul II; orasul Isaccea s-a construit în jurul castrului Noviodunum, iar la Măcin se află castrul Arrubium.
Este cert faptul că viticultura acestei zone a avut de profitat de pe urma prezenţei romanilor, după cum ea profitase din plin de influenţa exercitată de comertul realizat prin cetăţile port construite de greci pe malurile Mării Negre (corăbiile genovezilor şi ale grecilor poposeau adesea în porturile dunărene ale vremii din preajma acestei podgorii de unde încărcau licorile obţinute din viile din nordul Dobrogei).
La sfârşitul secolului al XIV-lea Dobrogea se afla în stapânirea lui Mircea cel Bătrân, voievodul Ţării Româneşti care, aşa cum rezultă din gloriosul său titlu, îşi întindea domnia "până la Marea cea Mare".
Între anii 1420 si 1878, timp de patru secole si jumatate, teritoriul cuprins între Dunăre şi Marea Neagră a intrat în stăpânirea imperiului otoman.
În acestă perioadă viticultura dobrogeană a înregistrat un declin, dar ea nu a dispărut, continuând să fie practicată de populaţia romănească baştinaşă.
Viile podgoriei Sarica-Niculiîel s-au păstrat de-a lungul acestui interval menţinându-şi chiar şi faima căştigată în trecut. Există documente care arată că, în anii 1760-1770, negustorii polonezi veneau şi cumparau vin în aceasta podgorie şi vinul era transportat pe Dunăre cu ajutorul corăbiilor care se încărcau la Isaccea.
Aşa cum rezultă dintr-o statistică veche, în anul 1903 ţinutul nord-dobrogean detţnea o suprafaţă de 5.800 hectare de viţă de vie şi realiza o producţie de 305.000 hectolitri de vin, situându-se pe al doilea loc în ţară, după cel al Putnei. Cele mai importante localităţi viticole erau Măcinul, Isaccea, Bădila, Niculiţel, Sarica, Teliţa si Cocoş.
O explicaţie a dezvoltării viticulturii în această regiune se regăseşte în existenţa unor conditţi naturale foarte favorabile date de aşezare, de climă şi de sol. În Delta Dunării, deci nu departe de podgorie, se găseşte şi în prezent cea mai numeroasă populatţe de viţe sălbatice din ţară.
În pădurile Hazmacului Mare de pe grindul Letea, au fost identificate exemplare aparţinând specie Vitis Silvestris.
Este cert ca ne găsim aici într-un habitat care convine viţei de vie, ţn egală măsura viţelor sălbatice şi celor cultivate.
Podgoria trage foloase de pe urma vecinătaţii Dunării, care trimite spre vii vapori de apă ce creeaza o umiditate atmosferică prielnică.
Calitatea vinurilor produse în nordul Dobrogei poate fi pusă în mare masură şi pe seama solului, format pe lava măcinată de intemperii, cu structura şi compoziţie favorabilă cultivării acesteia. Învecinarea cu pădurile contribuie apoi la realizarea unui microclimat specific, propice culturii viţei de vie.
La Niculiţel, localnicii vorbesc chiar despre o legendă potrivit căreia Noe ar fi fost cel care ar fi pus temelia podgoriei Sarica.
Conform mărturiilor istorice, respectiva podgorie, care se întinde, în prezent, pe câteva mii de hectare, ar fi fost înfiinţată de nişte călugări care au ctitorit actuala mânăstire Cocoş.
b). Detalii privind produsul/produsele
Viile de la Tulcea şi Somova sunt preponderent constituite din soiuri roşii, Merlot, Cabernet Sauvignon, Burgund mare, Băbească neagră dar şi din soiuri albe, Aligoté, Riesling Italian, Fetească albă.
În centrele viticole Niculiţel şi Măcin, producţia de vinuri albe este preponderentă, formată din Aligoté, Fetească regală, Sauvignon blanc, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Rkaţiteli, etc.
Tot în aceste areale se obţin valoroase vinuri roşii de Merlot şi Cabernet varietal. În toată podgoria, se distinge soiul Aligoté despre care se vorbeşte că în acest areal şi-a găsit a doua patrie.
Podgoria Sarica Niculitel este formată din trei centre viticole: Măcin la vest, Tulcea în partea estică şi Niculiţel la mijloc.
Viile de la Tulcea îmbracă dealul ce domină oraşul de la gurile Deltei Dunării şi se continuă pe teritoriul învecinat al comunei Somova spre vest.
Soiurile albe preponderente sunt Aligoté, Riesling italian, Fetească regală, Sauvignon, Muscat Ottonel. Nu lipsesc din acest areal nici soiurile roşii cum ar fi Cabernet-ul Sauvignon sau Merlot-ul dar şi Burgundul mare sau Băbească neagră, caracterizate prin note fructate.
Centrul viticol Măcin îşi aşează viile la poalele munţilor Măcin (cel mai vechi lanţ muntos din Europa), începând din comuna Jijila la nord şi trecând printr-o linie oarecum paralelă cu Dunărea pe direcţia nord-sud prin Măcin, Carcaliu şi Cerna.
În centrul viticol Măcin se cultivă şi prelucrează un număr mai mare de soiuri, preponderente fiind cele albe precum Aligoté -ul, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Sauvignon şi mai nou-Chardonnay-ul. Vinurile albe din centrul viticol Măcin se caracterizează prin pospeţime, aciditate mai scăzută fiind vinuri lejere, care se consumă în general ca vinuri proaspete.
Nu lipsesc din acest areal nici vinurile roşii precum Merlot, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir sau Fetească neagră.
Centrul viticol Niculiţel se întinde sub forma unui culoar care pleacă din oraşul Isaccea, trece prin comuna Niculiţel si ajunge peste dealuri la Izvoarele.
Sortimentele cultivate sunt Aligoté, Riesling italian, Fetească regală, Sauvignon, Muscat Ottonel, iar dintre cele roşii Merlot, Cabernet Sauvignon, Băbească neagră, Burgund mare.
Din categoria vinurilor albe, un vin care atrage atenţia din toată podgoria, este cel de Aligoté.
Se consideră că în nordul Dobrogei se produc cele mai reuşite vinuri de Aligoté din ţară.
Sunt vinuri seci, cu o bună aciditate, plăcute gustativ, uşor de recunoscut prin caracterul lor aromatic particular.
Nu necesită învechire, fiind bune de consum chiar în primele şase luni de la obţinere.
Trebuie subliniat totodată şi calitatea deosebită a vinurilor roşii.
Cele din soiul Băbească neagră sunt mai puţin colorate şi mai slab extractive, dar plăcute organoleptic; vinurilor roşii produse în centrul viticol Măcin din soiurile Merlot, Fetească neagră sau Cabernet Sauvignon se recunosc prin personalitate dar şi prin gustul şi aromele imprimate de condiţiile pedo-climatice.
c). Interacţiune cauzală
Sarica Niculiţel este cea mai veche podgorie a Dobrogei. Aproape orice descoperire arheologică are inscripţionat sau sculptat pe ea motivul viţei de vie. Prin cetăţile port de la Dunăre, Aegyssus de la Tulcea, Noviodunum de la Isaccea sau Arrubium de la Măcin, se făcea un puternic comerţ cu vin.
Există documente care atestă că negustorii polonezi cumpărau vin din podgoria Sarica Niculiţel şi-l încărcau în corăbii în portul Isaccea.
Din statisticile mai vechi, rezultă că în 1903, în această zonă erau aproximativ 5.800 ha de vie şi se realiza o producţie de aproximativ 305.000 hl de vin, fiind pe locul doi în ţară, după ţinutul Putnei.
În prezent, arealul DOC SARICA NICULIŢEL se poate împărţi în trei centre viticole importante:
Tulcea, Niculiţel şi Măcin.
Soiurile de struguri specifice Podgoriei Sarica Niculiţel (podgorie amplasată în unitatea morfostructurală Dobrogea de Nord, în vecinătatea Munţilor Măcin si fluviului Dunărea), au fost cultivate încă din cele mai vechi timpuri.
Aceste soiuri, în perioada lor de maturitate optimă, asigură un echilibru excelent între zahăr şi aciditate, echilibru necesar pentru a obţine musturi de calitate şi vinuri fructuoase în urma fermentarii.
Tipurile de sol existente precum si expoziţia diferită a plantaţiilor din centrele viticole Măcin, Niculiţel sau Tulcea, au determinat o selecţie severă a soiurilor obţinute aici, în funcţie de caracteristicile de mediu şi adaptibilitatea viţelor (plantelor).
Podgoria Sarica Niculiţel are ca principale forme de relief:
- Câmpii marginale
Cea mai mare parte a suprafeţei de câmpie marginală este acoperită cu o pătură groasă de loess de peste 15-20 m grosime, depusă în Cuaternar (Pleistocen) aceasta fiind roca principală pe seama căreia s-au format solurile din zona. Loess-ul a imprimat solurilor însuşiri fizice şi chimice bune, precum permeabilitatea, porozitatea, textura medie, dar şi o rezistenţă destul de mică la eroziune şi un conţinut de humus mai puţin ridicat.
Aceste campii marginale sunt favorabile cultivării în mod special cu soiuri de Fetească regală, Fetescă albă, Chardonnay.
- Terenuri slab înclinate
Sunt suprafeţe caracterizate prin pante, solul fiind de tip Kastanoziom, afectat parţial de eroziunea de suprafaţă.
Pe aceste suprafeţe nu se înregistrează modificări ale regimurilor termic sau hidric, exploatarea acestora impunând unele măsuri simple de protecţie antierozională.
Se pretează foarte bine la irigaţii cu restricţii impuse de panta terenului.
- Culmi
Ocupă terenurile cu cota cea mai înaltă şi au un microclimat specifi,c fiind puternic expuse vântului, motiv pentru care sunt erodate.
Nici pe aceste suprafeţe nu se produc modificări ale regimurilor termic sau hidric, solul fiind slab erodat.
În cadrul formelor de relief enumerate mai sus sunt cultivate în mod deosebit soiurile Sauvignon, Riesling italian, Muscat Ottonel, Merlot, Pinot noir, Băbească neagră, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră.
- Versanţi cu pantă
Sunt suprafeţe de racord între două zone cu cote diferite şi se caracterizează prin pantă mai mare de 5% si pot fi lungi (peste 200 m) sau scurti (sub 200 m) în ambele cazuri fiind însă neuniformi.
Pe versanţi se produc modificări importante ale regimului termic şi mai ales hidric.
Modificarea regimului hidric are loc ca urmare a creşterii valorilor pantei, ceea ce face ca o parte din apa căzută prin precipitaţii să nu se poată infiltra în profunzime, scurgându-se la suprafaţa solului.
Condiţiile oferite de versanţii cu pantă sunt propice cultivării în mod special a soiurilor Aligoté, Fetească regală, Merlot, Pinot noir.
Având la bază aceste tipuri de soluri, favorabile de altfel cultivării viţei de vie, soiuri de struguri de cea mai bună calitate, dar şi tehnologiile de vinificare care îmbină tradiţionalismul zonei cu tendinţele actuale, sunt obţinute în nordul Dobrogei vinuri tipice, fructuoase, de cea mai înaltă calitate.
Aceste vinuri de-a lungul timpului au dus la crearea unor legături istorice strânse cu alte naţiuni, începand de la comerţul pe care il practicau genovezii sau grecii, ale căror corăbii poposeau în porturile dunărene din jurul acestei podgorii, şi continuând mai târziu (sec.XVII-XVIII) cu negustorii polonezi care cumpărau vin tot din această podgorie, vinul fiind transportat pe Dunăre tot cu ajutorul corăbiilor care se încarcau la Isaccea.
Astăzi diversitatea vinurilor din Podgoria Sarica Niculiţel este mare, calitatea acestora fiind din ce in ce mai cunoscută pe o piaţă aflată într-o continuă schimbare-vorbim de piaţa naţională, dar şi pe pieţe consactate precum Italia, Spania, Germania, SUA, etc.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. “SARICA NICULIŢEL”
Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “Sarica Niculiţel” cuprinde următoarele localităţi situate în judeţul Tulcea:
Oraş Tulcea:
Comuna Somova:
satele: Somova, Mineri, Parcheş;
Comuna Niculiţel:
satul Niculiţel;
Comuna Izvoarele:
satele: Izvoarele, Alba;
Comuna Valea Teilor:
satul Valea Teilor;
Comuna Frecăţei:
satele: Teliţa, Poşta;
Oraş Isaccea:
Comuna Luncaviţa:
satul Luncaviţa;
Comuna Văcăreni:
satul Văcăreni;
Comuna Jijila:
satul Jijila;
Oraş Măcin:
Comuna Greci:
satul Greci;
Comuna Carcaliu:
satul Carcaliu
Comuna Cerna:
satul Cerna.
În cazul utilizării subdenumirii “Tulcea”, strugurii şi vinurile DOC nu pot proveni decât din oraşul Tulcea şi localitatea Mineri.
Denumirea de origine SARICA NICULIŢEL poate fi completată cu una din următoarele denumiri de plai viticol: DEALUL VIILOR,
DEALUL MARCA,
DEALUL LIPCA,
BĂDILA.
Denumiri de plai viticol pot fi şi denumirile localităţilor menţionate mai sus.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor DOC SARICA NICULIŢEL sunt următoarele:
soiurile albe:
Muscat Ottonel, Fetească albă, Sauvignon, Aligoté, Riesling italian, Riesling de Rhin, Fetească regală, Chardonnay, Rkaţiteli, Pinot gris.
soiurile roşii: Merlot, Cabernet Sauvignon, Cabernet franc, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Băbească neagră, Syrah.
V. PRODUCŢIA MAXIMĂ DE STRUGURI (kg/ha)
Producţia maximă pentru strugurii cu D.O.C. SARICA NICULIŢEL, în funcţie de menţiunea tradiţională utilizată, este de maxim:
Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Cabernet franc, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah:
C.M.D.: 9.000 kg/ha;
Fetească albă, Sauvignon, Chardonnay, Pinot gris, Merlot:
C.M.D.: 11,000 kg/ha;
Aligoté, Riesling italian, Riesling de Rhin, Burgund mare:
C.M.D.: 11.000 kg/ha;
Fetească regală, Rkţiteli, Băbească neagră:
C.M.D.: 12.000 kg/ha.
Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Cabernet franc, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah:
C.T.: 8.000 kh/ha;
Fetească albă, Sauvignon, Chardonnay, Pinot gris, Merlot:
C.T.: 9.000 kg/ha;
VI. RANDAMENTUL MAXIM ÎN VIN (hl/ha)
Randamentul în vin pentru D.O.C. SARICA NICULIŢEL, în funcţie de menţiunea tradiţională utilizată este de maxim:
Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Cabernet franc, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah:
C.M.D.: 60,00 hl/ha;
Fetească albă, Sauvignon, Chardonnay, Pinot gris, Merlot:
C.M.D.: 75,00 hl/ha;
Aligoté, Riesling italian, Riesling de Rhin, Burgund mare:
C.M.D.: 75,00 hl/ha;
Fetească regală, Rkţiteli, Băbească neagră:
C.M.D.: 82,00 hl/ha.
Muscat Ottonel, Cabernet Sauvignon, Cabernet franc, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah:
C.T.: 52,00 hl/ha;
Fetească albă, Sauvignon, Chardonnay, Pinot gris, Merlot:
C.T.: 60,00 hl/ha;
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Struguri materie primă destinaţi producerii vinului cu denumire de origine “Sarica Niculiţel” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite.
Este necesar să fie introduşi în ziua în care au fost culeşi în procesul de fabricaţie, cu excepţia când se preferă răcirea strugurilor înainte de zdrobire şi nu răcirea mustuielii.
Caracteristicile strugurilor la recoltare trebuie să fie conform anexei la prezentul caiet de sarcini.
Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
puritatea de soi a strugurilor la zdrobire va fi de 100%.
o stare bună de sănătate – proporţia boabelor avariate de zdrobire, mucegai, grindină sau toate la un loc nu poate fi mai mare de 10%.
Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de:
minim 187 g/l , dacă vinul va purta menţiunea tradiţională C.M.D.
minim 210 g/l , dacă vinul va purta menţiunea tradiţională C.T.
VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE DE CULTURĂ ALE PLANTAŢIILOR
Plantaţiile din care se obţin vinurile cu D.O.C SARICA NICULIŢEL trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%. Butucii-impurităţi din plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.
Verificarea condiţiei de puritate de soi şi de sănătate a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi; - o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%.
Densitatea plantaţiei: minim 3.330 plante / ha.
Irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 0-100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).
Recoltarea în verde – reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.
Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate, ţinând cont de analizele agrochimice efectuate.
Pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “Sarica Niculiţel” plantaţiile vor fi bine întreţinute iar condiţiile de cultură ale viţei de vie se stabilesc de fiecare producător, în vederea obţinerii de struguri de calitate care să acumuleze cantităţile de zaharuri la recoltare, prevăzute în anexă pentru fiecare tip de vin.
IX. PRACTICILE OENOLOGICE
Arealul delimitat pentru D.O.C. “Sarica Niculiţel” se încadrează în zona viticolă CII .
Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.
Strugurii provin în proporţie de 100% din această arie geografică.
Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform legislaţiei în vigoare.
Vinul produs în arealul delimitat pentru D.O.C. “Sarica Niculiţel” are o
tărie alcoolică naturală şi dobândită de min 11,00%vol.
Îndulcirea vinurilor cu denumire de origine controlată se realizează numai cu:
must de struguri sau must de struguri concentrat care provine din acelaşi soi şi aceeaşi denumire de origine;
must de struguri concentrat rectificat.
X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR cu D.O.C. SARICA NICULIŢEL
Etapele tehnologice pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “Sarica Niculiţel” sunt:
Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.
Transportul strugurilor la centrul de vinificaţie trebuie să se facă în vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac;
Recepţia strugurilor (cantitativă şi calitativă);
Desciorchinarea strugurilor;
Macerarea pe boştină la soiurile aromate şi semiaromate. La celelalte soiuri, macerarea pe boştină şi durata acesteia rămâne la latitudinea producătorului.
Presarea numai cu prese discontinui; presarea cu prese continui la vinurile roşii se admite numai cu condiţia utilizării fracţiunii de must ravac;
Limpezirea mustului;
La vinurile roşii macerarea-fermentarea pe boştină până la realizarea culorii dorite; este interzis tratamentul termic al mustuielii;
Realizarea fermentaţiei malolactice;
Cupajarea numai cu vinuri din arealul DOC SARICA NICULIŢEL în vederea realizării de diferite sortimente DOC SARICA NICULIŢEL albe sau roşii.
Maturarea la vas şi învechirea la sticle rămâne la latitudinea producătorului, atât în ceea ce priveşte realizarea cât şi duratele acestor două faze în evoluţia vinurilor cu D.O.C. “Sarica Niculiţel”.
XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI SENZORIALE LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM
a) Caracteristicile analitice :
Vinurile cu D.O.C. “Sarica Niculiţel” trebuie să prezinte minimul de caracteristici de compoziţie prevăzute în anexa prezentului caiet de sarcini, iar în ceea ce priveşte ceilalţi parametri fizico-chimici, cele prevăzute în legislatia in vogoare. Vinurile cu D.O.C. ”Sarica Niculiţel” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:
tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% vol.;
aciditate totală (acid tartric): minim 4,50 g/l;
aciditate volatilă:
18 miliechivalenţi/litru sau 1,08 g/l exprimat în acid acetic pentru vinurile albe şi roze
şi 20 miliechivalenţi/litru sau 1,20 g/l exprimat în acid acetic, pentru vinurile roşii,
extract sec nereducător minim:
18,50 g/l pentru vinuri albe
şi 22,00 g/l pentru vinuri roşii
zaharuri totale exprimate prin suma glucoză+fructoză, g/l: în funcţie de tipul vinului;
dioxid de sulf total, maxim:
150 mg/l pentru vinuri roşii seci;
200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;
250 mg/l pentru vinurile albe al căror conţinut în zaharuri totale exprimate prin suma glucoză + fructoză este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;
200 mg/l pentru vinurile roşii al caror conţinut în zaharuri totale exprimate prin suma glucoză + fructoză este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;
b) Caracteristici senzoriale:
Muscat Ottonel:
Aspect: Limpede cristal,
Culoare: de la alb-verzui până la galben-pai,
Mirosul şi aroma sunt imprimate mai ales de alcoolul terpenic denumit linalol, sunt specifice soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust: atrăgător, plăcut, în corelare cu aroma specifică, de vin sănătos, specific soiului, ariei de provenienţă, fără gust străin.
Fetească albă:
Aspect: limpede, cristal
Culoare: alb-verzui până la galben auriu;
Miros: de strugure bine copt, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin
Gust: rotund, catifelat, amplu, corpolent, cu excelentă echilibrare a zaharurilor, alcoolului şi acidităţii, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Fetească regală:
Aspect: limpede, cristal
Culoare: de la alb-verzuie până la galben- verzuie,
Miros: cu prospeţime, floral, cu arome de flori de câmp, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin
Gust: fructuos, savuros, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Sauvignon:
Aspect: limpede cristal,
Culoare: alb- verzui până la galben pai,
Miros: floare de soc şi flori de viţă de vie, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin
Gust: complex, în corelare cu mirosul specific, fin, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Aligoté:
Aspect: limpede, cristal
Culoare: de la galben- verzuie, până la galben-pai,
Gust: neutral, uneori de caise verzi, uneori de pământ dar plăcut, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Miros: neutral, uneori cu aromă de fermentare, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin.
Riesling italian:
Aspect: limpede, cristal
Culoare: de la alb-verzuie până la galben- verzuie sau galben-pai,
Gust: neutral, uneori de fructe verzi, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Miros: neutral, uneori cu aromă de fermentare, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin.
Riesling de Rhin:
Aspect: limpede, cristal
Culoare: de la galben-pai cu nuanţe verzui,
Gust: deplin, uşor acidulat, vioi, fructuos, soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin,
Miros: aromă fină, plăcută, neutrală, uneori cu aromă de fermentare, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin.
Chardonnay:
Aspect: limpede cristal,
Culoare: de la galben- verzui până la galben pai,
Miros: fân, unt proaspăt, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust: savuros şi persistent, de unt proaspăt, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Pinot gris:
Aspect: limpede cristal,
Culoare: galben verzui până la galben auriu, fără pătarea dată de pigmenţii extraşi din pieliţa bobului,
Miros: cu aromă de flori de câmp, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin
Gust: plăcut, plin, onctuos, de la sec la dulce, susţinut de aciditate, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Rkaţiteli:
Aspect: limpede cristal,
Culoare: de la alb-verzui până la galben pai,
Miros: cu aromă uşor florală, mai accentuată dacă s-a făcut o uşoară macerare, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust: plăcut, vioi, dat de aciditatea ridicată, foarte benefică în cazul vinurilor cu rest de zahăr, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Merlot:
Aspect: limpede, translucid
Culoare intensă, roşu cu nuanţe de violaceu când este tânăr, roşu rubiniu intens când are peste doi ani, apar la învechire nuanţele cărămizii,
Miros: aromă de fructe intens colorate şi supracoapte, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust: corpolent, catifelat, aduce cu gustul de vişine supramaturate, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Cabernet Sauvignon:
Aspect: limpede, translucid,
Culoare: intensă, roşu cu nuanţe de violaceu când este tânăr, roşu rubiniu intens când are peste doi ani, apar la învechire nuanţele cărămizii,
Miros: variat, plăcut, de la ierbos până la aromă de ardei iute, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust: corpolent, exctractiv, plin, uneori astringent, caracter ierbos, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Cabernet franc:
Aspect: limpede, translucid,
Culoare: intensă, roşu cu nuanţe de violaceu când este tânăr, roşu rubiniu intens când are peste doi ani, apar la învechire nuanţele cărămizii,
Miros: aromă de ardei iute, uneori florală, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust: catifelat, mai puţin ierbos, mai puţin astringent, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Pinot noir:
Aspect: limpede, translucid
Culoare: roţie rubinie,
Miros: aromă neutrală, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust: fin, amplu, rotund, moale, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Burgund mare:
Aspect: limpede, intens colorat
Culoare: roşu închis, de la nuanţe violacee pentru vinul tânăr până la nuanţe cărămizii pentru vinul cu o vechime de peste doi ani;
Miros: aromă de fructe de pădure coapte, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust: echilibrat, consistent, catifelat, fără astringenţă, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Băbească neagră:
Aspect: limpede, translucid,
Culoare: roşu rubiniu,
Miros: neutral, cu uşoară nuanţă florală, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust: puţin extractiv, echilibrat, băubil, plăcut, nu prea alcoolic, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
Syrah:
Aspect: limpede, translucid,
Culoare: roşu aprins sau roşu rubiniu,
Miros: aromă de piper şi fructe roşii supracoapte, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără miros străin,
Gust: delicat, suplu, uşor picant cu notă de condiment, specific soiului şi arealului de provenienţă, fără gust străin.
XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
1. Ambalarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Sarica Niculiţel” se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă, ambalaje multistrat sau ambalaje “bag in box’’, cu capacitate de maxim 10 litri.
Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată. În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată “Sarica Niculiţel” se utilizează eticheta principală şi contraeticheta (eticheta secundară).
2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Sarica Niculiţel” se folosesc următoarele
indicaţii obligatorii :
a).denumirea la vânzare:
vin cu denumire de origine controlată, insoţită de menţiunea tradiţională D.O.C.-C.M.D., D.O.C.-C.T. ;
b) denumirea de origine controlată “Sarica Niculiţel”;
c) denumirea soiului; în cazul sortimentelor, soiurile se trec în funcţie de participarea lor la cupaj, în ordine decrescătoare, specificându-se procentul fiecărui soi;
d) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;
e) tăria alcoolică dobândită minimă a vinului, exprimată în procente de volum;
f) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;
g) denumirea producătorului şi a îmbuteliatorului, înscrisă cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă;
h) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării.
Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.
i) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)
3.În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată “Sarica Niculiţel” pot fi folosite următoarele
indicaţii facultative:
a) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;
b) denumirea de plai viticol;
c) denumirea exploatării viticole pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine controlată;
d) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;
e) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;
f) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:
istoria vinului sau a firmei producătoare ;
condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor; recomandări privind consumarea vinului:
temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;
unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.
g) codul de bare al produsului.
4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală.
Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea «conţine sulfiţi».
Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.
5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile.
Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.
XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE
Menţiunile tradiţionale:
C.M.D. cules la maturitatea deplină
şi C.T. cules târziu,
date de conţinutul în zaharuri la recoltare a strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului caiet de sarcini, pot fi utilizate pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”Sarica Niculiţel”.
Aceste două menţiuni pot fi scrise pe eticheta fie în întregime, fie prescurtat, astfel: D.O.C. – C.M.D. sau D.O.C. – C.T.
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ”Sarica Niculiţel”, maturate
minim 6 luni în vase de stejar
şi învechite în sticlă timp de cel puţin 6 luni,
se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Rezervă.
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “Sarica Niculiţel”, care sunt scoase la comercializare înainte de sfârşitul anului în care au fost produse, se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin tânăr.
În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată ”Sarica Niculiţel” maturate minim
un an în vase de stejar
şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,
se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională Vin de vinotecă.
XIII. DECLASAREA VINULUI CU D.O.C. SARICA NICULIŢEL
În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată “Sarica Niculiţel”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în alte categorii, pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V. P.V.
1.Declasarea vinurilor se stabileşte de O.N.V.P.V în cazul în care:
a) vinul a suferit deprecieri din punct de vedere calitativ;
b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V. P.V declasarea unui vin cu D.O.C. la o altă categorie de calitate .
XIV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată ”Sarica Niculiţel” este
Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial Tulcea.
Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile cu denumirea de origine controlată ”Sarica Niculiţel” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.
Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză şi care să conţină cel puţin următorii parametrii:
tăria alcoolică totală şi dobândită, exprimate în % vol.;
zaharuri totale, exprimate prin suma fructoză + glucoză;
aciditate totală, exprimată în g/l acid tartric;
aciditate volatilă, exprimată în g/l acid acetic;
dioxid de sulf total, exprimat în mg/l.
b) examinarea organoleptică, care constă în verificarea caracteristicilor senzoriale, (aspect, culoare, gust, miros )
c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) şi lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”Sarica Niculiţel”; Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.
Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:
eşantionare ,
control sistematic în toate fazele de producţie.
În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V. verifică:
plantaţiile viticole, în vederea verificării apartenenţei la arealul delimitat, utilizarea soiurilor admise, puritatea de soi a plantaţiilor şi celelalte condiţii de cultură, conform prezentului caiet de sarcini; instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini;
produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă, respectiv O.N.V.P.V. şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.
Modificări ale specificaţiilor produsului
Orice solicitant îndreptăţit conform legislaţiei în vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată ”Sarica Niculiţel”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.
COLINELE DOBROGEI
IG
CAIET DE SARCINI
pentru producerea şi comercializarea vinului cu indicaţie geografică
modificare n. 1186, 01/08/2014
(fonte O.N.V.P.V.)
I. DEFINIŢIE
Vinul cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” este produsul care se obţine din struguri care provin, in proporţie de cel puţin 85%, din plantaţiile de viţă-de-vie situate in arealul consacrat acestei destinaţii, delimitată geografic conform legislaţiei in vigoare.
Tăria alcoolică dobandită trebuie să fie de minim 10,00% volume,
tăria alcoolică totală nu trebuiesă depăşească 15,00% volume.
II. LEGĂTURA CU ARIA GEOGRAFICĂ
Calitatea şi caracteristicile vinurilor cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” sunt asigurate in primul rand de clima şi solul regiunii.
Condiţiile naturale intalnite aici sunt dintre cele mai favorabile cultivării viţei-de-vie, intreaga zonă fiind incadrată in categoria CII.
Regiunea corespunde teritoriului Dobrogei din sud-estul ţării, delimitat in cursul inferior al Dunării (la V şi la N), Marea Neagră (la E) şi frontiera cu Bulgaria (la S). In ansamblu, teritoriul se caracterizează prin dominanţa reliefului de tip platou, a substratului loessic şi a bio-pedo-climatului de stepă–silvostepă pontică.
Fiecare dintre aceste componente ecosistemice contribuie la realizarea unui mediu ecologic favorabil viticulturii. Factorul climatic influenţează in cea mai mare măsură, in special prin potenţialul sau heliotermic.
Substratul litologic al majorităţii plantaţiilor viticole este constituit din loess (gros de 3-40 m), ce acoperă parţial roci dure şi vechi (prepaleozoice, paleozoice, mezozoice şi terţiare), in situ sau remaniate.
Refieful este destul de accidentat (100-467m alt. abs.) in Dobrogea de Nord (colinar-muntos cu depresiuni adăpostite) şi de platou tabular structural (sub 200-300 m) in Dobrogea de Sud, separate de platoul sculptural, larg colinar (250-350 m) al Dobrogei Centrale.
Hidric, este regiunea cea mai saracă din ţară in precipitaţii atmosferice şi in ape subterane, neconsistente şi adesea mineralizate, carenţă suplinită prin acumulări, captări, irigări.
Climatul tipic temperat continental, este parţial atenuat de vecinatatea Mării Negre, a Balţilor şi Deltei Dunării. Valorile termice anuale prezintă medii in jur de 11 C, cu amplitudini de peste 25 C intre media lunii ianuarie şi a lunii iulie, dar cu amplitudini multianuale ale extremităţilor absolute de peste 75 C iar media precipitaţiilor coboară frecvent sub 400 mm/an.
Benefice sunt resursele heliotermice, printre cele mai ridicate din ţară (energie radiantă peste 120-125 Kcal/cm2, insolaţie de peste 2200 ore, temperaturi medii zilnice pozitive de 4000o – 4200 C/an), ce asigură maturarea şi chiar supramaturarea strugurilor.
Solurile zonale, net dominante in arealele viticole, sunt molisolurile de stepă (castanoziom, cernoziom) şi de silvostepă (cernoziom cambic şi, mai rar, argiloiluvial, rendzină, sol cenuşiu), majoritar dezvoltate pe substrat loessic.
Locuită din cele mai vechi timpuri de către geţi şi sciţi, Scythia Minor – actuala Dobroge – a constituit tăram roditor atat pentru cultivarea şi evoluţia soiurilor autohtone de viţă de vie, cat şi pentru schimburile comerciale pe care geto-dacii le făceau cu cele trei mari cetăţi greceşti – Histria, Tomis şi Calatis – intemeiate după secolul VII i.e.n. pe malul Pontului Euxin, atraşi fiind de bogăţia ţărmului dobrogean al Mării Negre.
Aici au apărut cele mai vechi scrieri despre vie şi vin din Romania, vinul fiind unul dintre produsele ce au stat la baza dezvoltării comerţului intre cele două culturi, vinurile obţinute in Dacia fiind astfel transportate in multe ţări, ajungand chiar pană in Egipt, ducand cu ele şi faima acestor locuri. Herodot a descris multe obiceiuri ale geto-dacilor, printre care şi folosirea vinului in anumite ritualuri. Chiar şi Dionysos, zeul viticulturii şi al vinului la greci, se spune ca a fost adus din Tracia.
Diferite vase şi unelte specifice practicii viti-vinicole, găsite in zona Niculiţel, demonstrează că in perioada greacă şi mai ales in cea romană a existat o intensă activitate de profil.
O statuetă a lui Bacchus, datată din secolul IV-III i.H. a fost scoasă la iveala din aceasta zonă.
Marturii scrise despre tradiţia producerii vinului la Murfatlar au fost lăsate şi de faimosul poet latin Publius Ovidius Naso, care a trăit in exil in cetatea Tomis in perioada 9-17 d.C. Vasile Parvan afirma că „...pe numeroase monumente laice şi religioase găsite in zonă apar personaje mitice incoronate cu lăstari şi struguri, cele mai multe demonstrand cultul lui Dionysos” (Bacchus).
Şi in evul mediu plantaţiile viticole au continuat să constituie o mare şi nepreţuită bogaţie a ţărilor romane, viticultorii şi pivnicerii fiind consideraţi o categorie superioară de agricultori aşa cum reiese din documentele timpului. Aşa se explică şi atenţia deosebită pe care curţile domneşti o acordau viei şi preparării vinurilor, pedepsindu-i pe viticultorii care lăsau viile nelucrate.
Dintr-o hartă datand din anul 1881 reiese ca localitatea Niculiţel dispunea in acea vreme de o suprafaţă viticolă de 281 ha.
Din alte documente reiese că, pană la invazia filoxerei, in podgorie erau plantate soiurile locale Augustos, Somoreanca, Boscănată albă şi neagră, Galbenă, Cornorată albă şi neagră, Tamaioasă, Caldaruşă albă şi neagră, Vulpească, Ceauş şi Tigvească, precum şi soiurile străine Bordeaux (Cabernet), Ananas etc.
In zona Murfatlar, in 1907 sunt plantate in scop experimental soiuri de viţă-de-vie precum Chardonnay, Pinot Gris, Pinot Noir, Muscat Ottonel şi Folle Blanche din iniţiativa a doi viticultori romani, Gheorghe Nicoleanu şi Vasile Brezeanu. Rezultatele au fost extraordinare.
Pe langa toate acestea, şi soiuri autohtone romaneşti sunt aduse mai tarziu in podgorie, după ce sunt selectionaţi şi
dezvoltaţi in institute experimentale de cercetari hibrizi viguroşi şi cu potenţial calitativ ridicat din altoi de soiuri romaneşti, soiuri precum Fetească regală sau Fetească neagră.
Găsesc aici un areal optim de dezvoltare, cu regim pluviometric mai scăzut, cu zile mai insorite, acumulări mai mari de zahăr şi aromă.
Apariţia Staţiunii de Cercetări Viticole Murfatlar in anul 1927 a permis extinderea substanţială a sortimentului varietal: Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Traminer Rose, Riesling Italian, Cabernet Sauvignon şi Merlot.
Institutul de Cercetări Agronomice al Romaniei (I.C.A.R.), infiinţat in anul 1929, prin Secţia de Viticultură şi Horticultură, creată in anul 1936, realizează la Murfatlar, in anul 1939, primele plantaţii comparative, din 10 soiuri pentru vin şi 10 soiuri pentru struguri de masă. Acestea au constituit baza materială de inceput a Staţiunii de Cercetare şi Producţie Viti-Vinicolă Murfatlar, infiinţată in anul 1943.
Informaţii despre calitatea şi caracteristicile produsului: Vinul cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” poate fi alb, roşu sau rose. Vinurile albe au un aspect limpede, cu luciu şi o culoare galben verzui spre galben auriu. Gustul este catifelat iar mirosul este caracteristic soiurilor din care este produs. Vinurile roşii au un aspect limpede, cu luciu şi o culoare roşu-rubiniu, violaceu intens.
Gustul este corpolent iar mirosul este caracteristic soiurilor din care este produs.
Specificitatea indicaţiei geografice „Colinele Dobrogei” provine din caracteristicile mustului de struguri din care este produs.
Aceste caracteristici sunt legate de soiurile de viţă-de-vie care beneficiază de o cantitate mare de radiaţie solară, resurse heliotermice dintre cele mai ridicate din ţară şi un regim scăzut de precipitaţii.
Aceşti factori contribuie la o mai bună maturare a strugurilor şi implicit obţinerea unui must bogat in zahăr. Influenţa mării se face simţită in acest areal, aceasta acţionand favorabil in special toamna, avand rol de regulator termic.
La Cernavodă intervine influenţa Dunării, bine exprimată in special in plantaţiile din apropierea acesteia.
Solul, bogat in carbonat de calciu, constituie un factor important al calităţii vinurilor.
Calitatea vinurilor de Babadag poartă amprenta condiţiilor climatice prielnice in care sunt produse, influenţate favorabil
de vecinătatea lacurilor Razim şi Sinoe şi de solurile prielnice culturii viţei-de-vie, vinurile distingandu-se prin conţinuturi perfect echilibrate in alcool şi aciditate şi prin insuşiri organoleptice bine exprimate.
III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ „COLINELE DOBROGEI”
1. Arealul delimitat pentru vinificarea, condiţionarea şi imbutelierea vinurilor cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” cuprinde următoarele localităţi situate in judeţul Constanţa şi Tulcea:
Judeţul Constanţa:
Oraş Murfatlar:
localitatea: Murfatlar, Siminoc;
Com.Valu lui Traian:
satul Valu lui Traian;
Com. Poarta Albă:
Satele: Poarta Albă, Nazarcea;
Oraş Ovidiu:
comuna Ovidiu:
satul Poiana;
Com. Ciocarlia:
satul Ciocarlia.
Oraş Medgidia:
Localităţi: Medgidia, Remus Opreanu, Valea Dacilor;
Com. Castelu:
Satele: Castelu, Cuza Vodă, Nisipari;
Com. Siliştea:
satul Siliştea,
Com. Tortoman:
satul Tortoman;
Com. Peştera:
Satele: Peştera, Ivrinezu Mic.
Com. Mircea Voda:
Satele: Mircea Voda, Satu Nou, Ţibrinu, Saligny, Stefan cel Mare, Gherghina;
Com. Adamclisi:
Satele: Adamclisi, Abrud, Haţeg, Urluia, Zorile
Oraş Cernavodă:
com. Cernavodă
Com. Seimeni :
Satele: Seimeni, Seimenii Mici;
Com. Rasova:
Satele: Rasova, Cochirleni.
Com. Mihai Viteazu:
Satele: Mihai Viteazu, Sinoie
Com. Istria:
Satele: Istria, Nuntaşi
Com. Cogealac:
satele: Cogealac, Tariverde, Fantanele
Oraş Mangalia:
localitate Mangalia
Oraş Harşova:
localitatea Harşova
Com. Chirnogeni:
satul Chirnogeni.
Judeţul Tulcea
Oraş Babadag:
localitatea Babadag
Com. Sarichioi:
satele: Enisala, Visterna, Zebil, Sabangia
Com. Valea Nucarilor:
satele: Valea Nucarilor, Agighiol, Iazurile
Oraş Tulcea:
localitatea Tulcea
Com. Ostrov:
satele: Ostrov, Piatra
Com. Somova:
satele: Somova, Mineri, Parcheş
Com.Niculiţel:
satul Niculiţel
Com. Izvoarele:
Satele: Izvoarele, Alba
Com. Valea Teilor:
satul Valea Teilor
Com. Frecăţei:
Satele: Teliţa, Poşta,
Oraş Isacea:
localitate Isacea
Com. Luncaviţa:
satul Luncaviţa
Com. Văcăreni:
satul Văcăreni
Com. Jijila:
satul Jijila
Oraş Măcin:
localitatea Măcin
Com. Greci:
satul Greci
Com. Cerna:
satul Cerna.
IV. SOIURILE DE STRUGURI
Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” sunt următoarele:
Soiuri albe:
Chardonnay, Pinot Gris, Muscat Ottonel, Sauvignon, Riesling varietal (Riesling italian, Riesling de Rhin), Fetească Regală, Fetească Albă, Tămaioasă Romanească, Traminer aromat, Crampoşie, Columna, Aligote, Iordană, Aromat de Iaşi, Rkaţiteli, Saint Emilion, Sémillon, Viognier.
Soiuri roşii:
Cabernet Sauvignon, Malbec, Merlot, Mourvèdre, Negru de Drăgāşani, Petit Verdot, Pinot Noir, Fetească Neagră, Sangiovese, Syrah, Burgund mare, Băbească Neagră, Novac, Mamaia, Cristina, Alicante Bouschet.
V. PRODUCŢIA MAXIMĂ DE STRUGURI (kg/ha)
Producţia de struguri la hectar se va incadra in următoarele limite maxime:
14.000 kg/ha pentru soiurile Petit Verdot, Sangiovese;
14.500 kg/ha pentru souil Viognier;
15.000 kg/ha pentru souil Negru de Drăgāşani;
15.400 kg/ha pentru soiurile Cabernet Sauvignon, Malbec, Mourvèdre;
16.300 kg/ha pentru soiurile Chardonnay, Pinot Gris;
16.600 kg/ha pentru soiul Sémillon;
17.100 kg/ha pentru soiurile Muscat Ottonel, Pinot Noir, Syrah, Burgund mare, Băbească Neagră;
18.000 kg/ha pentru soiurile Sauvignon, Riesling varietal (Riesling italian, Riesling de Rhin), Merlot, Fetească Neagră, Fetească Regală, Fetească Albă, Tămaioasă Romanească, Traminer aromat, Crampoşie, Columna, Aligote, Iordană, Aromat de Iaşi, Rkaţiteli, Saint Emilion, Novac, Mamaia, Cristina, Alicante Bouschet.
VI. RANDAMENTUL MAXIM ÎN VIN (hl/ha)
Randamentul in vin se va incadra in următoarele limite maxime:
98,00 hl/ha pentru soiurile Petit Verdot, Sangiovese;
102,00 hl/ha pentru souil Viognier;
105,00 hl/ha pentru souil Negru de Drăgāşani;
108,00 hl/ha pentru soiurile Cabernet Sauvignon, Malbec, Mourvèdre;
114,00 hl/ha pentru soiurile Chardonnay, Pinot Gris;
116,00 hl/ha pentru soiul Sémillon;
119,00 hl/ha pentru soiurile Muscat Ottonel, Pinot Noir, Syrah, Burgund mare, Băbească Neagră;
126,00 hl/ha pentru soiurile Sauvignon, Riesling varietal (Riesling italian, Riesling de Rhin), Merlot, Fetească Neagră, Fetească Regală, Fetească Albă, Tămaioasă Romanească, Traminer aromat, Crampoşie, Columna, Aligote, Iordană, Aromat de Iaşi, Rkaţiteli, Saint Emilion, Novac, Mamaia, Cristina, Alicante Bouschet.
VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE
Struguri destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” trebuie să fie sănătoşi, să aibă un conţinut minim de zahăr de 145 g/l, iar in anii climatici nefavorabili se poate admite o diminuare cu 8,5 g/l a minimului concentraţiei de zahăr.
VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR
Plantaţiile din care se obţin vinurile cu indicaţie geografică “Colinele Dobrogei” trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.
Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri apartinand speciei Vitis vinifera, iar strugurii altor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă indicaţia geografică.
Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.
Puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi.
Strugurii trebuie sa aibă o stare bună de sănătate iar proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%;
Densitatea plantaţiei este de minim 3.000 plante/ha;
Irigarea este admisă numai in anii secetoşi, cu notificarea O.N.V.P.V., atunci cand conţinutul apei in sol pe adancimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (600 - 900 mc/ha);
Fertilizarea se va realiza prin aplicare de ingrăşăminte organice o dată la 4-5 ani precum şi prin administrarea de ingrăşăminte chimice in doze moderate (fertilizarea cu azot in doză de maxim 75 kg/ha etc.).
In plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sanatate a recoltei. In toţi anii se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial.
IX. PRACTICILE ŞI TRATAMENTELE OENOLOGICE ADMISE
Arealul delimitat pentru indicaţia geografică „Colinele Dobrogei” se incadrează in zona viticolă C II.
Vinurile produse in acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.
Strugurii provin în proporţie de 85% din aria geografică delimitată pentru indicația geografică.
Producerea vinurilor cu indicația geografică Colinele Dobrogei se poate face i în arealul de șproximitate, în aceea i unitate administrativă, în unități administrative învecinate sau în arealele cu șindicații geografice învecinate.
Acest lucru este permis numai cu notificarea O.N.V.P.V. cu 48 ore înainte de a se efectua.
Practicile şi tratamentele oenologice care pot fi utilizate pentru strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, mustul de struguri parţial fermentat extras din struguri stafidiţi, mustul de struguri concentrat, vinul nou aflat inca in fermentaţie sunt:
1. Desciorchinarea, zdrobirea şi presarea;
2. Aerarea sau oxigenarea;
3. Tratamentele termice;
4. Deburbarea;
5. Centrifugarea şi filtrarea cu sau fără agent de filtrare inert;
6. Folosirea anhidridei carbonice (dioxid de carbon), argonului sau azotului, individual sau in amestec cu scopul de a crea o protecţie antioxidativă;
7. Utilizarea de levuri pentru vinificaţie;
8. Utilizarea uneia dintre următoarele substanţe ca activatori pentru fermentare:
- fosfat monoacid de amoniu sau sulfat de amoniu, in doză de maxim 0,3 g/l;
- diclorhidrat de tiamină, in doză de maxim 0,6 mg/l, exprimat in tiamină;
- sulfit de amoniu sau bisulfit de amoniu, in doză de maxim 0,2 g/l.
9. Utilizarea anhidridei sulfuroase, denumita şi dioxid de sulf, a metabisulfitului de potasiu, denumit şi disulfit de potasiu sau pirosulfit de potasiu;
10. Eliminarea dioxidului de sulf prin procedee fizice;
11. Tratamentul cu carbune de uz oenologic, numai pentru musturile şi vinurile noi aflate incă in fermentaţie şi pentru vinurile albe, in limita de utilizare de maxim 100 g/hl;
12. Limpezirea cu ajutorul uneia sau mai multora dintre următoarele substanţe de uz oenologic: gelatină alimentară, tanin, enzime şi preparate enzimatice, proteine vegetale, clei de peşte, cazeină şi cazeinat de potasiu, ovalbumina şi/sau lactalbumină, bentonită, dioxid de siliciu sub forma de gel sau de soluţie coloidală, caolin;
13. Utilizarea acidului sorbic sau a sorbatului de potasiu;
14. Utilizarea acidului L(+) tartric, acidului L-malic, acidului DL malic sau a acidului lactic pentru acidifiere, in condiţiile şi limitele prevăzute de legislaţie;
15. Utilizarea, pentru dezacidifiere, a uneia sau mai multora dintre următoarele substanţe: tartrat neutru de potasiu, bicarbonat de potasiu, carbonat de calciu, tartrat de calciu, acid L(+) tartric, preparat omogen de acid tartric şi carbonat de calciu in proporţii echivalente;
16. Utilizarea de polivinilpolipirolidon in limita de utilizare de 80 g/hl;
17. Utilizarea bacteriilor lactice;
18. Utilizarea acidului ascorbic;
19. Adaosul de taninuri;
20. Adaosul de acid metatartric;
21. Utilizarea sulfatului de cupru pentru eliminarea defectelor de gust sau de miros ale vinului, in limita de utilizare de 1 g/hl şi cu condiţia ca produsul tratat să nu conţină mai mult de 1 mg/l de cupru;
22. Adaosul de manoproteine de drojdie pentru asigurarea stabilizarii tartrice şi proteice a vinurilor.
23. Utilizarea de bucăţi de lemn de stejar la producerea şi maturarea vinurilor, inclusiv la fermentarea strugurilor proaspeţi şi a musturilor de struguri, in condiţiile prevăzute in legislaţie.
Bucăţile din lemn de stejar se utilizează la fabricarea şi maturarea vinurilor, inclusiv la fermentarea strugurilor proaspeţi şi a musturilor de struguri, precum şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi proveniţi din lemnul de stejar.
a) Acidifiere şi dezacidifiere
Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat incă in fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidifieri sau al unei dezacidifieri.
Acidifierea musturilor se face in anii deficitari la soiurile care nu se incadrează in aciditatea minimă conform normelor europene.
Acidifierea mustului de struguri, mustului de struguri partial fermentat, vinului nou aflat incă in fermentaţie se poate face doar pană la limita maximă de 1,5 g/l, exprimată in acid tartric, sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidifierea vinurilor se poate face doar pană la limita maximă de 2,5 g/l, exprimată in acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.
Dezacidifierea vinurilor se poate face doar pană la limita maxima de 1 g/l, exprimată in acid tartric sau 13,3 miliechivalenţi pe litru.
Acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.
b) Proceduri privind acidifierea şi dezacidifierea
1. Acidifierea si dezacidifierea vinurilor nu poate avea loc decat in centre de vinificare din arealul delimitat pentru indicatia geografică „Colinele Dobrogei” din care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi.
2. Toate procedurile mentionate anterior se declară autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, imbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi inscrise in registrele de evidenţă şi in documentele de transport in baza cărora circulă produsele astfel tratate.
3. Aceste proceduri pot fi efectuate, fara derogarile motivate de conditii nefavorabile de climă, numai inainte de 1 ianuarie in arealul „Colinele Dobrogei” şi pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.
4. Acidifierea şi dezacidifierea vinurilor se pot face pe tot parcursul anului.
c) Limite de îmbogăţire
In anii viticoli nefavorabili se poate practica mărirea tăriei alcoolice naturale in volume a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat incă in fermentaţie şi a vinului.
Creşterea tăriei alcoolice naturale in volume se realizează prin procedee oenologice şi nu poate depăşi limita de 1,50 % vol.
In anii cu condiţii climatice deosebit de defavorabile şi doar cu acordul Comisiei Europene, limita poate creşte pană la 2,00 % vol.
d) Procedee de îmbogăţire
Creşterea tăriei alcoolice naturale in volume se poate realiza:
- in cazul strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat incă in fermentaţie, prin adaos de must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat;
- in cazul mustului de struguri, prin adaos de must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv prin osmoză inversă.
Adaosul de must de struguri concentrat sau must de struguri concentat rectificat nu poate mări volumul iniţial de struguri proaspeţi presaţi, de must de struguri, de must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat incă in fermentare cu mai mult de 6,50%.
Concentrarea mustului de struguri sau a vinului supus procedeelor prevăzute mai sus nu poate avea ca efect reducerea volumului iniţial al acestor produse cu mai mult de 20 % şi nu poate mări tăria alcoolică naturală a acestor produse cu mai mult de 2,00%.
Procedeele mentionate anterior nu poate avea ca efect creşterea tăriei alcoolice totale in volume peste limita maximă de 13,00%.
e) Îndulcirea
Indulcirea vinurilor cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” se realizează cu ajutorul unuia sau a mai multora dintre produsele:
- must de struguri sau must de struguri concentrat;
- must de struguri concentrat rectificat.
f) Cupajarea
se realizează conform legislației în vigoare.
X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ „COLINELE DOBROGEI”
a)Tehnologia de producere a vinurilor albe:
Strugurii se culeg cand au acumulat minim 145,00 gr/l zahăr, manual sau mecanizat.
La cramă se face recepţia calitativă şi cantitativă, strugurii se rastoarnă in buncăr, se face un tratament cu enzime, după care strugurii se desciorchinează, rahisurile se elimină, mustuiala este injectata cu o soluţie de SO2, mustuiala ajunge in presă, printr-un sistem automat de distribuţie a mustuielii se separă mustul ravac de mustul de presă, mustul ravac se stochează in vase de vinificaţie in vederea decantării gravitaţionale, timp de 18-20 ore, după care se trage partea limpede, in inoxuri cu fermentare dirijată.
Partea grosieră rămasă după decantare se filtrează cu filtrele cu vacuum, iar mustul limpede rezultat in urma filtrării se amestecă cu partea limpede. Mustul limpede astfel obţinut se insamanţează cu levuri selecţionate. Tot in aceste inoxuri pentru o mai bună fermentare a levurilor se administrează şi nutrienţi.
In partea a doua a fermentării este benefică o aerare sau o microoxigenare a mustului.
Fermentarea are loc la o temperatura de 16-18°C.
După fermentarea vinului nou se face corecţia de SO2 şi plinul vaselor, urmată de o bentonizare. După decantarea bentonitei, partea limpede se separă centrifugal, se stochează in funcţie de destinaţia pe care urmează să o parcurgă vinul, in inoxuri sau vase de lemn. Inainte de imbuteliere se fac filtrari mai fine, se refrigerează (se condiţionează) după care se trage la imbuteliere conform cerinţelor.
Tehnologia de producere a vinurilor cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” aromate este asemănătoare cu a celor nearomate cu o singură particularitate, aceea de a lasa 10-20 chiar 30 de ore in funcţie de soi, mustuiala la macerare peliculară, după care urmează acelaşi ciclu tehnologic ca la vinurile cu indicaţie geografică nearomate: presare, decantare, filtrare etc.
b)Tehnologia de producere a vinurilor roşii:
Recoltarea strugurilor se face la maturarea fenolică, atunci cand au acumulat in pieliţele boabelor cantităţile cele mai mari de antociani. Strugurii, culeşi manual sau mecanizat, sunt transportaţi la cramă in bene de transport, avand protecţie antioxidantă. Se face recepţia cantitativă, prin cantarire pe pod basculă şi recepţia calitativă, prin vizualizarea stării de sănătate a strugurilor şi determinarea conţinutului in zaharuri, refractometric.
In continuare, după recepţia strugurilor are loc prelucrarea acestora, care se poate face clasic (macerare - fermentare pe boştină) sau prin termomacerare (incălzirea mustuielii la 70-80°C).
Prima etapă in procesul de prelucrare a strugurilor o reprezintă desciorchinarea şi zdrobirea acestora, prin zdrobirea boabelor se uşurează trecerea polifenolilor din pieliţe in must, in timpul macerarii - fermentarii pe boştină. Administrarea drojdiilor selecţionate şi a enzimelor, in cazul fermentativi clasice, se face direct pe struguri.
Pe măsura introducerii mustuielii in recipienţii de macerare – fermentare, se face injectarea, direct in conducta de mustuială a soluţiei de SO2, pentru protecţie antioxidantă şi extragerea mai rapidă a antocianilor din pieliţa boabelor. Macerarea - fermentarea se face in autovinificatoare (echipate cu instalaţii pentru recircularea şi răcirea controlată a mustului), cisterne Roto şi cisterne din beton de capacitate mică şi durează in jur de 3-10 zile, la temperaturi cuprinse intre 25-28°C, un rol foarte important avand aerarea mustuielii (polimerizarea antocianilor).
Prin acest proces de natură fizico-chimică, se realizează extracţia fracţionată a compuşilor polifenolici şi a aromelor primare din struguri, in timpul contactului prelungit al mustului cu boştina.
Astfel vinul roşu dobandeşte cele patru caracteristici de bază: culoare, tanin, extract şi arome primare.
Separarea mustului in fermentare de boştină se face prin scurgerea gravitaţională a ravacului şi presarea boştinei cu prese discontinui.
Mustul ravac se amestecă cu mustul de presă de la stuţul I, in cisterne de inox unde are loc desavarşirea fermentaţiei alcoolice.
La sfarşitul fermentaţiei alcoolice se declanşează fermentaţia malolactică, absolut necesară vinurilor roşii deoarece conferă supleţe, catifelare şi rotunjime acestora precum şi stabilitatea culorii şi stabilizarea biologică.
Factorii cei mai importanţi care se urmăresc in timpul fermentaţie malolactice sunt: pH–ul vinului (3,2 - 3,4), conţinutul in sulf (maxim 15 mg/l SO2 liber) temperatura vinului (18-22°C), incărcătura de bacterii malolactice. Controlul fermentaţiei malolactice se face prin cromatografie, urmărindu-se dispariţia acidului malic din vin.
La sfarşitul fermentaţiei malolactice vinul se sulfitează, bentonizează (optional), se trage de pe drojdie, se separă centrifugal, se filtrează, urmează refrigerarea in flux continuu, efectuarea de analize fizico–chimice, după care se trage in budane de stejar sau inoxuri, in vederea maturării.
Din soiurile de struguri utilizate pentru producerea vinurilor ro ii se pot produce i vinuri roze prin macerare de scurtă durată, cu păstrarea caracteristicilor soiului/soiurilor din care provin.
XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ „COLINELE DOBROGEI” LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM
Fiecare soi are capacitatea de a acumula in mod diferit zahăr in boabe, aceasta stand la baza calitătii şi diversităţii vinurilor obţinute.
In funcţie de soi, de condiţiile anului şi de momentul culesului, in arealul „Colinele Dobrogei” se pot obţine o varietate mare de vinuri, de la seci şi pană la dulci, oferind astfel o imagine elocventă a diversităţii calitative sub care se poate realiza producţia de vinuri.
a) Caracteristicile analitice:
Vinurile cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie:
tăria alcoolică dobandită de minim 10,00 % in volume;
aciditate totală (acid tartric) de minim 3,50 g/l;
aciditate volatilă:
18 miliechivalenţi pe litru sau 1,08 g/l acid acetic pentru vinurile albe şi rose; sau
20 de miliechivalenţi pe litru sau 1,20 g/l acid acetic pentru vinurile roşii.
extract sec nereducator: minim 16,00 g/l
dioxid de sulf total:
150 mg/l in vinurile roşii;
200 mg/l in vinurile albe şi rose;
In cazul vinurilor cu un conţinut de zaharuri, exprimat ca glucoză şi fructoză, egal sau mai mare de 5 g/l, limita maximă a conţinutului de anhidridă sulfuroasă se ridică la:
200 mg/l pentru vinurile roşii;
250 mg/l pentru vinurile albe şi rose;
b) Caracteristici organoleptice generale:
Vinurile cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” sunt corpolente, onctuoase, cele obţinute din soiuri albe aromate şi semiaromate au o pregnantă caracteristică de soi, iar cele roşii conţin taninuri catifelate ce temperează asprimea şi astringenţa specifică soiurilor.
Soiuri albe:
Aspect: limpede, cu luciu
Culoare: galben verzui spre galben auriu
Miros: caracteristic soiului
Gust: sec, demisec, demidulce, dulce, catifelat, moale
Soiuri roşii:
Aspect: limpede, cu luciu
Culoare: rosu rubiniu, violaceu intens
Miros: caracteristic soiului
Gust: sec, demisec, demidulce, dulce, slab taninat, corpolent
Chardonnay :
vinuri ce prezintă o mare fineţe, se caracterizează printr-o compoziţie armonioasă, sunt catifelate dar in acelaşi timp bogate, cu o aromă ce aminteşte de cea a fanului de curand cosit sau uneori de floarea de salcam.
Aceste vinuri impresioneză prin calitatea lor perfect echilibrată şi aciditatea care le conferă armonia gustativă iar buchetul pe care il capătă in timp ii conferă o nuanţă originară de migdale dulci.
Solul calcaros, precum şi perioada indelungată de insolaţie, conferă acestui soi de struguri cele mai favorizante condiţii de evoluţie calitativă din Romania;
Pinot gris :
soiul se distinge printr-o mare capacitate de acumulare a zahărului iar vinurileobţinute sunt pline şi bogate dar in acelaşi timp rotunde şi catifelate, cu o aromă nobilă şi complexă.
Vinul obţinut din strugurii de Pinot gris se caracterizează printr-o culoare galben-verzuie sau chiar cu note de auriu – in cazul unei uşoare menţineri a mustului pe pieliţă, fapt ce permite o mai accentuată extragere a aromei. Parfumul floral neagresiv, de o mare fineţe, asigură o prelungă senzaţie olfactivă.
Gustul este suav, fără a se resimţi corpolenţa, fapt datorat unei bune menţineri a acidităţii după fermentare;
Sauvignon:
sunt vinuri caracterizate printr-o aromă particulară, foarte plăcută, sunt fine şi prezintă insuşiri gustative complexe. Gustul este complet, plin, fin, şi cu o savoare ce aminteşte pe cea a fructelor exotice.
Nobleţea acestui soi semiaromat este completată de excelentele condiţii pedoclimatice din zonă dar şi de influenţa favorabilă a climatului marin. Vinul este de culoare albverzuie şi cu parfum de flori de camp;
Muscat Ottonel:
sunt vinuri de culoare galben - pai cu reflexe verzui, aromate, cu caracter floral.
Aroma tipică de muscat evoluează prin invechire de scurtă durată intr-un buchet foarte complex, prin gust fin şi delicat.
Gustul este uşor citric, mineral, cu senzaţii dulci de flori albe;
Riesling Italian:
vinuri ce se caracterizează prin fructuozitate şi prospeţime, au o culoare galben pal;
Riesling de Rhin:
vinurile sunt stralucitoare, cu gust suav, fructuos, cu multa prospetime de culoare alb-verzui;
Feteasca Regală, sunt vinuri semiaromate, cu o aromă florală, de flori de camp, discretă,
proaspată, de o culoare galben – verzui;
Fetească Albă :
vinurile din acest soi de strugure au o aromă specifică de miere sau flori de viţă-de-vie, de pajişte şi livadă inflorită. Vinul dispune de o aromă discretă şi cuceritoare, fiind echilibrat şi fructuos; prezintă o culoare alb – verzui;
Tămâioasă Românească:
sunt vinuri aromate; vinul tanar de Tămaioasă are o aromă florală, vinul este “lung”, cu mare persistenţă gusto-olfactivă. Prin invechire, aroma işi schimbă caracterul, vinul capătă nuanţe alfactive care sugereaza evident mirosul fagurelui de albine.
Aceste vinuri sunt de culoare galben – pai;
Traminer aromat :
vin aromat, fin, ce sugerează aroma petalelor de trandafir, onctuos şi catifelat.
Gustul este uşor picant, lăsand impresia de mirodenii;
Iordană :
vinul din acest tip de strugure este proaspăt şi vioi datorită valorii crescute a aciditaţii.
Vinurile sunt de culoare galben-verzui, cu miros de măr verde crud;
Crâmpoşie:
vinul prezintă o culoare alb – galbui, proaspăt, fructuos;
Columna:
vinul este neutral, corpolent, de culoare galben – verzui;
Aligote:
vinul se caracterizează prin aciditate viguroasă, echilibru si armonie, este un vin sobru, iar caracteristica principală este gustul de pamant; are o culoare galben-verzui;
Aromat de Iaşi:
vin de culoare galben-pai, cu aromă florală
Rkaţiteli:
vinul are o culoare galben-pai, este uşor, suplu şi proaspat. Are un buchet suav, cu nuanţe de miere şi un gust fin şi echilibrat;
Saint Emilion:
vinul are o culoare galben – verzui, neutral, subtire
Pinot Noir:
vinurile sunt catifelate, mai puţin aspre decat cele de Cabernet Sauvignon şi Merlot şi se pretează a fi, la fel de bine, atat seci cat şi cu rest de zahar;
Cabernet Sauvignon :
este cel mai renumit soi de struguri roşii pentru vin, caracterizat printr-o mare acumulare de culoare şi arome de fructe de pădure. Vinul exprimă potenţialul de soi printr-o aromă puternică, de afine, mure dar şi cu note de ciocolată datorită taninurilor blande.
Gustul, cu pronunţat caracter de soi, cu vigoare şi generozitate, este armonios, lipsit de asperităţi şi o prelungă senzaţie post-gust;
Fetească Neagră :
este un soi autohton care atinge apogeul calităţilor in anii de recoltă favorabili. Culoarea roşu intens şi aroma de fructe de pădure conferă robusteţe iar gustul este apropiat de cel al prunelor uscate.
Din soiul Fetească Neagră se obţine un vin moderat de alcoolic, nu prea acid şi cu un conţinut bun in extract, ce se impune prin echilibru şi armonie.
Gustul savuros, rafinat şi insoţit de o nuanţă de catifelare şi onctuozitate asigură vinului, alături de culoare şi buchet,
originalitate şi autenticitate. Amprenta podgoriei se regăseşte in corpolenţa vinului, in blandeţea gustativă şi in nota in plus de prună uscată faţă de alte zone viticole;
Merlot:
vinul se bucură de o bună reputaţie, este un vin ales, delicat, vin cu fructuozitate, prezintă o culoare roşu – rubiniu. Rubiniul Merlot sugerează olfactiv aroma de zmeură proaspată;
Syrah:
este un vin consistent, plin, uşor picant, savuros, taninos, cu aromă de cireşe negre; culoarea este roşu inchis;
Burgund mare:
vinul are o personalitate anume, dar este echilibrat, cu extractivitate şi intensitate colorantă medie ( roşu violaceu). Are un caracter olfactiv plăcut de coacaze roşii, merişor, mure şi afine;
Băbească neagră:
vinul este consistent, echilibrat, băubil, plăcut, nu prea alcoolic, cu aromă de fructe proaspete, roşu-granat cu nuanţe violacee;
Novac :
este un vin roşu – rubiniu, cu buchet de afine, arome picante de cuişoare, piper negru;
Mamaia:
soi nou creat la SCDVV Murfatlar prin hibridare intraspecifica intre Merlot si Muscat Ottonel; este brevetat in 1991. Vinul cu o colorație și textură aparte, este bine echilibrat, ușor extractiv şi cu o aromă discretă.
Cristina:
vinul este de un roşu violaceu, echilibrat, cu o tărie alcoolică medie, cu aromă de fructe negre proaspete;
Alicante Bouschet:
vinul este caracterizat printr-o intensitate colorantă forte mare ce dă senzaţia de netransparent, de tărie alcoolică medie, echilibrat, oarecum aspru (datorită conţinutului in compuşi fenolici).
Sémillon:
vin de de culoare galben-pai, corpulent, cu arome de iarbă, citrice, miere i pâine prăjită.
Malbec:
vin de culoare rubiniu intens, cu textură puternică, cu gust nuanțat de vi ină coaptă i prună, se preteză bine la maturat în butoaie de stejar.
Mourvedre:
vin cu aciditate mai scazută, de culoare ro u-rubiniu, bine structurat din punct de vedere al taninurilor, arome fructate, de piper i fructe negre.
Viognier:
vin echilibrat, cu aciditate bună , prezintă buchet caracteristic, cu arome fine de caisă, piersică, vanilie şi mango.
Petit Verdot:
vinul prezintă culoare intensă, este bine structurat, aduce a note condimentate , cu arome de de vanilie, fum, i chiar gudron; adesea are profil aromatic de fructe ca: mure, cire e negre si prune negre.
Sangiovese:
vin de culoare rosu intens, echilibrat in taninuri; ca vin tanar are arome de căp uni; de i nu la fel de aromat ca i alte soiuri cum ar fi Pinot Noir sau Cabernet Sauvignon, are de multe ori un profil de aromă de cire e ro ii si de pământ
Negru de Drăgăani:
vin cu o culoare adâncă roşu-rubinie cu nuanţe violacee , cu taninuri fine şi cu o aciditate bună; arome de mure, vişine, cireşe negre, cuişoare şi fructe de pãdure.
XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE
Transportul vinurilor se face în conformitate cu prevederile în vigoare, respectându-se dispozițiile privind întocmirea documentelor specifice.
Se întocme te corespunzător documentul de însoțire care certifică originea pentru vinurile cu indicație geografică.
1. Ambalarea vinurilor cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” se face, in mod obligatoriu, in butelii de sticla, butelii PET, sistem bag-in-box sau ambalaje multistrat, cu capacităţi de maxim 60
Inchiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise in comerţul internaţional sau prin inchidere filetată asigurată.
Cu notificarea O.N.V.P.V. condiționarea i îmbutelierea vinurilor se poate realiza i în afara arealului în care au fost produ i strugurii.
Acestea se pot realiza în aceea i unitate administrativă, în unitatea administrativă învecinată sau în arealul cu indicație geografică învecinat.
În aceste cazuri, se vor menționa în mod obligatoriu în sistemul de etichetare, producătorul, locul îmbutelierii i îmbuteliatorul, după caz.
În vederea îmbutelierii i ca urmare a cerințelor comerciale din piata intra Uniune i a exporturilor este permisă comercializarea în vrac a vinurilor cu indicația geografică Colinele Dobrogei.
Livrările de vin vrac vor fi notificate către O.N.V.P.V. prin Inspectoratul teritorial i vor fi însoțite de documentele sub care acestea circulă dar i de Certificatul de atestare a dreptului de comercializare al vinurilor.
In sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” este obligatorie folosirea etichetei principale.
Folosirea contraetichetei este opţională.
2. La etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” se folosesc următoarele
indicaţii obligatorii:
a) denumirea de vanzare: vin cu indicaţie geografică;
b) indicaţia geografică: „Colinele Dobrogei”;
d) tăria alcoolică dobandită a vinului, exprimată in procente şi in volume;
e) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, in mililitri, centilitri, decilitri sau litri;
f) indicarea imbuteliatorului sau al producătorului precum i locul îmbutelierii;
g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se inscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă;
h) menţiunea „conţine sulfiţi” ouă, proteine din ouă, produse din ouă sau albumină din ouă, lapte, produse din lapte, cazeină din lapte sau proteine din lapte sau pictograma corespunzătoare prevăzută de legislația în vigoare;
3. In etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” pot fi folosite şi următoarele
indicaţii facultative:
a) marca de comerţ, cu condiţia ca ea sa nu creeze confuzii cu numele indicaţiei geografică;
b) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină in proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;
c) culoarea;
d) tipul de vin: sec, demise, demidulce, dulce;
e) denumirea soiului, daca vinul a fost obţinut din cel puţin 85% din soiul respectiv sau a mai multor soiuri de viță de vie, din care este obținut vinul, menționate în ordinea descrescătoare a proporției;
f) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;
g) se pot inscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:
- istoria vinului sau a firmei producătoare;
- condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;
- recomandări privind consumarea vinului: temperatura, asociere cu mancaruri şi altele asemenea;
- unele menţiuni suplimentare privind insuşirile senzoriale, date analitice, altele decat tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.
h) codul de bare al produsului;
i) simbolul comunitar ce indică indicaţia geografică;
j) “Fermentat/maturat în baric sau fermentat/maturat în prezența a chiilor de lemn de stejar”;
k) menţiunile tradiţionale
“rezervă” (in cazul vinurilor maturate minim 6 luni in vase de stejar şi invechite in sticlă timp de cel puţin 6 luni)
sau “vin tinar” (in cazul vinurilor introduse pe piaţă inainte de sfarşitul anului in care au fost obţinute).
4. Indicaţiile obligatorii se inscriu in acelaşi camp vizual.
Excepţie poate face data ambalării sau numărul lotului mențiunile de la punctul f) “indicații obligatorii” din prezentul caiet de sarcini.
Indicaţiile facultative se pot inscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.
5. Indicaţiile inscrise pe etichetă trebuie sa fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi in etichetare trebuie să fie inţeleşi de consumatori.
6. Produsele a căror etichetă sau prezentare nu este conformă cu condițiile prevăzute de prezentul caiet de sarcini nu pot fi comercializate.
XIII. EXAMINAREA CALITATIVĂ A VINURILOR CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ ŞI CERTIFICAREA LOR
Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei” este realizată de către comisia de examinare constituită la nivelul indicaţiei geografice.
Comisia este alcătuită din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor care evaluează următoarele criterii de calitate: compoziţia fizico-chimică, calitatea organoleptică şi disciplina tehnologică.
Procedura de examinare calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică cuprinde următoarele etape:
- Formularea cererii de examinare calitativă a lotului de vin;
- Analiza fizico-chimică a lotului de vin;
- Analiza organoleptică a lotului de vin;
- Evaluarea criteriilor de calitate a vinului;
- Formularea deciziei.
Vinurile care au fost certificate de către comisiile de examinare primesc Certificatul de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu indicaţia geografică „Colinele Dobrogei”.
XIV. DECLASAREA VINULUI CU INDICAŢIE GEOGRAFICĂ „COLINELE DOBROGEI”
În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condițiile pentru a fi valorificate cu indicația geografică Colinele Dobrogei sau dacă pierd din calitățile inițiale, ele vor fi declasate în alte categorii pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V..
Declasarea vinurilor cu indicație geografică se stabile te de către O.N.V.P.V. dacă:
- vinurile au suferit alterări din punct de vedere calitativ
- vinurile au fost supuse unor tratamente sau practice oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.
Declasarea de poate face i la cererea producătorului care poate să solicite O.N.V.P.V., în faza de producţie, declasarea unui vin cu indicație geografică în alte categorii.
XVI. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI
Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea indicaţiei geografice „Colinele Dobrogei” este
Oficiul Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.),
prin Inspectoratul Teritorial.
Adresa Inspectoratului Teritorial: Jud. Constanta, Loc. Cernavoda, Str. Unirii, Bl. M 9, Sc. 1, Ap. 3
Pentru produsele transferate în alte areale, autoritatea de control va fi Inspectoratul teritorial al O.N.V.P.V. din zona unde se transferă acestea.
Autorizarea plantațiilor producătoare de struguri cu indicație geografică “Colinele Dobrogei”, controlul vinurilor, eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obținute precum i declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun conditților din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de catre O.N.V.P.V..
Controlul anual al vinului efectuat de către O.N.V.P.V., constă in:
a) examinarea analitică a vinurilor, care constă in verificarea buletinului de analiză şi care să
conţină cel puţin următorii parametrii:
- tăria alcoolică totală şi dobandită;
- zahăruri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;
- aciditate totală;
- aciditate volatilă;
- dioxid de sulf total.
b) examinarea organoleptică a vinurilor, care constă in verificarea caracteristicilor (aspect, culoare, gust, miros )
c) verificarea condiţiilor prevăzute in caietul de sarcini.
Controlul menţionat la lit. a) şi lit. b) este realizată de către comisia de examinare. Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, reprezintă o combinaţie intre eşantionare şi controlul sistematic in toate fazele de producţie.
In scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control verifică:
- instalaţiile, capacitatea operatorilor de a indeplini condiţiile prevăzute in caietul de sarcini;
- produsele, in orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţă operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.
Prezentul caiet de sarcini poate fi modificat in următorii ani pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice din domeniu, in special de cele cu aplicabilitate in obţinerea vinurilor cu indicaţie geografică „Colinele Dobrogei”, cu respectarea legislaţiei comunitare şi nationale pentru indicaţii geografice.
