EUROPEAN WINES' GEOGRAPHICAL INDICATIONS -VINI EUROPEI CON INDICAZIONI GEOGRAFICHE-Sauro Avezza-

CRIŞANA D.O.C.

MINIŞ D.O.C.

DEALURILE CRIŞANEI I.G.

DEALURILE SĂTMARULUI I.G.

DEALURILE ZĂRANDULUI I.G.

VIGNETI MADERAT PANCOTA

 

CRIŞANA

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

decizie n 2449 de 22/09/2006

modificare de 27/03/2014

(fonte O.N.V.P.V.)

 

i.DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată “CRIŞANA” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II. LEGĂTURA CU MEDIUL GEOGRAFIC

 

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “CRIŞANA” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

 

1. Informaţii privind zona geografică

a) Descrierea factorilor naturali

Regiunea Crişana (Körösvidék – în maghiară; Kreischgebiet – în germană) este situată între râurile Mureş, Someş, Tisa şi culmile Munţilor Apuseni.

Punctele extreme sunt: 20° 45’ longitudine estică (Nădlac la vest) şi 22° 39’ (Târnăviţa la est) longitudine estică, respectiv 45° 58’ (Labaşinţ la sud) şi 46° 38’ latitudine nordică (Berechiu la nord).

Factorul natural caracteristic este zona Crişului Repede, mărginită la nord de muntele Şes, dealurile line aproape de câmpie şi influenţa climatului Central-European, care determină o anumită diminuare a resurselor de temperatură şi o suplimentare a regimului pluviometric. Iernile aici sunt mai blânde, iar terenurile viticole sunt bine însorite şi ocupă locuri adăpostite de vânturi şi curenţi reci.

Date ecoclimatice: temperatura medie anuală 9,6° C, suma precipitaţiilor anuale 626 mm, suma temperaturilor active 3.125é C, suma orelor de insolaţie 1.301 şi suma precipitaţiilor active 389 mm.

Umiditatea relativă a aerului este de circa 75%, media pe 10 ani. Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele termoheliohidric) este 4.287, favorabilă îndeosebi vinurilor albe, soiurile roşii dând vinuri roze de mare fineţe şi calitate.

Scăderea importantă a cantităţii de precipitaţii în lunile august, septembrie şi octombrie oferă condiţii mai bune de încălzire a solului şi de maturare certă a recoltei, cu premise mai sigure pentru o stare fitosanitară bună a strugurilor. Micşorarea remercabilă a nivelului temperaturilor medii ale aerului, cu 3-4° C, în luna septembrie, duce la păstrarea componentelor sensibile la temperaturi mai ridicate – arome, acizi – în struguri.

Zonă cu tradiţie în activitatea viticolă, arealul delimitat pentru D.O.C. “CRIŞANA” se remarcă prin toponimia localităţilor, întâlnindu-se multe localităţi în a căror denumire apar cuvintele „vie” şi „vin”: Valea Vinului, Viile Satu Mare, Ardud-Vii, Halmeu-Vii, Oraşu Nou-Vii, Turulung-Vii, Viile Jacului, Viile Apei.

 

b) Descrierea factorilor umani

În 1996, în Crişana şi Maramureş erau cultivate 11.611 ha cu vii nobile. În 2012 suprafaţa de vii pe rod a fost de 5.563 ha, fiind majoritatea vii tinere, plantate prin reconversie/ restructurare, pe amplasamentele viticole vechi.

În zona Beltiug, Răteşti, Ardud viticultorii şi-au construit săpând în deal sute de pivniţe.

Acestea sunt dispuse prin suprapunere, pe două trei nivele, astfel încât dealuri întregi par alcătuite numai din căsuţe cărora li se văd doar porţile.

Acelaşi stil de pivniţe săpate în deal se întâlneşte şi la Săcuieni sau Sălard.

Pornită ca o activitate de microvinificare, pentru consumul propriu în gospodăriile individuale, viticultura din Crişana s-a dezvoltat pe fondul comerţului cu animale.

Pivniţele săpate în deal sunt amplasate în apropierea târgurilor de animale, iar după încheierea negoţului, vânzătorul care era şi viticultor, îşi ducea clientul în propria pivniţă şi-i oferea vin din recolta viilor sale.

Astfel, asocierea numelui târgului era strâns legată de vinul din arealul respectiv. Mulţi comercianţi alegeau târgul de cumpărături şi după amintirea pe care gustul vinului din pivniţele de proximitate i-o imprimaseră în memorie.

Să mergi în Crişana la târguri era o adevărată excursie vitivinicolă.

Tradiţia a fost reînnoită în ultimii 15 ani, iar de 10 ani, în zonă se ţin adevărate concursuri de vinuri, cu jurii alcătuite din specialişti în domeniu.

 

2. Detalii privind produsul

Încă de la apariția DOC Crişana, datorită acidității ridicate a solurilor, vinurile ș albe au fost predominante în cultură. Producția acestora era în majoritate orientată către cupaje care reprezentau baza pentru vinurile spumante.

În ultimii ani datorită modificărilor climatice cât și datorită creșterii consumului de vinuri albe, proaspete și fructuoase, direcția de producție s-a orientat către vinurile liniștite.

Înainte de 1989, în zona Săcuieni se obţineau vinuri albe şi roşii de masă în proporţie de 38% din totalul vinurilor, din soiurile Fetească albă, Fetească regală, Riesling italian şi Mustoasă de Măderat, în diverse proporţii de asamblare, astfel încât sortimentul era de 4-5 vinuri albe ce purtau denumirile localităţilor de unde proveneau strugurii şi 19% vinuri pentru distilat, obţinute mai ales din Mustoasă de Măderat (70%) şi Fetească regală (30%). 43% din vinurile produse erau aşa-numitele „vinuri domneşti”, de înaltă calitate, care purtau denumirile plaiurilor de unde proveneau strugurii.

Şi azi se păstrează proporţia de soiuri în producerea vinului „de Sântimreu”: 30% Fetească albă, 50% Fetească regală şi 20% Muscat Ottonel.

La Şimleul Silvaniei se produceau vinuri pentru industrializare.

Centrul era renumit prin spumantul SILVANIA, care era aproape integral destinat exportului.

Soiurile de struguri de bază pentru producerea spumantului erau Mustoasă de Măderat, Fetească regală şi Iordană. Oenoclimatul este prielnic obţinerii unor valori ridicate ale acidităţii în vinurile albe, echilibrate cu potenţialul extractiv al produsului finit, în detrimentul zaharurilor reducătoare.

Recoltarea strugurilor se face în două treceri, ciorchinii rămaşi pe butuc fiind recoltaţi la supramaturare, după performanţele soiului în areal (Mustoasă de Măderat 186-198 g/l zaharuri, Fetească regală 204-220 g/l zaharuri şi Iordană 186-190 g/l zaharuri) şi utilizaţi la producerea vinului pentru distilat.

Podgoria Valea lui Mihai cu plaiurile Carei, Curtişani, Pişcolt a devenit renumită prin vinurile albe produse din strugurii recoltaţi din plantaţiile pe nisipuri.

Aceste plantaţii au fost înfiinţate în etapa filoxerică, atunci când se căutau soluţii de contracarare a efectelor devastatoare ale dăunătorului.

De câteva zeci de ani se obţin constant vinuri echilibrate din Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, care fac parte din sortimentul clasic alb, alături de Fetească regală, Fetească albă şi Muscat Ottonel.

Vinurile au o savoare aparte, dată de uşoara „prăjire” a zaharurilor în toamnele foarte călduroase din această podgorie situată pe nisipuri aluvionare.

La Marghita, vinurile roşii şi albe de masă se produceau în procent de peste 47%, iar vinuri pentru distilat de peste 20%.

Circa 30% erau vinuri din partide mici, de înaltă calitate, din soiurile Burgund mare, Merlot şi Cabernet Sauvignon, în proporţii variabile, întotdeauna în sortiment, care erau numite după dealurile din jurul Marghitei.

Paleta de soiuri a permis să se diversifice obținerea de cupaje din soiuri albe autohtone precum Fetească regală, Fetească albă i Mustoasă ș de Măderat.

Faptul că plantațiile se găsesc în bazinele celor 3 râuri Crişul Alb, Crişul Repede şi Crişul Negru cu văi adânci, unde dimineţile de toamnă sunt ceţoase şi umede, permite menţinerea unei bune hidratări a strugurilor în timpul coacerii, având ca rezultat o maturare lentă, conservarea aromelor şi menţinerea unei acidităţi constante.

Acestea favorizează acumulările de arome fructate în strugurii albi iar pe pantele dealurilor pronunţat înclinate, cu solul uşor aluvial scheletic, pe calcar, ori brun-podzolit, aşezat pe pietrişuri ce se încălzesc repede, permit soiurilor Fetească albă, Fetească albă, Muscat Ottonel să realizeze o bună maturare a strugurilor, obţinându-se vinuri fructate, bine conturate, catifelate.

De altfel, și solul brun-podzolit al Plaiului Măgura (Șimleul Silvaniei) este potrivit asamblărilor în care preponderent este soiul Feteasca albă (principal) alături de soiul Pinot gris, vinurile obținute având arome primare bine conturate, tipice soiului.

Pentru zona Săcuienilor unde exista o tradiție de obținere a unor asamblaje având ca soi preponderent soiul Fetească regală alături de soiul Mustoasă de Măderat, aceasta se continua chiar și azi, vinurile fiind uneori denumite după numele localităților de proveniență a producției de struguri.

Vinurile obținute prin asamblarea acestora sunt proaspete, cu note florale, cu arome de măr verde crud, echilibrate și cu aciditate care le conferă în funcție de procentul utilizat o anume prospețime, multe dintre ele putând fi valorificate ca vinuri tinere.

Pentru a asigura continuitatea an de an și a evidenția tipicitatea acestor asamblaje, procentele utilizate în obținerea acestora sunt: Pinot gris 50% + Riesling de Rhin 25% + Fetească regală 25%, Riesling de Rhin 50% + Pinot gris 50%, Riesling de Rhin 50% + Fetească regală 50%, Sauvignon 40% + Riesling de Rhin 30% + Fetească regală 30%.

Solurile nisipoase din Câmpia Crişurilor, produc vinuri roșii seci bine apreciate, unele dintre ele fiind denumite după plaiurile în care sunt cultivate. Diferenţa de temperatură dintre zi şi noapte, în perioada maturării strugurilor este de 10-12° C (ziua sunt până la 22-23° C, iar noaptea până la 10-11° C), ceea ce determină acumularea lentă de zaharuri şi favorizează un mediu oxido-reducător în struguri.

Plecând de la paleta de soiuri roșii introduse în cultură după aderarea la Uniune, sunt de remarcat și asamblajele obținute din soiurile Burgund mare, Cabernet Sauvignon și Merlot, în proporții variabile.

Caracteristicile organoleptice specifice acestor asamblaje, imprimate și datorate mediului pedo-climatic au generat o creștere a volumului comercializat.

Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole este favorabilă obținerii vinurilor roșii și roze de o mare fineţe şi calitate. Asamblajele obținute din soiurile menționate sunt puternice, au bună structură taninoasă, sunt echilibrate, cu arome de fructe de pădure, lipsite de agresivitate, cu o catifelare specifică soiului Cabernet Sauvignon și care amintește de cireșele amare.

Totodată, asamblajele obținute dezvoltă interesante aptitudini în ceea ce privește învechirea în baricuri.

Procentul major al Cabernet Sauvignon-lui servește ca bază și este urmat fie de Burgund mare, Merlot sau Fetească neagră astfel încât să se obțină vinuri care să evidențieze cât mai bine caracterul imprimat de arealul geografic delimitat.

Asamblajul acestor soiuri oferă noi perspective axate pe diversificarea ofertei și răspund în bună măsură cerințelor consumatorilor.

 

3. Interacţiune cauzală

Crişana - provincie istorică a României, care făcea parte integrantă din ţinutul Partium, alături de Maramureş şi Sătmar. Ţinutul Partium însemna “părţile” Ungariei, alăturate după anul 1526 nucleului istoric din podişul transilvan, constituind împreună Principatul Transilvaniei.

În acest context vinurile produse în acest areal au ajuns să fie preferatele meselor Imperiale Austro-Ungare.

Potrivit Tratatului de la Speyer (1570), din Partium făceau parte comitatele Maramureş, Bihor, Zarand, Solnocul Interior, Crasna, provincia (ţara) Chioarului, precum şi comitatele Arad şi Severin.

Denumirea CRIŞANA este proprie ţinutului situat în proximitatea celor trei râuri care poartă numele de Criş: Crişul Alb, Crişul Repede şi Crişul Negru. Către Est, defineşte zona râul Barcău, iar la Sud, Mureşul. Suprafaţa bazinelor acestor trei râuri are intruziuni deluroase şi văi adânci. În aceste văi dimineţile de toamnă sunt ceţoase şi umede, favorizând acumulări de arome fructate în strugurii albi.

Pantele acestor dealuri, pronunţat înclinate, solul – uşor aluvial scheletic, pe calcar, ori brun podzolit, aşezat pe pietrişuri ce se încălzesc repede – permit soiurilor Fetească albă, Furmint şi Muscat Ottonel să realizeze o bună maturare a strugurilor, astfel încât aici se pot obţine vinuri albe seci, uneori demiseci, de o calitate neaşteptat de bună.

Pe culmile dealurilor de la partea vestică a poalelor munţilor Oaşului, sunt plaiurile de vii cele mai nordice de pe teritoriul Transilvaniei, Halmeu şi Răteşti, cu sol brun-podzolit, oferind condiţii pedoclimatice favorabile, cu toamne lungi şi cu precipitaţii rare, aşa încât strugurii soiurilor Fetească regală şi Furmint se pot bine matura şi pot beneficia deseori de intervenţia putregaiului nobil, astfel încât vinurile sunt de aleasă calitate – seci, demiseci sau dulci.

Între pârâul Crasna şi cei doi afluenţi ai săi, Zalda şi Corcad, pe dealurile acestei frământate depresiuni a Silvaniei, de la poalele din partea nord-vestică a Muntelui Mezeş din judeţul Sălaj, este situal centrul viticol al Silvaniei, cu plaiurile Zalău, Şamşud, Bocşa, Sărmăşag, Sălătig, Boghiş, plaiul cel mai renumit fiind Plaiul Măgura.

Tipul caracteristic de sol este brun-podzolit pe pietrişuri eruptive, iar vinurile, de foarte bună calitate, se obţin din soiurile Fetească albă, Neuburgher, Pinot gris.

La Şimleu Silvaniei, prin fermentare în butelii, s-a produs în perioada comunistă, vinul spumant „Silvania” din soiurile Fetească albă, Fetească regală, Pinot gris, Iordovană, cultivate pe plaiurile Crasna, Bănişor, Crişeni, Coşei sau Nuşfalău.

Pe dealurile din depresiunea Oradiei, începând de la Oradea şi până la cele de la Marghita, în depresiunea Silvaniei, pe plaiurile de la Biharia, Spinuş, Sălard, Ciuhoi, Chişloz, pe soluri similare celor din Silvania, ca şi pe plaiurile dintre Diosig şi Valea lui Mihai, cu soluri nisipoase acide din Câmpia Crişurilor, în judeţul Bihor se produc, din soiurile Fetească albă, Muscat Ottonel, Riesling italian, vinuri albe seci bine apreciate, dintre ele remarcându-se cele de Diosig şi Marghita

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU D.O.C. ”CRIŞANA”

 

1.Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “CRIŞANA”, poate cuprinde două subdenumiri şi se întinde pe teritoriul judeţelor Bihor şi Sălaj, astfel:

 

1.1. Subdenumirile “DIOSIG” şi “BIHARIA”:

Judeţul Bihor:

Comuna Biharia:

satul Biharia;

Comuna Cetariu:

satele: Şişterea, Paleu;

Comuna Diosig:

satele: Diosig, Vaida;

Comuna Săcuieni:

satele: Săcuieni, Cadea;

Comuna Sălard:

satele: Sălard, Sântimreu;

Comuna Ciuhoi;

satete: Sâniob, Ciuhoi;

 

1.2. Subdenumirea “ŞIMLEUL SILVANIEI”:

Judeţul Sălaj:

Oraşul Şimleul Silvaniei:

localităţile: Şimleul Silvaniei şi Cehei;

Comuna Nuşfalău:

satele: Nuşfalău, Bilghez, Boghiş;

Comuna Ip:

satele: Ip, Zăuan, Zăuan-Băi;

Comuna Camăr:

satul Camăr;

Comuna Pericei:

satele: Pericei, Bădăcin, Sici;

Comuna Carastelec:

satul Carastelec;

Comuna Crasna:

satul Crasna;

Comuna Măerişte:

satele: Uileacu Şimleului, Doh;

Oraşul Zalău:

localitatea Zalău;

Comuna Şamşud:

satul Şamşud;

Comuna Sărmaşag:

satele: Sărmaşag, Ilisua, Lompirt;

Comuna Dobrin:

satele: Dobrin, Doba;

Comuna Crişeni:

satele Crişeni, Gârceiu;

Comuna Horoatu Crasnei:

satul Horoatu Crasnei;

Comuna Hereclean:

satele Hereclean: Dioşod, Guruslău, Badon

Comuna Bocşa:

satele Bocşa, Borla;

Comuna Coşeiu:

satele: Coşeiu, Archid.

 

2. Denumirea de origine controlată “CRIŞANA” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

BIHARIA, DIOSIG, SĂCUENI, SĂLARD, SÂNIOB, DEALUL ŞIMLEULUI, ZALĂU, ŞAMŞUD, SĂRMAŞAG.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

 

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor cu D.O.C. “CRIŞANA” sunt următoarele:

 

soiurile albe:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Riesling de Rhin, Chardonnay, Mustoasă de Măderat,

Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)

 

soiurile roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Syrah,

Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate)

 

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (q/ha)

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.M.D. – cules la maturitatea deplină:

maxim 80,00 q/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;

maxim 100,00 q/ha la soiurile:

Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Fetească albă, Burgund mare, Syrah;

maxim 120,00 q/ha la soiurile:

Fetească regală, Mustoasă de Măderat

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.T. – cules târziu:

maxim 70,00 q/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;

maxim 80,00 q/ha la soiurile:

Fetească albă, Merlot, Syrah.

 

VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.M.D. – cules la maturitatea deplină:

maxim 52,00 hl/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;

maxim 65,00 hl/ha la soiurile:

Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Fetească albă, Burgund mare, Syrah;

maxim 78,00 hl/ha la soiurile:

Fetească regală, Mustoasă de Măderat;

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.T. – cules târziu:

maxim 46,00 hl/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;

maxim 52,00 hl/ha la soiurile:

Fetească albă, Merlot, Syrah.

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine ”CRIŞANA” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite.

Strugurii trebuie să fie introduşi cât mai urgent în procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

 

170,00 g/l la soiurile:

Fetească regală, Riesling italian, Riesling de Rhin, Mustoasă de Măderat,

Sortiment alb, Burgund mare, Sortiment roşu,

dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.M.D.;

 

187,00 g/l la soiurile:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Chardonnay, Fetească albă, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah,

dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.M.D.;

 

220 g/l la soiurile albe

213 g/l la soiurile roşii,

dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională C.T.

 

VIII. CARACTERISTICILE ŞI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTAŢIILOR

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile D.O.C. trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.

Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza produce rii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei: minim 3.000 plante / ha,

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

În plantaţiile din arealul D.O.C. ”CRIŞANA” producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru denumirea de origine controlata ”CRIŞANA” se încadrează în zona viticolă C I.

Strugurii provin în proporţie de 100% din arealul delimitat

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform cu legislatia in vigoare.

Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlata ”CRIŞANA”

are o tărie alcoolică naturala de min. 10,00 % vol.

a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar

Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar.

Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de aşa natură încât cel puţin 95% din greutate să fie reţinute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).

b) Îndulcirea este autorizată numai în stadiul de producţie şi numai cu must concentrat rectificat, în interiorul regiunii în care este obţinut vinul în cauză. Se poate utiliza must de struguri sau must de struguri concentrat numai dacă acesta provine din soiul şi din arealul în care este obţinut vinul supus îndulcirii.

c) Cupajarea se poate face doar între categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea să provină din arealul respectiv.

d) Acidificare şi dezacidificare

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de 1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,30 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,30 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

Acidificarea şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

e) Proceduri privind acidificarea şi dezacidificarea ce fac in conformitate cu legislatia in vigoare.

f) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe:

bioxid de carbon utilizat să nu depăşească 2 g/l în vinul astfel tratat ;

acidul citric utilizat să nu depăşească 1 g/l în vinul astfel tratat ;

acid metatartric utilizat să nu depăşească 100 mg/l .

 

X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU D.O.C. ”CRIŞANA”

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vasele în care s-au colectat în timpul recoltării, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor  trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională.

Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu D.O.C. ”CRIŞANA”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului, pentru a facilita deburbarea prin sedimentare-decantare. Se va asigura un conţunut de până la 50 mg/l dioxid de sulf total.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Deburbarea uşoară este necesară şi recomandată.

Bentonizarea mustului limpezit se face după transvazarea lui în vasele de fermentare sau în prima parte a fermentaţiei alcoolice. Doza utilizată va fi cuprinsă între 40-80 g/l.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii, pentru a o menţine sub 20 oC, la vinurile albe şi sub 25 oC la vinurile roşii.

La vinurile aromate şi cu arome subtile se va conduce fermentaţia în jurul temperaturii de 17 oC. La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată. Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice. Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14 oC.

Maturarea vinului se va face în decurs de 6-12 luni, în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc în baricuri. Maturarea la baric este obligatorie pentru vinurile roşii cu D.O.C. ”CRIŞANA”.

Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este obligatorie.

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR D.O.C. ”CRIŞANA” LA PUNEREA LOR ÎN CONSUM

 

a) Caracteristicile analitice:

Vinurile cu D.O.C. „CRIŞANA” trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie :

tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% în volume

aciditate totală (acid tartric):

minim 5,50 g/l la soiurile albe;

minim 4,50 g/l la soiurile roşii;

aciditate volatilă (acid acetic):

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii ;

25, respectiv 30 miliechivalenti pe litru, în funcţie de utilizarea menţiunilor tradiţionale.

extract sec nereducător:

minim 17,00 g/l la vinurile albe şi roze D.O.C.-C.M.D.

minim 19,00 g/l la vinurile roşii D.O.C.-C.M.D.

dioxid de sulf total, maxim:

150 mg/l pentru vinuri roşii seci;

200 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci;

200 mg/l pentru vinuri roşii, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

250 mg/l pentru vinuri albe şi roze, al căror conţinut în zaharuri este mai mare sau egal cu 5,00 g/l;

dioxid de sulf liber:

10-50 mg/l, în funcţie de tipul de vin, astfel:

la vinurile roşii seci, 10-40 mg/l;

la vinurile albe şi roze seci, 20-40 mg/l;

la vinurile cu rest de zahăr, 20-50 mg/l;

sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:

maxim 1,5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase,

maxim 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrate

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri nobile.

 

b) Caracteristicile organoleptice:

1. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede, cu luciu;

Culoare: galben-pai;

Miros: nuanţe florale, delicate, aroma tipică de muscat;

Gust: tipic de muscat, fin, delicat, plin, armonios, cu o plăcută rotunjime şi nuanţă de catifelare.

 

2. Traminer roz:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: verde-gălbui, strălucitor;

Miros: aroma petalelor de trandafir, proaspătă, plăcută;

Gust: fin, cu caşeu specific de fân proaspăt cosit, armonios.

 

3. Sauvignon:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-verzui, strălucitoare, fără urme de oxidare;

Miros: aroma suavă de flori de soc;

Gust: fructuos, plăcut.

 

4. Pinot gris:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: alb-verzui;

Miros: aroma primară plăcută, uşor rustic;

Gust: suplu, gustos, cu nuanţă de coajă de pâine de secară, uşor amărui în post-gust.

 

5. Fetească albă:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: alb-verzui;

Miros: aroma primară plăcută;

Gust: plăcut, conturat, asemănător mărului de vară.

 

6. Fetească regală:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui;

Miros: aromă de măr de vară acrişor şi flori de câmp, discretă;

Gust: savuros, particular, bine conturat, corpolent, echilibrat.

 

7. Riesling varietal (Riesling italian, Riesling de Rhin):

Aspect: limpede;

Culoare: alb-verzui, strălucitor;

Miros: nu are aromă primară specifică, la maturare are note minerale, de piatră;

Gust: savuros, fructuos, cu multă prospeţime, cu aciditate plăcută, curat şi sobru.

 

8. Chardonnay:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-auriu;

Miros: aromă de flori de salcâm discretă, cu nuanţe de fân cosit, uşor învechit capătă iz de unt proaspăt şi miere;

Gust: plăcut, floral, echilibrat şi omogen, cu aciditate moale, catifelată.

 

9. Mustoasă de Măderat:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-verzuie, aproape de lămâia necoaptă;

Miros: măr verde crud, proaspăt, cu note de floare de viţă de vie;

Gust: proaspăt şi răcoros, vioi datorită acidităţii ridicate, se bea tânăr, fără să necesite neapărat învechire.

 

10. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede, translucid

Culoare: roşu-rubiniu intens, prin învechire devine roşu-cărămiziu

Miros: aromă distinctă de vegetaţie sălbatică, de iarbă, de ciorchine

Gust: ca vin tânăr este prea aspru, taninos, dur, chiar neconsumabil, necesitând minimum 2 ani de maturare la vas. Dacă este maturat în baric, capătă nuanţe discrete de vanilie.

 

11. Merlot:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, cu nuanţe teracota, după învechire;

Miros: aromă plăcută de fructe de pădure, zmeură proaspătă, se identifică perfect cu cea a strugurelui din care; provine; maturat la baric timp de 1 – 2 ani câştigă în complexitatea aromatică, amintind de lemnul de stejar şi vanilie

Gust: astringenţa este mai temperată ca la Cabernet Sauvignon, catifelarea este specifică acestui soi; aminteşte de cireşe amare, cacao, ciocolată ; prin învechire pierde puţin din onctuozitate, dar câştigă un buchet atrăgător; corpolent, rotund, lung.

 

12. Pinot noir:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-vişiniu închis, strălucitor;

Miros: aromă schimbătoare de la cireşe, căpşuni;

Gust: fin, catifelat, delicat, complex şi preţios ca o mătase lichidă.

 

13. Fetească neagră:

Aspect: limpede, translucid;

Culoare: roşu-granat, clar, strălucitor;

Miros: aromă complexă, originală, cu notă florală autentică;

Gust: bine constituit, plăcut şi suficient de corpolent, savuros şi atractiv.

 

14. Burgund mare:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: roşu-granat;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, merişor, mure şi afine;

Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate, taninurile astringente fiind bine echilibrate.

 

15. Syrah:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-aprins;

Miros: buchet floral, cu unele note vegetale;

Gust: taninos, consistent, plin, cu nuanţe de fructe uscate.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1. Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată ”CRIŞANA” se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă de la 0,25 litri până la 3 litri.

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată ”CRIŞANA” este obligatorie folosirea etichetei principale si a contraetichetei (sau eticheta secundară).

 

2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”CRIŞANA” se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a) vin cu denumire de origine controlată însoţită de mentiunea traditionala, în funcţie de stadiul maturării strugurilor la recoltare:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină;

C.T. – cules târziu;

b) denumirea de origine controlata ”CRIŞANA”

c) tăria alcoolică dobândită, în volume;

d) produs în România;

e) indicarea îmbuteliatorului/producătorului

f) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.

h) menţiunea “conţine sulfiţi”

i) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).

 

3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată ”CRIŞANA” pot fi folosite şi următoarele

indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) alte menţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare

e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;

f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

g) subdenumirea de origine (BIHARIA, DIOSIG, ŞIMLEUL SILVANIEI), după caz;

h) denumirea plaiului pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată,

i) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

j) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

k) codul de bare al produsului.

 

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală.

Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea «conţine sulfiţi»

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

 

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

 

XIII. MENŢIUNI TRADIŢIONALE

 

Menţiunile tradiţionale:

C.M.D. – cules la maturitatea deplină

C.T. – cules târziu,

date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, în conformitate cu prevederile prezentului Caiet de sarcini, pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu D.O.C. ”CRIŞANA”.

Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:

D.O.C. – C.M.D.

D.O.C. – C.T.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “CRIŞANA”,

maturate minim 6 luni în vase de stejar

şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională “Rezervă”.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “CRIŞANA”

maturate minim un an în vase de stejar

şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională “Vin de vinotecă”.

 

XIV. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE CONTROLATĂ ”CRIŞANA”

 

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată ”CRIŞANA”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în alte categorii pe baza unor proceduri elaborate de O.N.V.P.V..

1. Declasarea vinurilor cu D.O.C. se stabileşte de către O.N.V.P.V. dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu D.O.C. în vin cu indicaţie geografică. Dacă vinul declasat nu poate fi încadrat la categoria vin cu indicaţie geografică, acesta se va încadra la alte categorii.

 

XV. AUTORITATEA DE CONTROL ŞI CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

 

Controlul anual al respectării specificaţiilor produselor vinicole cu denumirea de origine controlată ”CRIŞANA” se face de către autoritatea competentă, respectiv

Oficiul Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.)

Autoritatea desemnată pentru controlul şi gestiunea denumirii de origine controlată ”CRIŞANA” este Inspectoratul Teritorial al O.N.V.P.V

Adresa Inspectorat Teritorial:

ARAD, Str. Barbu Lăutaru, Nr. 47, Bl 31, SC. A, Ap. 1,

Cod poştal 310078,

Tel. 0040 257 254 400,

e-mail: banat@onvpv.ro

 

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri cu D.O.C., controlul vinurilor cu D.O.C., eliberarea Certificatelor de atestare a dreptului de comercializare pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată ”CRIŞANA” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către O.N.V.P.V.

Controlul anual al vinului, efectuat de către O.N.V.P.V. constă în:

a) examinarea analitică a vinurilor, care constă în verificarea buletinului de analiză care să conţină cel puţin următorii parametrii:

tăria alcoolică totală și dobândită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză și glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care constă în verificarea caracteristicilor, aşa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Controlul menţionat la lit. a) si lit.b) este realizat de către Comisia de examinare constituită la nivelul denumirii de origine controlată ”CRIŞANA”; Comisia este alcătuita din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul inspectorilor de specialitate, se realizează prin:

eşantionare şi

control sistematic în toate fazele de producţie.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, O.N.V.P.V verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini;

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

 

Modificări ale specificaţiilor produsului;

 

Orice solicitant îndreptăţit conform legislaţiei în vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată ”CRIŞANA”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

 

MINIŞ

D.O.C.

CAIET DE SARCINI

pentru producerea şi comercializarea vinului cu denumire de origine controlată

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I.DEFINIŢIE

 

Denumirea de origine controlată “MINIŞ” se atribuie vinurilor obţinute din struguri produşi în arealul delimitat pentru această denumire, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

 

II. LEGATURA CU MEDIUL GEOGRAFIC

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru denumirea de origine controlată “MINIŞ” se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani şi strugurii din care sunt produse provin exclusiv din această arie geografică, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Factorul natural caracteristic este zona colinară, terminaţiile Dealurilor Zărandului, cu soluri scheletice, bogate în fier şi microelemente. Factorul uman aduce tradiţia recoltării pe ales sau în mai multe treceri, cu precădere la soiurile care se pretează la culesul târziu sau la înnobilarea boabelor.

Vinurile obţinute în acest areal sunt foarte extractive, cele roşii necesitând o perioadă mai mare de maturare şi învechire decât în alte regiuni viticole din arealul românesc.

Denumirea de origine controlată “MINIŞ”, precum şi vinurile care utilizează această denumire în conformitate cu specificaţiile produsului sunt protejate:

împotriva oricărei utilizări comerciale directe sau indirecte; împotriva utilizării abuzive, imitării sau evocării, chiar dacă originea adevărată a produsului sau serviciului este indicată sau însoţită de expresii precum: „stil”, „tip”, „metodă”, „manieră”, „imitaţie”, „gust”, „similar” sau altele asemenea;

împotriva oricărei indicaţii false sau înşelătoare privind provenienţa, originea, natura sau calităţile esenţiale ale produsului, care figurează pe partea interioară sau exterioară a ambalajului, în materialul publicitar sau documentele aferente produsului vinicol respectiv, precum şi împotriva împachetării produsului într-un ambalaj de natură să creeze o impresie greşită cu privire la originea acestuia;

împotriva oricărei alte practici de natură să inducă publicul în eroare cu privire la originea adevărată a produsului.

 

III. DELIMITAREA TERITORIALĂ PENTRU PRODUCEREA VINULUI CU DOC „MINIŞ”

 

1. Arealul delimitat pentru producerea vinurilor cu denumirea de origine controlată “MINIŞ”, cuprinde următoarele localităţi situate în judeţul ARAD:

 

Oraşul Lipova:

localitatea Radna;

Comuna Păuliş:

satele: Baraţca, Păuliş;

Comuna Ghioroc:

satele: Miniş, Ghioroc, Cuvin;

Comuna Covăsânţ:

satul Covăsânţ;

Comuna Şiria:

satele: Şiria, Galşa, Mâsca;

Comuna Târnova:

satele Târnova, Drauţ;

Oraşul Ineu:

satul Mocrea;

Oraşul Pâncota:

localitatea Pâncota şi satul Măderat;

Comuna Şilindia:

satele: Şilindia, Satu Mic, Luguzău.

 

2. Denumirea de origine controlată “MINIŞ” poate fi completată, în funcţie de interesul producătorilor, cu una din următoarele denumiri de plai viticol:

BARAŢCA, PĂULIŞ, DEALU DĂICANI, DEALU CURŢII, DEALU LUNG, DEALU SOARELUI, MINIŞ, GHIOROC, CUVIN, FAŢA CRUCII,COVĂSÂNŢ, ŞIRIA, GALŞA, DEALUL CIREŞILOR, DEALUL ZĂNOAGA, DEALUL DOMNESC, MÂSCA, MĂDERAT, PÂNCOTA, DEALUL BOCRITA, ŞILINDIA.

 

3. Categoriile de calitate:

CMD – cules la maturitatea deplină,

CT – cules târziu,

CIB – cules la înnobilarea boabelor,

date de conţinutul în zaharuri la recoltarea strugurilor, constituie menţiuni tradiţionale şi pot fi utilizate numai pentru descrierea vinurilor cu DOC ”MINIŞ”. Aceste menţiuni pot fi scrise pe eticheta principală, fie în întregime, fie prescurtat, astfel:

DOC – CMD,

DOC – CT,

DOC – CIB.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “MINIŞ”,

maturate minim 6 luni în vase de stejar

şi învechite în sticla timp de cel puţin 6 luni,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională “Rezervă”.

În cazul vinurilor cu denumire de origine controlată “MINIŞ”

maturate minim un an în vase de stejar

şi învechit în sticlă timp de cel puţin 4 ani,

se poate utiliza la etichetare menţiunea tradiţională «Vin de vinotecă”.

 

IV. SOIURILE DE STRUGURI

Soiurile de struguri care pot fi folosite pentru obţinerea vinurilor DOC „MINIŞ” sunt următoarele:

soiuri albe:

Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Furmint, Fetească regală, Riesling italian, Riesling de Rhin, Mustoasă de Măderat, Chardonnay,

Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Cadarcă, Burgund mare, Syrah, Novac,

Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate)

 

V. PRODUCŢIA DE STRUGURI (q/ha)

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională DOC – CMD:

maxim 80,00 q/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Furmint, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Feteasca neagră;

maxim 100,00 q/ha la soiurile:

Cadarcă, Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Burgund mare, Syrah, Novac;

maxim 120,00 q/ha la soiurile: Fetească regală, Mustoasă de Măderat.

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională DOC – CT:

maxim 70,00 q/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;

maxim 80,00 q/ha la soiurile:

Cadarcă, Merlot.

 

Dacă vinurile vor purta menţiunea tradiţională DOC – CIB:

maxim 70,00 q/ha la soiul:

Cadarcă, Traminer roz şi Pinot gris.

 

VI. RANDAMENTUL ÎN VIN (hl/ha)

 

În funcţie de categoria de calitate:

pentru CMD – cules la maturitatea deplină

maxim 52,00 hl/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Furmint, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Feteasca neagră ;

maxim 65,00 hl/ha la soiurile:

Cadarcă, Merlot, Riesling italian, Riesling de Rhin, Burgund mare, Syrah, Novac;

maxim 78,00 hl/ha la soiurile:

Fetească regală, Mustoasă de Măderat;

 

pentru CT – cules târziu

maxim 46 hl/ha la soiurile:

Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Fetească neagră;

maxim 52 hl/ha la soiurile:

Cadarcă, Merlot;

 

pentru CIB – cules la înnobilarea boabelor

maxim 46,00 hl/ha la soiul:

Cadarcă , Traminer roz şi Pinot gris.

 

VII. CALITATEA STRUGURILOR LA RECOLTARE

 

Strugurii destinaţi producerii vinului materie primă pentru vinul cu denumire de origine “MINIŞ” trebuie să fie sănătoşi, cu boabele nezdrobite. Strugurii trebuie să fie introduşi cât mai urgent în procesul de fabricaţie.

Conţinutul de zahăr la recoltare trebuie să fie de minim:

187,00 g/l la soiurile:

Fetească regală, Riesling italian, Riesling de Rhin, Mustoasă de Măderat, Sortiment alb, Burgund mare, Cadarcă, Novac, Sortiment roşu, la categoria de calitate CMD

204,00 g/l la soiurile:

Muscat Ottonel, Traminer roz, Sauvignon, Pinot gris, Furmint, Chardonnay, Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Syrah, la categoria de calitate CMD

220,00 g/l la soiurile albe şi 213,00 g/l la soiurile roşii, la categoria de calitate CT

230,00 g/l, la soiurile Cadarcă, Traminer roz şi Pinot gris, la categoria de calitate CIB

VIII. CARACTERISTICILE SI PRACTICILE CULTURALE ALE PLANTATIILOR

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile DOC trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%. Butuciiimpurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera, iar strugurii acestor soiuri se vor separa la cules de cei ai soiului ce stă la baza producerii vinului pentru care se acordă denumirea de origine.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei: minim 3.000 plante / ha,

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu aprobarea ONVPV, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

În plantaţiile din arealul DOC «MINIŞ», producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.

 

IX. PRACTICILE OENOLOGICE ADMISE

 

Arealul delimitat pentru DOC „MINIŞ” se încadrează în zona viticolă C I.

Vinurile produse în acest areal au caracteristici specifice şi o reputaţie ce poate fi atribuită numai acestei zone.

Strugurii provin în proporţie de 100% din aria geografică a Podgoriei Miniş-Măderat.

Practicile şi tratamentele oenologice se efectuează conform Regulamentul (CE) nr. 423/2008 al Comisiei din 8 mai 2008 de stabilire a anumitor norme de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1493/1999 al Consiliului şi de stabilire a unui cod comunitar al practicilor şi tratamentelor oenologice.

Vinul produs în arealul delimitat pentru denumirea de origine protejată „MINIŞ” are o

tărie alcoolică dobândită de min. 11,00% vol.

a) Utilizarea bucăţilor din lemn de stejar

Bucăţile de lemn de stejar se utilizează la fabricarea vinurilor şi pentru a transmite vinului anumiţi constituenţi care provin din lemnul de stejar. Bucăţile de lemn trebuie să provină exclusiv din speciile Quercus.

Acestea sunt fie lăsate în stare naturală, fie încălzite la o temperatură calificată ca scăzută, medie sau înaltă, dar nu trebuie să fi fost supuse unei combustii, inclusiv la suprafaţă, nu trebuie să fie

carbonizate sau friabile la atingere.

Nu trebuie să fi fost supuse unor tratamente chimice, enzimatice sau fizice, altele decât încălzirea.

Nu trebuie să li se adauge niciun produs destinat intensificării aromei lor naturale sau a compuşilor fenolici extractibili.

Dimensiunile particulelor de lemn trebuie să fie de aşa natură încât cel puţin 95 % din greutate să fie reţinute de o sită cu ochiuri de 2 mm (sau 9 ochiuri).

Bucăţile de lemn de stejar nu trebuie să degaje substanţe în concentraţii care ar putea prezenta riscuri pentru sănătatea oamenilor.

b) Conţinutul în acid volatil

Maxim admis pentru DOC „MINIŞ” este de:

25 miliechivalenţi/litru pentru DOC-CT

30 miliechivalenţi/litru pentru DOC-CIB

c) Îmbogăţirea, acidularea şi dezacidularea se fac conform legislatiei in vigoare.

d) Îndulcirea vinurilor este autorizată numai în stadiul de producţie

e) Cupajarea se poate face doar între categorii diferite de vinuri sau musturi, cu condiţia ca acestea

să corespundă normelor pentru categoria în care se află.

f) Acidificare şi dezacidificare

Strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul pot face obiectul unei acidificări sau al unei dezacidificări.

Acidificarea mustului de struguri, mustului de struguri parţial fermentat, vinului nou aflat încă în fermentaţie se poate face doar până la limita maximă de1,50 g/l, exprimată în acid tartric sau 20 miliechivalenţi pe litru, iar acidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 2,50 g/l, exprimată în acid tartric, sau 33,3 miliechivalenţi pe litru.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată în acid tartric, sau 13,30 miliechivalenţi pe litru.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificări parţiale.

Acidifierea şi dezacidifierea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

g) Proceduri privind acidificarea şi dezacidificarea

1) Acidificarea şi dezacidificarea (cu excepţia acidificării şi dezacidificării vinurilor) nu sunt autorizate decât dacă se efectuează în timpul transformării strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat sau a vinului nou aflat încă în fermentare în vin sau în orice altă băutură destinată consumului uman direct.

2) Concentrarea vinurilor trebuie să aibă loc în zona viticolă în care au fost recoltaţi strugurii proaspeţi utilizaţi, adică Podgoria Miniş-Măderat.

3)Acidificarea şi dezacidificarea vinurilor nu poate avea loc decât în centre de vinificare din arealul delimitat pentru DOC „MINIŞ”.

4)Toate procedurile menţionate anterior vor fi declarate autorităţilor competente de către deţinători, persoane fizice sau juridice, grupuri de persoane, producători, îmbuteliatori, prelucrători, precum şi de comercianţi şi/sau vor fi înscrise în registrele de evidenţă şi în documentele de transport în baza cărora circulă produsele astfel tratate.

5)Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie în arealul delimitat pentru DOC „MINIŞ” şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

6) Concentrarea vinurilor prin răcire, acidificarea şi dezacidificarea vinurilor se poate face pe tot parcursul anului.

i) Limite pentru utilizarea anumitor substanţe:

bioxid de carbon utilizat pentru vin cu DOC «MINIŞ» să nu depăşească 2 g/l în vinul astfel tratat

acidul citric utilizat pentru vin cu DOC «MINIŞ» să nu depăşească 1 g/l în vinul astfel tratat

acid metatartric utilizat pentru vin cu DOC «MINIŞ» să nu depăşească 100 mg/l

 

X. TEHNOLOGIA DE OBŢINERE A VINURILOR CU DOC „MINIŞ”

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Soiul Cadarcă, pentru producerea vinului DOC-CIB se recoltează fracţionat, lăsând pe butuc numai ciorchinii care vor ajunge la maturitatea tehnologică proiectată la sfârşitul lunii octombrie.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vasele în care s-au colectat în timpul recoltării, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu DOC „MINIŞ”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului, pentru a facilita deburbarea prin sedimentare-decantare. Se va asigura un conţunut de până la 50 mg/l dioxid de sulf total.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Deburbarea uşoară este necesară şi recomandată.

Bentonizarea mustului limpezit se face după transvazarea lui în vasele de fermentare sau în prima parte a fermentaţiei alcoolice. Doza utilizată va fi cuprinsă între 40-80 g/l.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii, pentru a o menţine sub 20 oC, la vinurile albe şi sub 25 oC la vinurile roşii.

La vinurile aromate şi cu arome subtile se va conduce fermentaţia în jurul temperaturii de 17 oC. La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţie alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată. Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice. Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14 oC.

Maturarea vinului se va face în decurs de 6-12 luni, în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc în baricuri.

Maturarea la baric este obligatorie pentru vinurile roşii cu DOC „MINIŞ”. Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este obligatorie.

Îmbutelierea se va face în condiţii cât mai sterile, la rece.

 

XI. CARACTERISTICILE ANALITICE ŞI ORGANOLEPTICE ALE VINURILOR DOC « MINIŞ » LA

PUNEREA LOR ÎN CONSUM

 

a) Caracteristicile analitice :

Vinurile cu DOC «MINIŞ» trebuie să prezinte următoarele caracteristici de compoziţie :

tărie alcoolică dobândită: minim 11,00% în volume

aciditate totala (acid tartric):

minim 5,50 g/l la soiurile albe

minim 4,50 g/l la soiurile roşii

aciditate volatilă (acid acetic):

18 miliechivalenti pe litru sau 1,08 g/l, pentru vinurile albe şi roze;

20 miliechivalenti pe litru sau 1,20 g/l, pentru vinurile roşii.

extract sec nereducător:

minim 17,00 g/l la vinurile albe şi roze DOC-CMD

minim 19,00 g/l la vinurile roşii DOC-CMD

dioxid de sulf total, maxim:

160 mg/l pentru vinuri roşii seci;

210 mg/l pentru vinuri albe şi roze seci şi pentru vinuri roşii demiseci;

260 mg/l pentru vinuri albe şi roze demiseci;

300 mg/l pentru vinuri demidulci şi dulci;

350 mg/l pentru vinuri provenite din struguri culeşi la supramaturare, bogate în zaharuri şi enzime oxidazice

dioxid de sulf liber : 10-60 mg/l, în funcţie de tipul de vin, astfel :

la vinurile roşii seci, 10-20 mg/l

la vinurile albe şi roze seci, 20-30 mg/l

la vinurile cu rest de zahăr, 50-60 mg/l

 

Cantităţi prea mari de dioxid de sulf liber, în vinurile roşii, împiedică fermentaţia malolactică. Vinurile

cu DOC «MINIŞ» au nevoie de o fermentaţie malolactică lentă şi îndestulătoare.

microelemente: aluminiul, maxim 8 mg/l; arsenul, maxim 0,2 mg/l; borul, exprimat în acid boric,

maxim 80 mg/l; bromul, maxim 1 mg/l; cadmiul, maxim 0,01 mg/l; cuprul, maxim 1 mg/l; fluorul, maxim

1 mg/l; plumbul, maxim 0,2 mg/l; staniul, maxim 1 mg/l; zincul, maxim 5 mg/l; metanolul: maxim 150

mg/l pentru vinurile albe şi roze şi maxim 300 mg/l pentru vinurile roşii;

sulfaţii, exprimaţi în sulfat de potasiu, maximum 1 g/l, cu următoarele excepţii:

maxim 1,5 g/l pentru vinurile cu învechire de cel puţin 2 ani în vase, pentru vinurile indulcite şi

pentru vinurile obţinute prin adaosul, în must sau în vin, de alcool sau distilat de vin;

maxim 2 g/l pentru vinurile obţinute prin adaos de must concentrat şi pentru vinurile naturale dulci;

maxim 2,5 g/l pentru vinurile obţinute prin evoluţie sub pelicula;

sodiul, maximum 60 mg/l, limită care poate fi depăşită pentru vinurile obţinute din plantaţii amplasate

pe soluri sărăturoase;

diglucozidul malvidinei, maximum 15 mg/l pentru vinurile roşii obţinute din struguri proveniţi din soiuri

nobile.

 

b) Caracteristici organoleptice ale vinurilor:

1. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede, cu luciu;

Culoare: galben-pai sau galben intens, în funcţie de calitatea strugurilor la recoltare;

Miros: nuanţe florale, delicate, aroma tipică de muscat, care evoluează prin învechire de scurtă durată într-un buchet suav de miere, foarte complex, fin şi delicat;

Gust: tipic de muscat, fin, delicat, plin, armonios, cu o plăcută rotunjime şi nuanţă de catifelare. Este

deficitar în aciditate, fiind necesară corectarea ei.

 

2. Traminer roz:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: verde-gălbui, strălucitor;

Miros: aroma petalelor de trandafir, proaspătă, plăcută, particulară;

Gust: fin, cu caşeu specific de fân proaspăt cosit, armonios, acumulând calităţi deosebite prin învechire la sticlă.

 

3. Sauvignon blanc:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-pal cu reflexe verzui, strălucitoare;

Miros: aroma intensă de floare de viţă de vie, care este înlocuită în timpul învechirii de scurtă durată cu un buchet foarte complex, care îi accentuează tipicitatea;

Gust: fructuos, plăcut acid, cu multă prospeţime, armonios, prin învechire gustul aminteşte de pepenele galben, echilibrat, amplu, lung.

 

4. Pinot Gris:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: alb-verzui, cu reflexe uşor gălbui, dacă strugurii se recoltează la supramaturare;

Miros: aroma primară plăcută, de mere văratice proaspăt tăiate, uşor rustic;

Gust: suplu, gustos, cu nuanţă de coajă de pâine de secară, după o uşoară învechire aduce a mere uscate şi flori de salcâm, uşor amărui în post-gust, particular.

 

5. Furmint:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: alb-verzui, cu reflexe galben pal, fără urme de oxidare;

Miros: aroma primară plăcută, de fructe exotice;

Gust: plăcut, impunător, asemănător cu un fruct exotic suculent, cu finalitate netă, captivantă, original.

 

6. Fetească regală:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, la maturitatea de consum poate ajunge la galben-auriu;

Miros: aromă de măr de vară acrişor şi flori de câmp, discretă, uşor învechit aduce a fân cosit şi miere;

Gust: savuros, particular, bine conturat, corpolent, prin învechire uşor eterat, echilibrat, odihnitor.

 

7. Riesling varietal:

Aspect: limpede;

Culoare: alb-verzui, strălucitor;

Miros: nu are aromă primară specifică, la maturare are note minerale, de piatră;

Gust: savuros, fructuos, cu multă prospeţime, cu aciditate plăcută, curat şi sobru.

 

8. Mustoasă de Măderat:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-verzuie, aproape de lămâia necoaptă, maturat la sticlă devine galben-pal, dar nu îşi pierde tenta verzuie specific;

Miros: măr verde crud, proaspăt, cu note de floare de viţă de vie;

Gust: proaspăt şi răcoros, vioi datorită acidităţii ridicate şi totodată « de cursă lungă », se bea tânăr, fără să necesite neapărat învechire.

 

9. Chardonnay:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-auriu;

Miros: aromă de flori de salcâm discretă, cu nuanţe de fân cosit, uşor învechit capătă iz de unt proaspăt şi miere;

Gust: plăcut, floral, echilibrat şi omogen, cu aciditate moale, catifelată.

 

10. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede, translucid;

Culoare: roşu-rubiniu intens, întunecat, cu reflexe puternic albăstrui ca vin tânăr, prin învechire devine roşu-cărămiziu;

Miros: aromă distinctă de vegetaţie sălbatică, de iarbă, de ciorchine, în prima fază. Prin învechire aduce a mure, prune coapte, vişine, cafea, în funcţie de vârstă;

Gust: ca vin tânăr este prea aspru, taninos, dur, chiar neconsumabil, necesitând minimum 2 ani de maturare la vas.

Dacă este maturat în baric, capătă nuanţe discrete de vanilie. Evoluează pozitiv în timpul maturării, devenind plăcut catifelat, rotund şi mai moale.

Aciditatea mai ridicată comparativ cu alte podgorii, precum şi extractul generos, îi măresc durabilitatea, asigurându-i prospeţimea în timp.

Calităţile îi sunt puse în valoare după 4 – 5 ani de învechire la sticlă.

 

11. Merlot:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor, cu tentă slab albăstruie ca vin tânăr, cu nuanţe teracota, după învechire;

Miros: aromă plăcută de fructe de pădure, zmeură proaspătă, se identifică perfect cu cea a strugurelui din care provine; maturat la baric timp de 1 – 2 ani câştigă în complexitatea aromatică, amintind de lemnul de stejar şi vanilie;

Gust: astringenţa este mai temperată ca la Cabernet Sauvignon, catifelarea este specifică acestui soi; aminteşte de cireşe amare, cacao, ciocolată ; prin învechire pierde puţin din onctuozitate, dar câştigă un buchet atrăgător; corpolent, rotund, lung. Poate fi pus în consum chiar după 6 luni de maturare la vas.

 

12. Merlot roze

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: asemănător foii de ceapă, cu diferite nuanţe;

Miros: aromă fină de fructe roşii, fragi, zmeură coaptă;

Gust: rotund, moale, cu nuanţe de coacăze roşii, fructuos, rotund, vioi, cu prospeţime remar cabila.

 

13. Pinot noir:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-vişiniu închis, cu slabe nuanţe albăstrui ca vin tânăr, strălucitor;

Miros: aromă schimbătoare de la cireşe, căpşuni, pe măsura învechirii primeşte în portofoliu arome de stafide, fân, piper negru, chiar scorţişoară şi migdale dulci;

Gust: fin, catifelat, delicat, complex şi preţios ca o mătase lichidă, de consumat la vârful maturităţii lui, adică între 5 şi 8 ani de la recoltarea strugurilor, când are o notă de vişine supracoapte.

 

14. Fetească neagră:

Aspect: limpede, translucid;

Culoare: roşu-granat, intens, clar, strălucitor;

Miros: aromă complexă, originală, cu notă florală autentică, prin învechire miroase a coacăze negre şi prune uscate;

Gust: bine constituit, plăcut şi suficient de corpolent, savuros şi atractiv; prin maturare şi învechire devine şi mai armonios, mai suplu, cu un buchet evident, franc, cu aciditate potrivită.

 

15. Burgund mare:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: roşu-granat, cu nuanţe violacee, intens colorat, pătează paharul de sticlă;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, merişor, mure şi afine, după învechire primeşte savoare discretă de vanilie;

Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate, taninurile astringente fiind bine echilibrate astfel încât ansamblul încântă printr-o plăcuta catifelare.

 

16. Cadarcă:

Aspect: limpede, slab colorat dacă nu este cules prin mai multe treceri;

Culoare: roşu-aprins până la roşu-închis, strălucitor;

Miros: aromă particulară de fruct proaspăt, dezvoltă un buchet complex după 2-3 ani. aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, merişor, mure şi afine, după învechire primeşte savoare discretă de vanilie;

Gust: extractiv, consistent, corpolent, plin, catifelat, uneori acid, când există condiţii de stafidire se obţin vinuri oxidative cu aromă de cuişoare şi cu gust uşor astringent.

Vinul care va purta menţiunea tradiţională DOC – CIB, care poate avea gust uşor maderizat, caramelizat, care aminteşte de vinurile de Tokay.

 

17. Syrah:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-aprins;

Miros: buchet floral, cu arome foarte intense ce duc spre piper, foi de dafin, cu unele note vegetale;

Gust: taninos, consistent, plin, cu nuanţe de curmale, smochine şi astringenţă finală.

 

18. Novac:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-rubiniu intens, cu reflexii violacee, la maturitate cărămiziu;

Miros: buchet de afine, arome picante de cuişoare, ienupăr şi piper negru;

Gust: tanin bine integrat, consistent, deşi sălbatic, are o aciditate fină.

 

XII. CONDIŢIILE DE COMERCIALIZARE

 

1.Îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată « MINIŞ » se face, în mod obligatoriu, în butelii de sticlă de la 0,25 litri la 3 litri.

Închiderea acestora se face cu dopuri de plută, din derivate de plută, din alte materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu denumire de origine controlată «MINIŞ» este obligatorie folosirea etichetei principale si a contraetichetei (sau eticheta secundară).

2. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată « MINIŞ » se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a)vin cu denumire de origine controlată însoţită de mentiunea traditionala, în funcţie de stadiul maturării strugurilor la recoltare

CMD – cules la maturitatea deplină;

CT – cules târziu

CIB – cules la înnobilarea boabelor;

b) denumirea de origine «MINIŞ»

c) tăria alcoolică dobândită, în volume;

d) produs în România;

e) indicarea producătorului/îmbuteliatorului, cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă;

f) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.

h) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

i) menţiunea “conţine sulfiţi”.

3. În etichetarea vinurilor cu denumire de origine controlată « MINIŞ » pot fi folosite şi următoarele

indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) alte menţiuni, în conformitate cu legislaţia în vigoare ;

e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;

f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu denumirea de origine;

g) denumirea exploatării viticole (domeniului) pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumirea de origine;

h) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

i) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

Ultimele menţiuni (pct.i) pot fi folosite, la cererea producătorilor, numai în baza aprobării date de organismul de certificare, după aprecierea vinurilor, consemnată în buletinele de analiză şi în documentele de atestare a certificării;

j) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală.

Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea «conţine sulfiţi»

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

 

XIII. DECLASAREA VINULUI CU DENUMIRE DE ORIGINE PROTEJATĂ „ MINIŞ”

 

În cazurile în care vinurile nu îndeplinesc în totalitate condiţiile de a fi valorificate cu denumirea de origine controlată „MINIŞ”, sau dacă pierd aceste condiţii, ele vor fi declasate în categorii inferioare pe baza unor proceduri elaborate de ONVPV.

1. Declasarea vinurilor DOC se stabileşte de către ONVPV dacă:

a) vinul a suferit alterări din punct de vedere calitativ;

b) vinul a fost supus unor tratamente sau practici oenologice neautorizate pentru această categorie de calitate.

2. În faza de producţie, producătorul poate să solicite ONVPV declasarea unui vin DOC în vin cu indicaţie geografică sau vin de masă.

Dacă în procesul de certificare vinul declasat nu poate fi încadrat la vin cu indicaţie geografică protejată, acesta se va încadra automat la vin de masa.

 

XIV. CONTROLUL RESPECTĂRII SPECIFICAŢIILOR PRODUSULUI

Controlul anual al respectării specificaţiilor produselor vinicole cu denumirea de origine controlată „Miniş” se face de către autoritatea competenta, respectiv ONVPV.

Cheltuielile aferente controlului în vederea certificării sunt suportate de către operatorii economici care fac obiectul acestuia.

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea denumirii de origine controlată „MINIŞ” este

Oficiul National al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectorat teritorial:

ARAD, Str. Barbu Lautaru, Nr. 47, Bl 31, SC. A, Ap. 1,

Cod postal 310078,

Tel. 0040 257 254 400,

e-mail: banat@onvpv.ro

Autorizarea plantaţiilor producătoare de struguri DOC, controlul vinurilor DOC şi eliberarea Certificatelor de conformitate pentru vinurile obţinute în denumirea de origine controlată „MINIŞ” şi declasarea acestora se face la solicitarea producătorilor care se supun condiţiilor din prezentul caiet de sarcini, în baza procedurilor elaborate de către ONVPV.

Controlul anual al vinului, efectuat de către ONVPV constă în examinarea organoleptică şi analitică a vinurilor cu DOC „MINIŞ” şi verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini;

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

Modificări ale specificaţiilor produsului

Orice solicitant îndreptăţit conf. Art. 37 din Reg. UE nr. 479/2008, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru denumirea de origine controlată „Miniş”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

DEALURILE CRIŞANEI

I.G.

CAIETUL DE SARCINI

privind producerea vinurilor cu indicaţie geografică

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I. Definiţie

 

Vinul cu indicaţie geografică “Dealurile Crişanei” se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţii de viţă de vie situate în arealul consacrat acestei destinaţii.

Tăria alcoolică dobândită trebuie să fie de minimum 10,00% vol.

tăria alcoolică totală nu trebuie să depăşească 15.00% vol.

 

II. Legatura cu aria geografica

 

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru indicaţia geografică "Dealurile Crişanei" se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Factorul natural caracteristic este zona Crişului Repede, mărginită la nord de muntele Şes, dealurile line aproape de câmpie şi influenţa climatului Central-European, care determină o anumită diminuare a resurselor de temperatură şi o suplimentare a regimului pluviometric.

Iernile aici sunt mai blânde, iar terenurile viticole sunt bine însorite şi ocupă locuri adăpostite de vânturi şi curenţi reci.

Scăderea importantă a cantităţii de precipitaţii în lunile august, septembrie şi octombrie oferă condiţii mai bune de încălzire a solului şi de maturare certă a recoltei, cu premise mai sigure pentru o foarte bună stare fitosanitară a strugurilor.

Aptitudinea oenoclimatică a regiunii viticole (indicele termoheliohidric) este 4.287, favorabilă îndeosebi vinurilor albe.

 

III.Delimitarea teritorială

 

Podgoriile:

a. Diosig, cu centrele viticole:

Diosig,

din judeţul Bihor,

cu localitatea Diosig (satele Diosig şi Vaida);

Săcueni,

din judeţul Bihor,

cu localitatea Săcueni (satele Săcueni şi Cadea);

Sâniob,

din judeţul Bihor,

cu localitatea Ciuhoi (satele Sâniob şi Ciuhoi);

Biharia,

din judeţul Bihor,

cu localităţile:

Biharia (satul Biharia),

Cetariu (satele Şişterea şi Paleu);

Tileagd,

din judeţul Bihor,

cu localitatea Tileagd (satul Tileagd);

 

b. Valea lui Mihai, cu centrele viticole:

Valea lui Mihai,

din judeţul Bihor,

cu localitatea Valea lui Mihai;

Valea lui Mihai,

din judeţul Satu Mare, cu:

Municipiul Carei, localitatea Cărei,

localităţile:

Pir (satul Pir),

Săuca (satul Săuca),

Cehal (satele Cehal, Cehăluţ şi Orbău),

Oraşul Tăşnad, cu localitatea Tăşnad,

Sanislău,

din judeţul Satu Mare,

cu localitatea Sanislău (satul Sanislău);

 

c. Şimleu Silvaniei, cu centrele viticole:

Şimleu Silvaniei,

din judeţul Sălaj, cu:

Oraşul Şimleu Silvaniei, localităţile Şimleu Silvaniei şi Cehei,

localităţile:

Nuşfalău (satele Nuşfalău, Boghiş, Bozieş, Bilghez),

Vârşolţ (satul Vârşolţ),

Ip (satele Ip, Zăuan, Zăuan Băi,)

Camăr (satul Camăr),

Pericei (satele Pericei, Sici, Bădăcin),

Carastelec (satele Carastelec şi Dumuslău),

Crasna (satul Crasna),

Măerişte (satele Măerişte, Doh şi Uileacu Şimleului);

Zalău,

din judeţul Sălaj, cu:

Municipiul Zalău, localitatea Zalău,

localităţile:

Meseşenii de Jos (satele Meseşenii de Jos şi Aghireş),

Crişeni (satele Crişeni şi Gârceiu),

Hereclean (satele Hereclean, Guruslău, Dioşod şi Badon),

Dobrin (satele Dobrin şi Doba),

Horoatu Crasnei (satul Horoatu Crasnei),

Coşeiu (satele Coşeiu şi Archid);

Şamşud,

din judeţul Sălaj, cu localităţile:

Şamşud (satele Şamşud şi Valea Pomilor),

Bocşa (satele Bocşa şi Borla),

Sărmăşag (satele Sărmăşag, Lompirt, Ilisua şi Moiad),

Bobota (satele Bobota, Dersida şi Zalnoc);

Răteşti,

din judeţul Satu Mare, cu localităţile:

Beltiug (satele Beltiug, Răteşti şi Şandra),

Ardud (satele Ardud, Ardud Vii şi Gherăuşa),

Viile Satu Mare (satele Viile Satu Mare şi Tătărăşti),

Socond (satele Socond şi Hodişa),

Supur (satele Dobra, Hurez şi Racova),

Acâş (satul Unimăt),

Bogdand (satele Bogdand, Babţa, Ser şi Corund),

Hodod (satele Hodod, Nadişu Hododului, Lelei, Giurtelecu Hododului);

 

IV. Soiurile de struguri

 

soiuri albe:

Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Riesling de Rhin, Chardonnay, Iordană, Mustoasă de Măderat, Furmint, Furmint de Miniş,

Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)

soiuri aromate:

Muscat Ottonel, Tămâioasă românească

 

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Syrah,

Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate)

 

V. Producţia de struguri (q/ha)

 

Producţia la hectar se va încadra în limita maximă de :

150 q/ha pentru soiurile:

Fetească regală, Iordană şi Mustoasă de Măderat;

125 q/ha pentru soiurile:

Fetească albă, Furmint, Furmint de Miniş, Riesling de Rhin, Riesling italian, Merlot, Fetească neagră, Burgund mare;

100 q/ha pentru soiurile:

Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Syrah.

 

VI. Randamentul în vin

 

Randamentul în vin trebuie să se încadreze în limita maximă de :

95,00 hl/ha pentru vinurile albe şi

85,00 hl/ha pentru vinurile roşii, roze şi aromate.

 

VII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor viticole

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu indicaţie geografică “Dealurile Crişanei” trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei : minim 3.000 plante/ha,

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea ONVPV atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha);

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

În plantaţiile din arealul cu indicaţia geografică “Dealurile Crişanei” producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

 

VIII. Calitatea strugurilor la recoltare

 

Calitatea strugurilor la recoltare este stabilită pe baza conţinutului minim de zahăr de min. in 136,00 g/l şi a stării fito-sanitare; diferenţiat pe zone viticole se poate admite, în anii climatici nefavorabili, o diminuare cu 8,50 g/l a minimului concentraţiei de zahăr.

 

IX. Tehnologia de obţinere a vinurilor

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu indicatia geografica “Dealurile Crişanei”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea mustului alb este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii.

La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată.

Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

Maturarea vinului se va face în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare. Această verigă poate avea loc în baricuri.

Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l.

Stabilizarea tartrică este obligatorie.

 

X. Practicile oenologice admise

 

Indicaţia geografică "Dealurile Crişanei" se încadrează în zona viticolă CI.

1.Mărirea în anumite limite a tăriei alcoolice naturale la recoltele viticole aflate în diferite stadii de procesare se poate efectua după cum urmează la: struguri proaspeţi, must de struguri, must de struguri parţial fermentat, vin nou aflat în fermentaţie

Mărirea tăriei alcoolice se face numai în cazul în care recolta de struguri aflată în diferite stadii de procesare a dobândit valori ale tăriei alcoolice naturale de 8,00% vol.

2. Mărirea tăriei alcoolice, pentru obţinerea de vinuri cu indicaţie geografică produse în indicaţia geografică "Dealurile Crişanei” se poate face numai în condiţiile legislaţiei în vigoare.

Creşterea tăriei alcoolice naturale exprimate în % volume alcool, se poate realiza numai prin adaos de de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat.

Nu este admis adaosul de zaharoză în vederea producerii vinurilor cu indicaţie geografică "Dealurile Crişanei"

3. Corecţiile acidităţii totale se pot aplica recoltelor viticole aflate în diferite stadii de prelucrare si se realizeaza in conformitate cu legislatia in vigoare.

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificari parţiale.

Îmbogăţirea în zaharuri, în afara situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

4. Fiecare procedură menţionată trebuie înscrisă atât pe un document de însoţire sub care circulă produsele astfel tratate, cât şi în registrul practicilor şi tratamentelor oenologice.

5. Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

 

XI. Caracteristicile analitice si organoleptice ale vinurilor la punerea lor in consum

 

a) Caracteristicile analitice:

tarie alcoolica dobandita: minimum 10,00% in volume;

aciditate totala ( acid tartric ): minim 4,50 g/l;

aciditate volatilă ( acid acetic): maximum 1,20 g/l;

extract sec nereducător: minimum 17,00 g/l;

dioxid de sulf total: maximum 300 mg/l;

dioxid de sulf liber: maximum 60 mg/l.

 

b) Caracteristici organoleptice:

1. Sauvignon blanc:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-verzui, strălucitoare, fără urme de oxidare;

Miros: aroma suavă de flori de soc;

Gust: fructuos, plăcut.

 

2. Traminer roz:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: verde-gălbui, strălucitor;

Miros: aroma petalelor de trandafir, proaspătă, plăcută;

Gust: fin, armonios, acumulând calităţi deosebite prin învechire la sticlă.

 

3. Pinot Gris:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: alb-verzui, cu reflexe uşor gălbui;

Miros: aroma primară plăcută, de mere proaspăt tăiate;

Gust: suplu, gustos, cu nuanţă de coajă de pâine de secară şi flori de salcâm.

 

4. Fetească regală:

Aspect: limpede

Culoare: galben-verzui, la maturitatea de consum poate ajunge la galben-auriu.

Miros: aromă de măr de vară acrişor, uşor învechit aduce a fân cosit şi miere

Gust: particular, corpolent, prin învechire uşor eterat, echilibrat

 

5. Fetească albă:

Aspect: limpede, plăcut ;

Culoare: alb-verzui ;

Miros: aroma primară plăcută ;

Gust: plăcut, conturat, asemănător mărului de vară.

 

6. Riesling varietal(Riesling de Rhin, Riesling italian):

Aspect: limpede ;

Culoare: alb-verzui, strălucitor ;

Miros: nu are aromă primară specifică, la maturare are note minerale, de piatră;

Gust: savuros, fructuos, cu multă prospeţime, cu aciditate plăcută, curat şi sobru.

 

7. Chardonnay:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-auriu;

Miros: aromă de flori de salcâm caracteristică;

Gust: moale, onctuos, rotund, catifelat, armonios.

 

8. Iordană:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-verzuie;

Miros: măr verde crud;

Gust: proaspăt şi vioi datorită acidităţii ridicate, se bea ca «vin tânăr».

 

9. Mustoasă de Măderat:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-verzuie, aproape de lămâia necoaptă, maturat la sticlă devine galben-pal;

Miros: măr verde crud, proaspăt, cu note de floare de viţă de vie;

Gust: proaspăt şi răcoros, vioi datorită acidităţii ridicate şi totodată «de cursă lungă», se bea tânăr, fără să necesite neapărat învechire;

 

10. Furmint:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: alb-verzui, cu reflexe galben pal, fără urme de oxidare;

Miros: aroma primară plăcută, de fructe exotice;

Gust: plăcut, asemănător cu un fruct exotic.

 

11. Furmint de Miniş:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: alb-verzui, cu reflexe galben pal, fără urme de oxidare;

Miros: aroma primară plăcută, de fructe exotice;

Gust: plăcut, impunător, cu finalitate netă, captivantă, original.

 

12. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede, cu luciu;

Culoare: galben-pai sau galben intens, în funcţie de calitatea strugurilor la recoltare;

Miros: nuanţe florale, delicate, aroma tipică de muscat, foarte complex, fin şi delicat;

Gust: tipic de muscat, fin, delicat, plin, armonios, cu o plăcută rotunjime şi nuanţă de catifelare.

 

13. Tămâioasă românească:

Aspect: limpede, cu luciu;

Culoare: galben - galben intens, în funcţie de calitatea strugurilor la recoltare;

Miros: nuanţe florale, delicate, aroma tipică, fin şi delicat;

Gust: tipic tămâios, plin, armonios, cu o plăcută nuanţă de catifelare.

 

14. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede, translucid;

Culoare: roşu-rubiniu;

Miros: aromă distinctă de vegetaţie, de iarbă;

Gust: aspru, taninos, dur, în timpul maturării devine plăcut catifelat, rotund şi mai moale.

 

15. Pinot noir:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-vişiniu închis;

Miros: aromă schimbătoare de la cireşe la vişine coapte, pe măsura învechirii;

Gust: fin, catifelat, delicat, complex şi preţios.

 

16. Merlot:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor;

Miros: aromă plăcută de fructe de pădure, zmeură proaspătă;

Gust: astringenţa este mai temperată ca la Cabernet Sauvignon, catifelarea este specifică acestui soi.

 

17. Fetească neagră:

Aspect: limpede, translucid;

Culoare: roşu-granat, intens;

Miros: aromă complexă, originală;

Gust: bine constituit, plăcut şi suficient de corpolent, savuros şi atractiv.

 

18. Burgund mare:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: roşu-granat, cu nuanţe violacee, intens colorat;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, merişor, mure şi afine;

Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate.

 

19. Syrah:

Aspect: limpede, transparent

Culoare: roşu-aprins

Miros: buchet floral, cu arome foarte intense ce duc spre piper.

Gust: taninos, consistent, plin.

 

XII. Condiţiile de comercializare

 

1. Vinurile cu indicaţie geografică "Dealurile Crişanei" pot fi comercializate numai îmbuteliate, în recipienţi agreaţi (butelii de sticlă, bag-in-box, PET etc., cu capacităţi de maxim 60 l ).

Închiderea acestora se face cu materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu indicaţie geografică "Dealurile Crişanei" este obligatorie folosirea etichetei principale. Folosirea contraetichetei este opţională.

2. În etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică "Dealurile Crişanei" se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a) vin cu indicaţie geografică "Dealurile Crişanei"

b) tăria alcoolică dobândită, % vol. alc;

c) produs în România;

d) indicarea producătorului/îmbuteliatorului,

e) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

f) mentiunea « contine sulfiti »

g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării

se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.

h) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

3. În etichetarea vinurilor cu indicaţia geografică "Dealurile Crişanei"pot fi folosite şi următoarele

indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;

e) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu numele indicatiei geografice ;

f) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

g) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor ;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

h) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea «conţine sulfiţi»

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

 

XIII. Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică

 

Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică "Dealurile Crişanei" este realizată de către Comisia de examinare constituita la nivelul indicaţiei geografice; aceasta Comisie este alcătuita din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor care evaluează următoarele criterii de calitate: compoziţia fizico-chimică, calitatea organoleptică şi disciplina tehnologică.

Procedura de examinare calitativă a vinurilor cuprinde următoarele etape:

Formularea cererii de examinare calitatativă a lotului de vin

Analiza fizico-chimică a lotului de vin;

Analiza organoleptică a lotului de vin;

Evaluarea criteriilor de calitate a vinului;

Formularea deciziei.

Vinurile care au fost certificate de către Comisia de examinare primesc Certificatul de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor cu indicaţia geografică "Dealurile Crişanei"

 

XIV. Declasarea vinului cu indicaţie geografică "Dealurile Crişanei"

Declasarea unui vin înseamnă interzicerea utilizării la desemnarea acestui vin a oricărei menţiuni rezervată vinurilor cu indicaţie geografică.

Procedura de declasare a vinurilor cu indicaţie geografică este deschisă la:

a) Cererea producătorului, când constată o alterare (depreciere) a vinului;

b) In cadrul Comisiei de examinare a vinurilor;

c) La cererea comerciantului, care constată deteriorarea vinului.

Agentul econimic căruia i s-a declasat vinul poate face contestaţie asupra deciziei luate în termen de 15 zile, pe care o va adresa O.N.V.P.V..

Pe baza rezultatelor expertizei, O.N.V.P.V. va adopta hotărârea definitivă în decurs de 15 zile de la înregistrarea contestaţiei. Agentul economic în cauză va înscrie în evidenţele sale decizia definitivă a O.N.V.P.V..

În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu indicaţie geografică la alte categorii.

 

XV. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului

 

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea indicaţiei geografice "Dealurile Crişanei" este Oficiul Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole (O.N.V.P.V.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

Str. Barbu Lautaru, Nr 47, Bl 31, Sc A, Ap. 1,

Cod postal 310078, ARAD,

Tel. 0257/254400.

Controlul anual al vinului efectuat de către O.N.V.P.V., constă în

a) examinarea analitică a vinurilor, care consta in verificarea buletinului de analiza si care sa contina cel putin urmatorii parametrii:

- tăria alcoolică totală și dobândită;

- zaharuri totale exprimate ca fructoză și glucoză;

- aciditate totală;

- aciditate volatilă;

- dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care consta in verificarea caracteristicilor, asa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros )

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., prin intermediul personalului său operativ, reprezintă o combinaţie între eşantionare şi controlul sistematic în toate fazele de producţie În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui

plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului.

Orice solicitant îndreptăţit conform legislatiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a

specificaţiilor produsului pentru indicaţia geografică "Dealurile Crişanei" în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

DEALURILE SĂTMARULUI

I.G.

CAIETUL DE SARCINI

privind producerea vinurilor cu indicaţie geografică

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I. Definiţie

 

Vinul cu indicaţie geografică “Dealurile Sătmarului” se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţii de viţă de vie situate în arealul consacrat acestei destinaţii.

Tăria alcoolică dobândită trebuie să fie de minimum 10,00% vol.

Tăria alcoolică totală nu trebuie să depăşească 15,00% vol.

 

II. Legatura cu aria geografica

 

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru indicaţia geografică "Dealurile Sătmarului" se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani.

Factorul natural caracteristic este zona deluroasă a Maramureşului, care determină o anumită diminuare a resurselor de temperatură şi o suplimentare a regimului pluviometric.

Iernile aici sunt mai blânde, iar terenurile viticole sunt bine însorite şi ocupă locuri adăpostite de vânturi şi curenţi reci.

Micşorarea remercabilă a nivelului temperaturilor medii ale aerului, cu 3-4 oC, în luna Septembrie, duce la păstrarea componentelor sensibile la temperaturi mai ridicate – arome, acizi – în struguri.

 

III.Delimitarea teritorială

 

1.Judeţul Satu Mare,

arealul viticol Halmeu, ce cuprinde localităţile:

Halmeu (satele Halmei şi Halmeu – Vii);

Oraşu Nou (satele Oraşu Nou – Vii, Remetea Oaşului şi Oraşu Nou);

Târna Mare (satul Târna Mare);

Bătarci (satul Tămăşeni);

Turulung (satul Turulung – Vii).

 

2. Judeţul Maramureş,

arealul viticol Seini, ce cuprinde localităţile:

Oraşul Seini (localitatea Seini, satele Săbişa şi Viile Apei);

Cicârlău (satele Cicârlău şi Ilba);

Tăuţii – Măgheruş (localitatea Tăuţii – Măgheruş, satul Băiţa);

Municipiul Baia Mare (satul Săsar);

Remetea Chioarului (satul Remetea Chioarului);

Bicaz (satele Bicaz, Corni şi Ciuta);

Băseşti (satele Băseşti şi Odeşti);

Oarţa de Jos (satele Ortiţa şi Oarţa de Sus);

satele Mânau, Arduzel, Someşu Uileac, Vilcea şi Tohat;

Asuaju de Sus (satul Asuaju de Sus;)

Şomcuta Mare (satele Vălenii Şomcutei şi Finteuşu Mare)

 

IV. Soiurile de struguri

 

soiuri albe:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Riesling de Rhin, Chardonnay, Mustoasă de Măderat, Furmint, Iordană,

Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Cadarcă, Syrah,

Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate)

 

V. Producţia de struguri

 

Producţia la hectar se va încadra în limita maximă de:

150 q/ha pentru soiurile:

Fetească regală, Iordană şi Mustoasă de Măderat,

125 q/ha pentru soiurile:

Fetească albă, Furmint, Riesling de Rhin, Riesling italian, Merlot, Fetească neagră, Cadarcă, Burgund mare

100 q/ha pentru soiurile:

Muscat Ottonel, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Syrah.

 

VI. Randamentul în vin

 

Randamentul în vin trebuie să se încadreze în limita maximă de:

95,00 hl/ha pentru vinurile albe şi

85,00 hl/ha pentru vinurile roşii si roze.

 

VII. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor viticole

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu indicaţie geografică “Dealurile Sătmarului” trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei: minim 3.000 plante/ha,

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu notificarea O.N.V.P.V., atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400- 600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă aplicarea desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

În plantaţiile din arealul cu indicaţia geografică “Dealurile Sătmarului”, producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.

 

VIII. Calitatea strugurilor la recoltare

 

Calitatea strugurilor la recoltare este stabilită pe baza

conţinutului minim de zahăr de min. 136,00 g/l şi a stării fito-sanitare;

diferenţiat, se poate admite în anii climatici nefavorabili, o diminuare cu 8,50 g/l a minimului concentraţiei de zahăr.

 

IX. Tehnologia de obţinere a vinurilor

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vase adecvate, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor. Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu indicaţia geografică “Dealurile Sătmarului”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Limpezirea mustului alb este necesară şi recomandată.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii.

La vinurile cu rest de zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată.

Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice.

Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi inadecvate.

Maturarea vinului se va face în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc în baricuri. Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l.

Stabilizarea tartrică este obligatorie.

 

X. Practicile oenologice şi tradiţionale admise

 

Indicaţia geografică "Dealurile Sătmarului" se încadrează în zona viticolă CI.

1. În anii nefavorabili se poate efectua mărirea în anumite limite a tăriei alcoolice naturale la recoltele viticole aflate în diferite stadii de procesare, după cum urmează: struguri proaspeţi, must de struguri, must de struguri parţial fermentat, vin nou aflat în fermentaţie.

Mărirea tăriei alcoolice naturale se face numai în cazul în care recolta de struguri aflată în diferite stadii de procesare a dobândit valoarea tăriei alcoolice naturale de min. 8,00% vol. alc.

2. Mărirea tăriei alcoolice naturale, se poate face numai până la maxim 12.50% vol.

Mărirea tăriei alcoolice naturale se realizeaza in conformitate cu legislatia in vigoare.

Nu este admis adaosul de zaharoză în vederea producerii vinurilor cu indicaţie geografică “Dealurile Sătmarului”.

Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mari

volumul iniţial de struguri proaspeţi presati, de must de struguri, must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat încă în fermentaţie, cu mai mult de 6,50%.

3. Corecţiile acidităţii totale se pot aplica recoltelor viticole aflate în următoarele stadii de prelucrare: strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul.

Ele pot face obiectul dezacidificării (micşorării acidităţii totale).

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificari parţiale.

În anii în care condiţiile climatice au fost nefavorabile se poate efectua dezacidificarea parţială în arealele viticole încadrate în zona viticolă CI.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,0 g/l, exprimată în acid tartric sau 13,30 miliechivalenţi/l.

Îmbogăţirea în zaharuri, în afara situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

4. Fiecare procedură menţionată trebuie trebuie declarata autoritatii competente si înscrisă atât pe documentul de însoţire sub care circulă produsele astfel tratate, cât şi în registrul practicilor şi tratamentelor oenologice.

5. Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

 

XI. Caracteristicile analitice si organoleptice ale vinurilor la punerea lor in consum

 

a) Caracteristicile analitice:

tarie alcoolica dobandita : minimum 10,0% in volume

aciditate totala ( acid tartric ): minim 4,50 g/l

aciditate volatila ( acid acetic ): maximum 1,20 g/l

extract sec nereducator: minimum 17,00 g/l

dioxid de sulf total: maximum 300 mg/l

dioxid de sulf liber: maximum 60 mg/l

 

b) Caracteristici organoleptice:

1. Muscat Ottonel:

Aspect: limpede, cu luciu;

Culoare: galben-pai sau galben intens, în funcţie de calitatea strugurilor la recoltare;

Miros: nuanţe florale, delicate, aroma tipică de muscat, foarte complex, fin şi delicat;

Gust: tipic de muscat, fin, delicat, plin, armonios, cu o plăcută rotunjime şi nuanţă de catifelare.

 

2. Sauvignon:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-verzui, strălucitoare, fără urme de oxidare;

Miros: aroma suavă de flori de soc;

Gust: fructuos, plăcut.

 

3. Traminer roz:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: verde-gălbui, strălucitor;

Miros: aroma petalelor de trandafir, proaspătă, plăcută;

Gust: fin, armonios, acumulând calităţi deosebite prin învechire la sticlă.

 

4. Pinot Gris:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: alb-verzui, cu reflexe uşor gălbui;

Miros: aroma primară plăcută, de mere proaspăt tăiate;

Gust: suplu, gustos, cu nuanţă de coajă de pâine de secară şi flori de salcâm.

 

5. Fetească regală:

Aspect: limpede;

Culoare: galben-verzui, la maturitatea de consum poate ajunge la galben-auriu;

Miros: aromă de măr de vară acrişor, uşor învechit aduce a fân cosit şi miere;

Gust: particular, corpolent, prin învechire uşor eterat, echilibrat.

 

6. Fetească albă:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: alb-verzui;

Miros: aroma primară plăcută;

Gust: plăcut, conturat, asemănător mărului de vară.

 

7. Riesling varietal(Riesling de Rhin, Riesling italian):

Aspect: limpede;

Culoare: alb-verzui, strălucitor ;

Miros: nu are aromă primară specifică, la maturare are note minerale, de piatră;

Gust: savuros, fructuos, cu multă prospeţime, cu aciditate plăcută, curat şi sobru.

 

8. Chardonnay:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-auriu;

Miros: aromă de flori de salcâm caracteristică;

Gust: moale, onctuos, rotund, catifelat, armonios.

 

9. Mustoasă de Măderat:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-verzuie, aproape de lămâia necoaptă, maturat la sticlă devine galben-pal;

Miros: măr verde crud, proaspăt, cu note de floare de viţă de vie;

Gust: proaspăt şi răcoros, vioi datorită acidităţii ridicate şi totodată « de cursă lungă », se bea tânăr, fără să necesite neapărat învechire.

 

10. Furmint:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: alb-verzui, cu reflexe galben pal, fără urme de oxidare;

Miros: aroma primară plăcută, de fructe exotice;

Gust: plăcut, asemănător cu un fruct exotic.

 

11. Iordană

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: galben-verzuie;

Miros: măr verde crud;

Gust: proaspăt şi vioi datorită acidităţii ridicate, se bea ca «vin tânăr».

 

12. Cabernet Sauvignon:

Aspect: limpede, translucid;

Culoare: roşu-rubiniu;

Miros: aromă distinctă de vegetaţie, de iarbă;

Gust: aspru, taninos, dur, în timpul maturării devine plăcut catifelat, rotund şi mai moale.

 

13. Merlot:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-rubiniu, strălucitor;

Miros: aromă plăcută de fructe de pădure, zmeură proaspătă;

Gust: astringenţa este mai temperată ca la Cabernet Sauvignon, catifelarea este specifică acestui soi.

 

14. Pinot noir:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-vişiniu închis;

Miros: aromă schimbătoare de la cireşe la vişine coapte, pe măsura învechirii;

Gust: fin, catifelat, delicat, complex şi preţios.

 

15. Fetească neagră:

Aspect: limpede, translucid;

Culoare: roşu-granat, intens;

Miros: aromă complexă, originală;

Gust: bine constituit, plăcut şi suficient de corpolent, savuros şi atractiv.

 

16. Burgund mare:

Aspect: limpede, plăcut;

Culoare: roşu-granat, cu nuanţe violacee, intens colorat;

Miros: aromă de fructe de pădure coapte: coacăze roşii, merişor, mure şi afine;

Gust: echilibrat, consistent, lung, lipsit de agresivitate.

 

17. Cadarcă:

Aspect: limpede;

Culoare: roşu-aprins, strălucitor;

Miros: aromă particulară de fruct proaspăt;

Gust: extractiv, consistent, corpolent, plin, catifelat, uneori acid.

 

18. Syrah:

Aspect: limpede, transparent;

Culoare: roşu-aprins;

Miros: buchet floral, cu arome foarte intense ce duc spre piper ;

Gust: taninos, consistent, plin.

 

XII. Condiţiile de comercializare

 

1. Vinurile cu indicaţie geografică “Dealurile Sătmarului”pot fi comercializate numai îmbuteliate, în recipienţi agreaţi (butelii de sticlă, bag-in-box, PET etc., cu capacităţi de maxim 60 l ).

Închiderea acestora se face cu materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu indicaţie geografică “Dealurile Sătmarului” este obligatorie folosirea etichetei principale. Folosirea contraetichetei este opţională.

2. În etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică “Dealurile Sătmarului” se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a) vin cu indicaţie geografică “Dealurile Sătmarului”;

b) tăria alcoolică dobândită, în volume;

c) produs în România;

d) indicarea producătorului/îmbuteliatorului, cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă;

e) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

f) mentiunea « contine sulfiti »

g) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.

h) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole).

3. În etichetarea vinurilor cu indicaţia geografică “Dealurile Sătmarului” pot fi folosite şi

următoarele indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85 % din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85 % soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;

e) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii indicaţia geografică protejată;

f) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

g) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor ;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice

h) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face

data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea «conţine sulfiţi»

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

 

XIII. Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică

 

Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică “Dealurile Sătmarului” este realizată de către Comisia de examinare constituita la nivelul indicaţiei geografice; Comisia este alcătuita din inspectorii de specialitate ai O.N.V.P.V., membrii A.D.A.R. şi reprezentanţi ai producătorilor care evaluează următoarele criterii de calitate: compoziţia fizico-chimică, calitatea organoleptică şi disciplina tehnologică.

Procedura de examinare calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică cuprinde următoarele etape:

Formularea cererii de examinare calitatativă a lotului de vin

Analiza fizico-chimică a lotului de vin;

Analiza organoleptică a lotului de vin;

Evaluarea criteriilor de calitate a vinului;

Formularea deciziei.

Vinurile care au fost certificate de către Comisiile de examinare calitativă primesc Certificatul de atestare a dreptului de comercializare cu indicaţia geografică “Dealurile Sătmarului”.

 

XIV. Declasarea vinului cu indicaţie geografică “Dealurile Sătmarului”

 

Declasarea unui vin înseamnă interzicerea utilizării la desemnarea acestui vin a oricărei menţiuni rezervată vinurilor cu indicaţie geografică.

Procedura de declasare a vinurilor cu indicaţie geografică este deschisă la:

a) Cererea producătorului, când constată o alterare (depreciere) a vinului;

b) In cadrul Comisiei de examinare a vinurilor;

c) La cererea comerciantului, care constată deteriorarea vinului.

Agentul econimic căruia i s-a declasat vinul poate face contestaţie asupra deciziei luate în termen de 15 zile, pe care o va adresa O.N.V.P.V.. Pe baza rezultatelor expertizei, O.N.V.P.V. va adopta hotărârea definitivă în decurs de 15 zile de la înregistrarea contestaţiei.

Agentul economic în cauză va înscrie în evidenţele sale decizia definitivă a O.N.V.P.V..

În faza de producţie, producătorul poate să solicite O.N.V.P.V. declasarea unui vin cu indicaţie geografică la alte categorii.

 

XV. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului

 

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea indicaţiei geografice “Dealurile Sătmarului” este Oficiul Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole (O.N.V..PV.), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

Str. Barbu Lautaru, Nr 47, Bl 31, Sc A, Ap. 1,

Cod poştal 310078, ARAD,

 Tel. 0257/254400,

e-mail: banat@onvpv.ro

Controlul anual al vinului, efectuat de către ONVPV constă în examinarea organoleptică şi analitică a vinurilor cu indicaţia geografică “Dealurile Sătmarului” şi verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Controlul anual al vinului efectuat de către O.N.V.P.V., constă în

a) examinarea analitică a vinurilor, care consta in verificarea buletinului de analiza si care sa

contina cel putin urmatorii parametrii:

tăria alcoolică totală şi dobândită;

zaharuri totale, exprimate ca fructoză şi glucoză;

aciditate totală;

aciditate volatilă;

dioxid de sulf total;

b) examinarea organoleptică, care consta in verificarea caracteristicilor, asa cum sunt descrise la cap. XI (aspect, culoare, gust, miros)

c) verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

Metodologia de control aplicată de O.N.V.P.V., reprezintă o combinaţie între:

eşantionare şi controlul sistematic în toate fazele de producţie

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

Orice solicitant, îndreptăţit conform legislatiei in vigoare poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru indicaţia geografică “Dealurile Sătmarului”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.

 

DEALURILE ZĂRANDULUI

I.G.

CAIETUL DE SARCINI

privind producerea vinurilor cu indicaţie geografică

(fonte O.N.V.P.V.)

 

I. Definiţie

 

Vinul cu indicaţie geografică “Dealurile Zărandului” se obţine din struguri recoltaţi de pe plantaţii de viţă de vie situate în arealul consacrat acestei destinaţii.

Tăria alcoolică dobândită trebuie să fie de minimum 10,00% vol., corespunzător zonei viticole CI.

Tăria alcoolică totală nu trebuie să depăşească 15,00% vol.

 

II. Legatura cu aria geografica

 

Calitatea şi caracteristicile vinurilor produse în arealul delimitat pentru indicaţia geografică "Dealurile Zărandului" se datorează în mod esenţial mediului geografic, cu factorii săi naturali şi umani şi strugurii din care sunt produse provin exclusiv din această arie geografică, cu condiţia respectării tuturor prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

Factorul natural caracteristic este zona colinară, terminaţiile “Dealurilor Zărandului”, cu soluri scheletice, bogate în fier şi microelemente.

Plantaţiile viticole beneficiază de expoziţie predominant sudică, cu excepţii sudest sau sud-est. Rezultă o varietate distinctă de situaţii topoclimatice, specifice plaiurilor viticole din acest areal, în aceleaşi condiţii de latutidine, longitudine şi soi cultivat.

Pantele abrupte, terasate pentru cultivarea viţei de vie fragmentează şi frânează forţa vânturilor şi curenţilor reci.

Pe timp calm, prin încălzirea versanţilor, se asigură o circulaţie domoală a aerului, favorabilă desfăşurării proceselor fiziologice ale plantelor şi acumulărilor calitative în boabele de struguri.

Pantele previn stagnarea excesului de apă, înlesnind încălzirea solului şi prevenind instalarea putregaiului cenuşiu al strugurilor.

 

III. Delimitarea teritorială

1.Judeţul Arad,

cu arealele viticole:

Şagu,

Curtici,

Dorobanţi,

Lipova,

 Baraţca,

Păuliş,

Miniş,

Ghioroc,

Cuvin,

Covăsânţ,

Şiria,

Galşa,

Mâsca,

Pâncota,

Măderat,

Târnova,

Drauţ,

Ineu,

Mocrea,

Şilindia,

Satu mic,

Luguzău.

2. Vinurile vor purta indicaţia geografică „DEALURILE ZĂRANDULUI”

 

III. Soiurile de struguri

 

soiuri albe:

Muscat Ottonel, Sauvignon, Traminer roz, Pinot gris, Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Riesling de Rhin, Chardonnay, Mustoasă de Măderat, Furmint, Furmint de Miniş Sortiment alb (care provine în diferite asamblări, din soiurile albe menţionate)

 

soiuri roşii:

Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot noir, Fetească neagră, Burgund mare, Syrah, Novac, Portugais bleu, Sangiovesse, Sortiment roşu (care provine în diferite asamblări, din soiurile roşii menţionate)

 

IV. Producţia de struguri

 

Producţia la hectar se va încadra în limita maximă de:

150 q/ha pentru soiurile:

Fetească regală, Mustoasă de Măderat, Portugais bleu, Sangiovesse;

125 q/ha pentru soiurile:

Furmint, Furmint de Miniş, Riesling de Rhin, Riesling italian, Merlot, Fetească neagră, Novac, Burgund mare şi

100 q/ha pentru soiurile:

 Muscat Ottonel, Pinot gris, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Syrah.

 

V. Randamentul în vin

 

Randamentul în vin trebuie să se încadreze în limita maximă de:

95,00 hl/ha pentru vinurile albe şi

85,00 hl/ha pentru vinurile roşii, roze şi aromate.

 

VI. Caracteristicile şi practicile culturale ale plantaţiilor viticole

 

Plantaţiile din care se obţin vinurile cu indicaţie geografică «Dealurile Zărandului» trebuie să aibă o puritate de soi de cel puţin 80%.

Butucii-impurităţi din aceste plantaţii vor face parte numai din soiuri aparţinând speciei Vitis vinifera.

Verificarea condiţiei de puritate de soi a materiei prime se face cu ocazia recepţionării strugurilor la cramă.

puritatea de soi a strugurilor va fi de 100% pentru producerea de vinuri care se valorifică cu denumire de soi;

o stare bună de sănătate - proporţia boabelor avariate nu poate fi mai mare de 10%,

densitatea plantatiei: minim 3.000 plante/ha, aceeasi densitate

irigarea: admisă numai în anii secetoşi cu aprobarea ONVPV, atunci când conţinutul apei în sol pe adâncimea de 100 cm scade la 50% din IUA, prin folosirea unor norme moderate de udare (400-600 mc/ha).

recoltarea în verde - reducerea numărului de ciorchini la intrarea în pârgă când producţia potenţială depăşeşte limitele maxime admise prin caietul de sarcini.

Fertilizarea se va realiza prin aplicare de îngrăşăminte organice o dată la 4-5 ani, precum şi prin administrarea de îngrăşăminte chimice în doze moderate (fertilizarea cu azot în doză de maximum 75 hg/ha).

În plantaţii se va asigura o protecţie fitosanitară eficientă pentru realizarea unei stări de bună sănătate a recoltei. În toamnele ploioase, cu pericol de atac de mucegai, se recomandă applicare desfrunzitului parţial în zona strugurilor la butucii cu masă foliară bogată.

În plantaţiile din arealul cu indicaţia geografică « Dealurile Zărandului », producătorii au obligaţia de a asigura conservarea amenajărilor pedo- şi hidroameliorative existente pe suprafeţele pe care le deţin.

În acest scop ei trebuie să asigure întreţinerea taluzurilor pe terenurile terasate, curăţarea şi repararea canalelor de dirijare a apelor pe versanţi, conservarea căilor de acces, a drumurilor de exploatare şi a zonelor de întoarcere.

 

VII. Calitatea strugurilor la recoltare

 

Calitatea strugurilor la recoltare este stabilită pe baza conţinutului minim de zahăr şi a stării fitosanitare; diferenţiat pe zone viticole se poate admite, în anii climatici nefavorabili, o diminuare cu 8,50 g/l a minimului concentraţiei de zahăr.

 

VIII. Tehnologia de obţinere a vinurilor

 

Culesul strugurilor se efectuează la maturitatea tehnologică, dictată de tipul de vin care se doreşte a fi obţinut, în funcţie de conţinutul de zaharuri din struguri la recoltare, determinat prin urmărirea mersului coacerii.

Transportul strugurilor trebuie să se facă în vasele în care s-au colectat în timpul recoltării, pentru a evita scurgerea mustului ravac.

Prelucrarea strugurilor trebuie să se facă evitând pe cât posibil macerarea timpurie.

Desciorchinatul parţial este obligatoriu. Simultan cu acesta se face şi zdrobirea parţială a strugurilor.

Zdrobitul strugurilor trebuie să favorizeze eliberarea sucului şi componentelor din pulpă şi pieliţă utile în timpul fermentaţiei, fără a determina strivirea sau fărâmiţarea ciorchinilor şi seminţelor.

Scurgerea mustului ravac se face pe cale gravitaţională. Acolo unde se folosesc scurgătoare dinamice, şnecul trebuie să aibă diametru mare şi turaţie mică.

Presarea boştinei se va face numai cu prese pneumatice discontinue. Se interzice folosirea preselor continue la prelucrarea strugurilor destinaţi obţinerii de vinuri cu IG “Dealurile Zărandului”.

Sulfitarea se va face asupra strugurilor, mustuielii sau mustului, pentru a facilita deburbarea prin sedimentare-decantare.

Se va asigura un conţunut de până la 50 mg/l dioxid de sulf total.

Asamblarea se face numai între mustul ravac şi cel de la presarea I.

Deburbarea uşoară este necesară şi recomandată.

Bentonizarea mustului limpezit se face după transvazarea lui în vasele de fermentare sau în prima parte a fermentaţiei alcoolice. Doza utilizată va fi cuprinsă între 40-80 g/l.

Adaosul de levuri sub formă de maia sau la levuri liofilizate va asigura o populaţie viabilă de levuri

specializate.

Supravegherea şi conducerea fermentaţiei se va realiza prin controlul permanent al temperaturii, pentru a o menţine sub 20 oC, la vinurile albe şi sub 25 oC la vinurile roşii.

La vinurile aromate şi cu arome subtile se va conduce fermentaţia în jurul temperaturii de 17oC. La vinurile cu rest de

zahăr, sistarea fermentaţiei alcoolice se face înainte ca zahărul să fie complet metabolizat, când tăria alcoolică a vinului este cu 0,5-1 % vol. mai mică decât cea proiectată.

Vinurile roşii se trag de pe depozitul de drojdii imediat după terminarea fermentaţiei alcoolice. Fermentarea malolactică la vinurile roşii este obligatorie.

Operaţiunile de depozitare, îngrijire şi condiţionare a vinurilor se vor face evitându-se contactul cu aerul şi stocarea la temperaturi mai mari de 14° C.

Maturarea vinului se va face în decurs de 6-12 luni, în funcţie de capacitatea butoaielor, natura biologică a soiului din care provine, tipul de vin, direcţia de comercializare.

Această verigă poate avea loc în baricuri. Învechirea la sticlă minim 6 luni este recomandată pentru vinurile roşii.

Tratamentele de cleire albastră (demetalizarea) sunt necesare când conţinutul în fier este mai mare de 6 mg/l. Stabilizarea tartrică este obligatorie.

Îmbutelierea se va face în condiţii cât mai sterile, la rece.

 

IX. Practicile oenologice admise

 

Indicaţie geografică “Dealurile Zărandului’’ face parte din Regiunea Viticolă a Crişanei şi Maramureşului se încadrează în zona viticolă CI.

1. În anii nefavorabili este autorizata mărirea (ridicarea) în anumite limite a tăriei alcoolice totale la recoltele viticole aflate în diferite stadii de procesare, după cum urmează: struguri proaspeţi, must de struguri, must de struguri parţial fermentat, vin nou aflat în fermentaţie obţinute din soiurile nobile de vin recomandate şi autorizate pentru cultura viţei-de-vie.

Mărirea (ridicarea) tăriei alcoolice totale se autorizează numai în cazul în care recolta de struguri aflată în diferite stadii de procesare a dobândit cel puţin următoarele valori ale

tăriei alcoolice naturale: 8,00% volume alcool,

adică 136,00 g/l zaharuri tărie alcoolică potenţială;

2. Mărirea tăriei alcoolice, pentru obţinerea de vinuri cu indicaţie geografică produse în Regiunea viticolă a Crişanei şi Maramureşului – încadrată în zona viticolă CI,

se poate face numai până la maxim 11,00% volume.

Creşterea tăriei alcoolice totale exprimate în % volume alcool, se poate realiza numai prin:

a) adaos de de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat, în cazul strugurilor proaspeţi, al mustului de struguri parţial fermentat sau al vinului nou aflat încă în fermentaţie;

b) adaos de de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat sau prin concentrare parţială, inclusiv osmoza inversa, în cazul mustului de struguri;

Procedeele menţionate la alin. (1) se exclud reciproc.

Procedeele menţionate anterior nu pot în nici un caz sa mărească tăria alcoolică totală în % volume a strugurilor proaspeţi, a mustului de struguri, a mustului de struguri parţial fermentat, a vinului nou aflat încă în fermentaţie, a vinului apt sa devină vin cu indicaţie geografică «Dealurile Zărandului» la mai mult de 10,0 % volume în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CI.

Nu este admis adaosul de zaharoză în vederea producerii vinurilor cu indicaţie geografică «Dealurile Zărandului».

Adaosul de must de struguri concentrat sau de must de struguri concentrat rectificat nu poate mari volumul iniţial de struguri proaspeţi presati, de must de struguri, must de struguri parţial fermentat sau de vin nou aflat încă în fermentaţie, cu mai mult de 6,50% în arealele viticole româneşti încadrate în zonele viticole CI.

3. Corecţiile acidităţii totale se pot aplica recoltelor viticole aflate în următoarele stadii de prelucrare: strugurii proaspeţi, mustul de struguri, mustul de struguri parţial fermentat, vinul nou aflat încă în fermentaţie şi vinul.

Ele pot face obiectul dezacidificării (micşorării acidităţii totale) parţiale în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CI;

Mustul de struguri destinat concentrării poate face obiectul unei dezacidificari parţiale.

În anii în care condiţiile climatice au fost nefavorabile se poate autoriza dezacidificarea parţială în arealele viticole încadrate în zona viticolă CI.

Dezacidificarea vinurilor se poate face doar până la limita maximă de 1,00 g/l, exprimată în acid tartric sau 13,30 miliechivalenţi/l.

Îmbogăţirea în zaharuri, în afara situaţiilor de derogare stabilite de la caz la caz, precum şi dezacidificarea aceluiaşi produs se exclud reciproc.

4. Fiecare procedură menţionată trebuie înscrisă atât pe un document de însoţire sub care circulă produsele astfel tratate, cât şi în registrul practicilor şi tratamentelor oenologice.

5. Aceste proceduri pot fi efectuate, fără derogările motivate de condiţii nefavorabile de climă, numai înainte de 1 ianuarie, în arealele viticole româneşti încadrate în zona viticolă CI şi numai pentru produsele provenite din recolta de struguri imediat precedentă acestei date.

 

X. Caracteristicile analitice si organoleptice ale vinurilor la punerea lor in consum

 

a) Caracteristicile analitice:

tarie alcoolica dobandita: minimum 10,00% in volume

aciditate totala ( acid tartric ): minim 4,50 g/l

aciditate volatila ( acid acetic ) maximum 1,20 g/l

extract sec nereducator: minimum 17,00 g/l dioxid

de sulf total: maximum 300 mg/l

dioxid de sulf liber: maximum 60 mg/l

 

b) Caracteristici organoleptice:

Aspect: tipic soiului;

Culoare: tipică soiului, fără urme de oxidare;

Miros: tipic soiului;

Gust: tipic soiului.

 

Dacă vinul cu indicaţie geografică « Dealurile Zărandului » se comercializează ca amestec de soiuri, caracteristicile organoleptice trebuie să prezinte constanţă şi tipicitate faţă de soiul predominant.

 

XI. Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică şi certificarea lor

Examinarea calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică “Dealurile Zărandului” este realizată de către Comisiile de examinare constituite la propunerea asociaţiei de producători reprezentativă la nivelul fiecărei indicaţii geografice; acestea sunt alcătuite din inspectorii de specialitate ai ONVPV, membrii ADAR şi reprezentanţi ai producătorilor care evaluează următoarele criterii de calitate: compoziţia fizico-chimică, calitatea organoleptică şi disciplina tehnologică.

Procedura de examinare calitativă a vinurilor cu indicaţie geografică cuprinde următoarele etape:

Formularea cererii de examinare calitatativă a lotului de vin

Analiza fizico-chimică a lotului de vin;

Analiza organoleptică a lotului de vin;

Evaluarea criteriilor de calitate a vinului;

Formularea deciziei.

Vinurile care au fost certificate de către Comisiile de examinare calitativă primesc Certificatul de atestare a dreptului de comercializare cu indicaţia geografică „Dealurile Zărandului”.

 

XII. Condiţiile de comercializare (etichetare)

 

1. Vinurile cu indicaţie geografică « Dealurile Zărandului» pot fi comercializate numai îmbuteliate, în recipienţi agreaţi (butelii de sticlă, bag-in-box, etc., cu capacităţi de maxim 60 l ).

Închiderea acestora se face cu materiale admise în comerţul internaţional sau prin închidere filetată asigurată.

În sistemul de ambalare şi etichetare, pentru vinurile cu indicaţie geografică «Dealurile Zărandului» este obligatorie folosirea etichetei principale.

Folosirea contraetichetei este opţională.

2. În etichetarea vinurilor cu indicaţie geografică «Dealurile Zărandului» se folosesc următoarele

indicaţii obligatorii:

a) vin cu indicaţie geografică

b) indicaţia geografică « Dealurile Zărandului »

c) tăria alcoolică dobândită, în volume;

d) produs în România;

e) indicarea producătorului/îmbuteliatorului, cu caracterele cele mai mici folosite în inscripţionările de pe etichetă;

f) volumul nominal al produsului conţinut de butelie, în mililitri, centilitri, decilitri sau litri;

g) mentiunea «contine sulfiti»

h) data ambalării sau numărul lotului, cu posibilitatea stabilirii datei ambalării. Data ambalării se înscrie, prin marcare, pe eticheta principală sau pe contraetichetă.

i) numărul R.I.V. (numărul din Registrul Industriilor Viticole)

3. În etichetarea vinurilor cu indicaţia geografică « Dealurile Zărandului » pot fi folosite şi următoarele indicaţii facultative:

a) anul de recoltă, cu condiţia ca vinul să provină în proporţie de cel puţin 85% din anul indicat;

b) denumirea soiului, dacă vinul a fost obţinut din cel puţin 85% soiul respectiv

c) tipul vinului dat de conţinutul său în zaharuri: sec, demisec, demidulce, dulce;

d) menţiuni tradiţionale

e) menţiuni referitoare la anumite metode de producţie ;

f) marca de comerţ, cu condiţia ca ea să nu creeze confuzii cu o denumire de origine protejată sau denumirea unei indicaţii geografice protejate;

g) denumirea exploatării viticole (domeniului) pentru vinurile provenite în exclusivitate din exploatarea indicată, cu condiţia de a nu se folosi denumiri care să creeze confuzii cu denumiride origine sau indicaţii geografice protejate;

h) numele persoanei (persoanelor) fizice şi denumirea persoanei juridice care au participat la procesul de elaborare a vinului;

i) se pot înscrie pe contraetichetă şi alte menţiuni care se referă la:

istoria vinului sau a firmei producătoare;

condiţii naturale ale arealului de producere, tehnici de cultură speciale, de cules şi de elaborare a vinurilor;

recomandări privind consumarea vinului : temperatură, asociere cu mâncăruri şi altele asemenea;

unele menţiuni suplimentare privind însuşirile senzoriale, date analitice, altele decât tăria alcoolică, indicaţii complementare asupra provenienţei, reprezentări grafice.

Ultimele menţiuni (pct.i) pot fi folosite, la cererea producătorilor, numai în baza aprobării date de ONVPV, după aprecierea vinurilor, consemnată în buletinele de analiză şi în documentele de atestare a certificării;

j) codul de bare al produsului.

4. Indicaţiile obligatorii se înscriu în acelaşi câmp vizual, pe eticheta principală. Excepţie poate face data ambalării sau a numărului lotului şi menţiunea «conţine sulfiţi»

Indicaţiile facultative se pot înscrie fie pe eticheta principală, fie pe contraetichetă, fluturaşi sau buline.

5. Indicaţiile înscrise pe etichetă trebuie să fie citeţe şi vizibile. Termenii folosiţi în etichetare trebuie să fie înţeleşi de consumatori.

 

XIII. Declasarea vinului cu indicaţie geografică “Dealurile Zărandului”

 

Vinurile care nu au fost certificate de către Comisiile de examinare calitativă sunt declasate la categoria „vin de masă”. Declasarea unui vin înseamnă interzicerea utilizării la desemnarea acestui vin a oricărei menţiuni rezervată vinurilor cu indicaţie geografică.

Procedura de declasare a vinurilor cu indicaţie geografică este deschisă la:

a) Cererea producătorului, când constată o alterare (depreciere) a vinului;

b) Comisiei de examinare calitativă a vinurilor;

c) Comerciantului, care constată deteriorarea vinului.

Agentul economic căruia i s-a declasat vinul poate face contestaţie asupra deciziei luate în termen de 15 zile, pe care o va adresa ONVPV. Pe baza rezultatelor expertizei, ONVPV va adopta hotărârea definitivă în decurs de 15 zile de la înregistrarea contestaţiei.

Agentul economic în cauză va înscrie în evidenţele sale decizia definitivă a ONVPV.

În faza de producţie, producătorul poate să solicite ONVPV declasarea unui vin cu indicaţie geografică protejată în vin de masă.

 

XIV. Autoritatea de control şi controlul respectării specificaţiilor produsului

 

Autoritatea desemnata pentru controlul si gestiunea indicaţiei geografice “Dealurile Zărandului” este Oficiul Naţional al Viei si Produselor Vitivinicole (ONVPV), prin Inspectoratul Teritorial.

Adresa Inspectoratului teritorial:

Str. Barbu Lautaru, Nr 47, Bl 31, Sc A, Ap. 1,

Cod postal 310078,

ARAD, Tel. 0257/254400.

Controlul anual al vinului, efectuat de ONVPV constă în examinarea organoleptică şi analitică a vinurilor cu indicaţia geografică “Dealurile Zărandului” şi verificarea condiţiilor prevăzute în caietul de sarcini.

În scopul verificării conformităţii cu caietul de sarcini, autoritatea de control verifică:

instalaţiile, capacitatea operatorilor de a îndeplini condiţiile prevăzute în caietul de sarcini

produsele în orice etapă a procesului de producţie, inclusiv cea a ambalării, pe baza unui plan elaborat de către autoritatea competentă şi care a fost adus la cunoştinţa operatorilor, care acoperă fiecare etapă de fabricare a vinului

Orice solicitant îndreptăţit conf. Art. 37 din Reg. UE nr. 479/2008, poate solicita aprobarea unei modificări a specificaţiilor produsului pentru indicaţia geografică “Dealurile Zărandului”, în special pentru a ţine cont de evoluţia cunoştinţelor ştiinţifice şi tehnice sau pentru a redefini aria geografică.